58,766 matches
-
n-a schimbat ordinea influențelor, proclamă imposibilitatea noastră de a asimila, lipsa talentelor remarcabile ș.a.m.d. "Cultura noastră numără deci un geniu " dar acesta n-a împins deloc spre coasta Rinului barca istoriei noastre literare, rămasă pe țărmii civilizației franceze. Dacă literatura noastră a fost un continuu parazitism, vina n-o poate culege cultura Franței, ci neputința noastră de a asimila " mai mult: lipsa talentelor remarcabile, capabile să facă dintr-o nutriție străină ceva ordonat și propriu." Și autorul se
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
și-a desinat o figură și o stare, a devenit o colonie " o colonie a culturii franțuzești". Iată dar cum literatura română, cea cu care nu puțini se mîndresc, plini de convingere, e prezentată ca o biată colonie a literaturii franceze... Autorul încearcă să nuanțeze această condiție. "Atîrnăm de literatura franceză din pricina bilingvității noastre " cel puțin a clasei suprapuse." Bilingvism, totuși, incomplet, ține să sublinieze autorul, pentru că "nu putem scrie în franțuzește, ceea ce ar fi singura conduită logică " iar în românește
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
o colonie " o colonie a culturii franțuzești". Iată dar cum literatura română, cea cu care nu puțini se mîndresc, plini de convingere, e prezentată ca o biată colonie a literaturii franceze... Autorul încearcă să nuanțeze această condiție. "Atîrnăm de literatura franceză din pricina bilingvității noastre " cel puțin a clasei suprapuse." Bilingvism, totuși, incomplet, ține să sublinieze autorul, pentru că "nu putem scrie în franțuzește, ceea ce ar fi singura conduită logică " iar în românește, unde imităm în "cercul nostru strîmt", nu aducem culturei generale
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
cărui revistă, "Sburătorul literar", Fundoianu publicase). Vom reveni la replici și proteste. Deocamdată e important să punem în evidență faptul că observațiile lui Fundoianu sînt neobișnuite doar prin radicalismul lor și prin soluția întrevăzută. Altfel, acuzele de imitare a literaturii franceze nu lipsiseră nici pînă la Fundoianu. Nicolae Iorga, pe care, cum am văzut, autorul îl citează, condamnase furtunos aservirea noastră literară. Fundoianu nu merge în direcție opusă, doar că, în locul refuzului screrilor prea... contaminate, consideră că imitația e prea adînc
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
Fundoianu nu merge în direcție opusă, doar că, în locul refuzului screrilor prea... contaminate, consideră că imitația e prea adînc înrădăcinată pentru a o mai putea refuza și că onest ar fi să ne recunoaștem pur și simplu... colonie a literaturii franceze. Tema interpretării era cunoscută și frecventată - Fundoianu o radicalizează... Nici selecția autorilor români considerați de Fundoianu purtători ai unui spirit original (atît de puțini la număr!) nu șochează prin originalitate. Am văzut din pasajul reprodus mai înainte că autorul nostru
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
importator de cultură europeană". Printr-o acțiune de critică culturală își justifică autorul atitudinea din Imagini și cărți din Franța. "Am deslușit în cartea care și-a însușit această activitate (Imagini și cărți din Franța) de ce o carte despre scriitorii francezi este carte de critică românească " am explicat-o ca o poruncă culturală și, în același timp, ca o operă de selecție, de limită. Textul d-lui Ibrăileanu ne ajută să ieșim din haos; ne întoarcem, deci, acolo de unde a plecat
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
valabile și în epoca nucleară. Faptele trecutului, analizele făcute de marile spirite pot lămuri decisiv evoluțiile și să ofere paradigme și subiecte de meditație politicienilor. Grigore Gafencu aflat ca ambasador la Moscova a recomandat Guvernului României să studieze monografia istoricului francez Vandal, Napoleon et Alexandre, deoarece vedea cum se va reedita între Hitler și Stalin conflictul care l-a opus pe Napoleon țarului Alexandru. Generalul Marshall într-o cuvântare rostită în 1947 la Universitatea din Princeton își exprima convingerea că nimeni
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
un al treilea: I. Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice (1300 pag.); II. Istoria critică universală. Biblicele. Echilibru între antiteze (1078 pag.), cu prefață, note și bibliografie (extrase critice semnificative din istoria receptării). Scrierile istorice și memorialistice, în versiunea lor franceză integrală, paginile religioase, filosofice, politice, cu numeroase implicații polemice și fantezii sociologice sau spiritualiste nu au mai fost retipărite de cel puțin o jumătate de secol, unele nici în perioada interbelică, în edițiile G. Baiculescu (1939) sau D. Popovici (I
Preclasicii revizitați by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12739_a_14064]
