1,800 matches
-
amintirile, pentru cele ce ne dăruiți bucuriile, pentru cele fără de care ne-ar fi mai triste zilele, pentru cele alături de care ne trăim visele, pentru cele care ne suportă toanele, pentru iubitele și mamele, pentru toate femeile! Frânturi de vis, freamăt de stele, Fiori crescuți în paradis, Zâmbet de flori și joc de iele... E tot ce eu ți-aș fi promis Când peste noaptea din castele Și focul care m-a cuprins S-au așternut în acuarele Culori de cer
PROMISIUNI, DE VIS de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377445_a_378774]
-
Acasa > Impact > Istorisire > COBZARUL TOAMNEI Autor: Elena Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1709 din 05 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cobzarul toamnei,cu ochi iscoditori, În freamătul pădurii liniștea o curmă, Când soarele îsi lasă zboru-i,și-n urmă Se țes arpegii ruginii,sub nori. Se-odihnește-o clipă,doar,și-ar vrea, Din raze-aurii,sub domuri de stejar, În dimineța lină,să-și facă sanctuar Dar soarele-n
COBZARUL TOAMNEI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377458_a_378787]
-
ta aici, o regăsesc azi doar prin mine, Deși ai plecat ,ai plecat... În venele mele clocotește un fluviu din tine, Izvorăște emanația luminii din sfere celeste. Când am sosit iar acasă, nu te mai găseam, Dar în noaptea de freamăt te văd iar la geam, O noapte mai deasă pierdută prin geamătul surd A copilului născut în crivăț de fum, Căci fum este viața! La drum am pornit cu glasul topit, De atâta ninsoare ce peste mine coboară, Și mă
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
-De ce Emma? Emma! Ah rodolphe!...mai șopti ea, plecându-se pe umărul lui. Stofa rochiei se prindea de catifeaua hainei lui; își lăsa pe spate gâtul alb, oftând adânc, și, ca într-un leșin, cu ochii numai lacrimi, înr-un freamăt prelung și ascunzâdu-și fața, cedă.” Femeia, zice el- după ce-și revine, are neobrăzarea să se întoarcă acasă, la soțul ei care o adora, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, preamărind adulterul: „Zărindu-se în oglindă, rămase uimită de cum
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
luară încet spre prietena ei Valentina, care stătea în celălalt capăt al orașului. Nu își permiteau un taxi, banii trebuiau chivernisiți, nu se știe ce se poate întâmpla. Ionuț privea iscoditor peste tot, era de-a dreptul încântat de tot freamătul orașului, iar gurița îi turuia ca o moară stricată, punând întrebări...de ce...cum...de unde, fără a mai aștepta răspunsuri, punând altele una peste alta. Laura zâmbea, se bucura de fericirea lui, ce bine că nu realiza adevărul. Erau frânți, Ionuț
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378308_a_379637]
-
-și trimite mângâierea aurie,Atunci apa se leagănă, în valuri argintateși cheamă pescărușii să-i cânte târziu în noapte ...... VII. CE ESTE POEZIA?, de Mariana Ciurezu , publicat în Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016. Ce este poezia? Poezia-i freamătul de-o clipă a cuvântului sublim E o unduire de gând atunci, când vise ușor rostogolim, E lacrima care curge pe obrazul brazdat de durere Sau poate-i clipa vrăjită, îmbrăcată cu multă tăcere ... Poezie sunt cuvintele noastre , când dragoste
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
frumusețe... Poezie e tot ce ne-n lumea asta mare ne-ncojoară Important este să avem un pic de timp și să privim afară, Să vedem cum natura ne învăluie cu multă frumusețe ... Citește mai mult Ce este poezia?Poezia-i freamătul de-o clipă a cuvântului sublimE o unduire de gând atunci, când vise ușor rostogolim,E lacrima care curge pe obrazul brazdat de durereSau poate-i clipa vrăjită, îmbrăcată cu multă tăcere ...Poezie sunt cuvintele noastre , când dragoste dăruimAtunci când
MARIANA CIUREZU [Corola-blog/BlogPost/378283_a_379612]
-
13 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Sub vrajă sunt Sub vrajă sunt. În jur lumină lină și-n suflet primăvară, cald și pur. Mi-e inima de bucurie plină și nu mai are-n ea niciun cusur. Sunt tot un freamăt plin de fericire care ar vrea să spună tuturor că mă numesc de la un timp Iubire și că-n alint mi se mai spune Zbor. Veniți cu toți în pacea mea senină ca să luați din blândul meu azur aripi ce
SUB VRAJÃ SUNT E SOARE-N PLÂNS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378437_a_379766]
-
I-am cântat de leagăn, i-am cântat de dor, i-am cântat cu lacrimi ascunse în perna cu flori, amirosind a dulce busuioc, în nopți ascunse, în sufletul meu înnourat și trup arzând de nemurire, în foc aprins de freamătul vieții, tânjind după o iubire ce nu va mai veni. Mangalia, 06.12.2015 Foto: Internet Referință Bibliografică: Tânjind după iubire / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1842, Anul VI, 16 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
TÂNJIND DUPĂ IUBIRE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378445_a_379774]
-