-
scriitori, artiști, traducători din România și din alte țări, veniți să participe la manifestări științifice și artistice de înaltă ținută " totul contribuie la crearea sentimentului că la Ipotești te afli, de fapt, undeva, în Europa. Radu Anton Român și publicul francez La Paris se pregătește lansarea volumului Savoureuse Roumanie. 352 recettes culinaires et leur histoire de Radu Anton Român. Volumul, tradus din română de Marily le Nir, va avea 664 de pagini, va cuprinde numeroase ilustrații și va costa 25 de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12727_a_14052]
-
manifest dadaist din 1918. Ne propunem a analiza pe scurt, în prezentele rînduri, raportul cu ideologia comunistă a unuia din avangardiștii noștri de seamă, Gherasim Luca (1913-1994), autor care, stabilit la Paris în 1952, a optat de atunci pentru expresia franceză. Versurile cu care-și începe activitatea foarte tînărul Luca, tipărite în paginile revistei Alge (o publicație cu scurtă apariție în două serii, 1930-1931 și 1933), sub diriguirea lui Aureliu Baranga (viitorul dramaturg realist-socialist Aurel Baranga), vădesc o stare de spirit
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
exercită o puternică presiune psihologică. Sistemul stelei duble, acest fascicol de atracție și repulsie mutuală, a existat în tot cursul istoriei și îl putem urmări la toate nivelele, de la lupta singulară a lui Dante la cea a șansonetiștilor din cabaretele franceze. Raporturile între cei doi actori ai acestei drame stranii au variat mai mult în amănunte decât în ansamblu: situația obietivă rămâne aceeași pentru toate tipurile de personalități. N-avem aici a ne ocupa de soluțiile care stau la îndemâna principelui, dar
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
stânci, pe faleză sau chiar pe zidurile caselor." Aceste poeme au fost totuși copiate, s-au cules trei sute dintre ele și sunt cunoscute și astăzi, o mie opt sute de ani mai târziu. Desigur, lucrurile s-au schimbat radical odată cu Revoluția franceză și dispariția privilegiilor. Scriitorul a început să se intereseze de putere în nume propriu, iar Lamartine a fost chemat în 1848 la guvernare în calitate de poet, nu în cea de nobil. Prestigiul scriitorilor, al artiștilor în general, n-a încetat să
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
matcă. Scena politică nu mai ocupă un loc privilegiat în însemnările diaristei, cultura își reintră în drepturi (sînt comentate mai pe scurt sau mai pe larg, dar întotdeauna cu enunțarea unei judecăți de valoare, filme, spectacole, talk-show-uri, idei din presa franceză sau românească și, mai ales, cărți scoase și trimise ei de autori de toate calibrele în confuza producție editorială post-decembristă. Din acest punct de vedere, acest jurnal seamănă mai mult cu cel din perioada 1981-1984 (vol.1), cu deosebirea că
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
datorează, în mare măsură și lui Ion Simuț. Mai interesantă chiar decît comparația dintre criza ficțiunii în literatura română a anilor '50 și cea a anilor '90 este paralela dintre ce se întîmplă la ora actuală în literaturile română și franceză. Chiar și într-o țară cu potențialul economic al Franței, publicarea unei cărți tinde să devină un lux, pe care nu și-l mai poate permite oricine. Interviul realizat de Ion Simuț cu prozatorul Dumitru }epeneag este plin de sugestii
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
al Franței, publicarea unei cărți tinde să devină un lux, pe care nu și-l mai poate permite oricine. Interviul realizat de Ion Simuț cu prozatorul Dumitru }epeneag este plin de sugestii în acest sens. Spune Dumitru Țepeneag: " Un scriitor francez trebuie să aibă avere personală ca să poată scrie ce vrea, fără să se supună dictaturii publicului larg, adică cenzurii zise economice care, o spun cu toată tăria și după o experiență îndelungată, e mai nocivă decît cenzura politică. Cine are
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
este un polemist de factură cu totul specială, din fața căruia este mai bine să fugi. Modul imperial în care este executată (fără drept de recurs) cartea Alexandrei Laignel-Lavastine este pe deplin edificator în acest sens. Metoda de lucru a cercetătoarei franceze este deconspirată cu seninătate și umor difuz de criticul român: "Ea (Alexandra Laignel-Lavastine - n.m.) compilează alert, compilează chiar într-o manieră susceptibilă de plagiat, dar indică sursele originare de parcă le-ar fi consultat ea însăși, nu prin intermediul cercetărilor altora, iar
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
spui că e foarte rău, dar e un fapt. E faptul că puterea politică și economică au fost în mîna unui grup destul de restrîns de mari boieri, care, dinainte de Descălecătoare, cînd vorbește diploma ioaniților dată de regele Ungariei unor cavaleri francezi din }ara Sfîntă, în fine, din Palestina, în 1247 vorbește de "majores terrae", adică cei mai mari ai pămîntului. Ei sînt considerați, sînt convins că sînt strămoșii boierilor români. Bine, dar acuma m-ați întrebat de familia paternă, care nu
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
doar un țicnit mărunt, inofensiv? Un neamț covîrșit de vinovăția istorică? Un idealist care visa să reformeze omenirea? Un dement, bolnav de ambiție? O femeie hărțuită care se pretează la un act disperat? Un evreu din diaspora superentuziast? Un intelectual francez blazat, avid de senzații tari? Sau, pur și simplu, o momeală pe care i-o arunca un adversar ascuns, rînjind în întuneric? Sau un arab care trecuse de partea cealaltă din răzbunare față de un inamic personal? Ori un inventator frustrat
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
care (nu e literatură, e botanică) cresc trei specii de plante incompatibile între ele ("și de ce n-ar putea conviețui trei etnii?"). Filmările - din Serbia și Muntenegru - au durat 13 luni, ceea ce e enorm pentru viteza curentă a mașinăriei cinematografice; un operator francez de excepție, Michel Amathieu, a rezistat turului de forță pe care îl presupune orice filmare cu Kusturica (cunoscut ca un temperament pasionat, care caută și improvizează în permanență și a cărui mizanscenă efervescentă se îmbogățește pe măsură ce avansează filmările). Un lux
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
din anii '60, în care scriitorul lucrează la proza lui SF, dar și un an al mileniului trei, în care e proiectată, mereu, saga erotică și utopia romantică. O lume în care "noțiunea de plăcere e fundamentală", cum zice producătorul francez, mare admirator al acestui cineast "estet" și funambul, care, pe de o parte, e "economic", pentru că îi place să lucreze în spații mici, intime, cu o echipă mică (un fel de mini-cinema de studio), dar, pe de altă parte, nu
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
va eterniza. În Franța, i s-a tradus eseul despre Gogol, apărut la editura L'Age d'homme. Previzibil, cu puțin ecou. Spun previzibil fiindcă Lucian Raicu e la fel de greu de trecut în altă limbă ca un poet. în versiunea franceză s-au pierdut efectele infinitezimale ale unui stil de o supremă subtilitate și semnele discrete ale tensiunii spirituale. în lipsa acestora, fraza sună mut. Mai promițătoare e colaborarea recentă cu Dominique Ilea, în traducerea căreia tocmai s-a publicat în "Revue
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
în discursul de recepție a premiului Nobel pentru literatură primit în anul 2000, pronunțat la Stockholm. Acceptîndu-l, scriitorul chinez a devenit liber cu prețul de a fi proscris în propria țară: oficialitățile chineze nu l-au acceptat și drept urmare cele franceze nu l-au invitat la Salonul de Carte de la Paris din 2004 consacrat tocmai Chinei. Alături de el, un alt scriitor chinez emigrat de multă vreme în Franța, François Cheng, a fost ales în 2002 membru al Academiei franceze. Discretă dar
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
drept urmare cele franceze nu l-au invitat la Salonul de Carte de la Paris din 2004 consacrat tocmai Chinei. Alături de el, un alt scriitor chinez emigrat de multă vreme în Franța, François Cheng, a fost ales în 2002 membru al Academiei franceze. Discretă dar impetuoasă, tînăra romancieră Shan Sa este o altă chinezoiacă pentru care China accesibilă ei se reduce la cartierul parizian situat între Porte d'Italie și Porte de Vitry. Născută în urmă cu 32 de ani într-o familie
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
Asta nu înseamnă, însă, mai nimic pentru tînăra adolescentă de mai tîrziu care are ocazia să plece și să se stabilească în celălalt capăt al lumii. Știind că vrea să fie scriitoare, n-o ratează. Își perfecționează cunoștințele de limbă franceză și, în 1997, debutează cu romanul Porte de la Paix céleste (Poarta păcii celeste, la editura Rocher) obținînd premiul Goncourt pentru debut. Cu descrieri desprinse din stampele chinezești, construit cu migală, cu limbajul impregnat de o naivitate juvenilă pe jumătate asumată
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
Gargantua se răsfrânge în gigantismul frazei rabelaisiene aglomerată de forme, de substanțe, culori, odorate, drojdii, excese, tot ce este și al naturii. Rabelais trăind printre senzații și idei, imită firea omenească, viziune mult mai apropiată de zilele noastre decât clasicismul francez de peste două-trei veacuri. Pe lângă masivul, necioplitul Gargantua, pe lângă feciorul său, Pantagruel, rafinat, decadent, îl vom avea, în final, pe Panurge, personaj coborât din poveștile, din basmele, legendele , miturile populare din care va ieși , mai tîrziu, în Franța, Figaro al lui
Fraza lui Rabelais (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12831_a_14156]