Ce diferență între el și Nicolae! Fără voie, o abătu acest gând, dar fără a mai simți teama, care pusese atâta vreme stăpânire pe sufletul ei. Era un tablou emoționant, îi sorbea din ochi pe amândoi și simțea cum crește freamătul din sufletul ei. - Mami, în sfârșit ai ajuns! Vezi, tu nu te poți ține de mine, eu sunt mai repejor și am ajuns înaintea ta, acum tu o să ne aștepți, că noi mergem la saloane, avem treabă! - Știi ceva, năzdrăvanule
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378430_a_379759]
-
decât atât cât ține umbra prezentului știu că sunt un copac și acel copac când își privește umbra își vede geamănul fremătând odată cu el când soarele se satură de noi pleacă el, copacul, devine mai sigur pe el geamănul dispare freamătul acum este unic... în fapt ce nu știu este dacă freamătul se împarte mereu la doi sau se înmulțește cineva mi-a dat o soluție un radical și o lămâie Anne Marie Bejliu, 18 aprilie 2016 Referință Bibliografică: un radical
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378467_a_379796]
-
și acel copac când își privește umbra își vede geamănul fremătând odată cu el când soarele se satură de noi pleacă el, copacul, devine mai sigur pe el geamănul dispare freamătul acum este unic... în fapt ce nu știu este dacă freamătul se împarte mereu la doi sau se înmulțește cineva mi-a dat o soluție un radical și o lămâie Anne Marie Bejliu, 18 aprilie 2016 Referință Bibliografică: un radical și o lămâie - soluția - / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378467_a_379796]
-
a-nfrânt mohorâtu-mi destin, când parcă din nou m-am născut din cel mai fierbinte sărut. Am fost hărăzit de noroc ca mult prea târziu să iau foc, dar flacăra-n care-s frământ nu are egal pe pământ și-n freamătul patimei sper că n-are egal nici în cer. Anatol Covali Referință Bibliografică: Adevărata iubire Dragoste / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1829, Anul VI, 03 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate
ADEVÃRATA IUBIRE DRAGOSTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378596_a_379925]
-
retrași în pustie, părăsindu și vremelnic sihăstriile... Așa cum am precizat anterior, acolo, în fața bisericii s a început oficierea slujbei de sfințire. Când s a auzit în difuzoare vocea caldă și limpede a Mitropolitului Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Teofan, ca un freamăt de codru verde s a făcut auzit fiorul ce a cuprins mulțimea, după care s a statornicit o liniște deplină, nefirească pentru un așa mare număr de oameni. Nu voi reda în amănunt întreaga desfășurare a slujbei de sfințire, dar
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
FRUMUSEȚII Of viața, hai incheie-te la bluză Și să fugim de lumea-ne obtuza, Hai prinde-ti părul răvășit Cu fundele din infinit! Să căutăm la nesfârșit, Acolo unde nu sunt de găsit, Lumini din necuprinse zări Ascunse-n freamătul din mari, Să mângâiem în zbor ogoare De frumuseți și bunăstare, Pe aripi de iubire pură Găsite lângă bătătura, Unde le-a pus bunica la iernat, Pe pat de visuri și de gand curat Și unde poate doar pisică, Le
NEMURIREA FRUMUSETII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378843_a_380172]
-
își descărca toate emoțiile, prietenului său, jurnalul de suflet. Pentru Laura,orele cu copiii erau o adevărată plăcere, diminuându-i starea se surescitare, iar, când ajungea acasă, oricât ar fi fost de obosită, își lua copilul și colindau fără țintă, freamătul orașului îi făcea bine, o destindea. Sâmbăta urma să se întâlnească cu Rodica, ceva mai pe înserat, fiind a doua zi duminică, își puteau permite să stea ceva mai târziu. Era nerăbdătoare să vadă ce șanse are, îi mai rămăsese
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378850_a_380179]
-
topoare ciunte, Rămâne surd pleșuvul munte La bocetul de bronz din turlă. Cu lacrimi reci, de rouă, plânge Sub rumegușuri înecate. Din pantele despovărate, Doar disperarea se mai scurge. S-a răzlețit și vântu'n zare! Nu mai aude triluri, freamăt, Gerul din cioturi stoarce geamăt, Duse-s eternele frunzare. Se-apropie de ceruri, iadul! Nestăvilita lăcomie Și incredibila prostie 'și croiesc, prin omenire, vadul. *** Referință Bibliografică: Se-apropie de ceruri, iadul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SE-APROPIE DE CERURI, IADUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378894_a_380223]
-
flacără vie! Cu ochii tăi de primăvară răsfoiești pădurea decupând verdele din verde! Dincolo de câmp curge un fluviu mare ce-adună multe râuri în drumul lui! Adierea crengilor salciei plângătoare se leagănă-n depărtate amintiri... Căutăm, visăm, călătorim, înaintând prin freamătul copacului ascuns în coaja amintirilor, din adâncul nostru! Unde ne duce caravana? Spre tine, spre mine, spre noi, nu știm ce ne-așteaptă mâine. Suntem într-o poveste scrisă, rând cu rând, tu un gând, eu alt gând, El și
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
schimbe. Chemarea vibrează dincolo de oglindă, culoarea și sunetul există, dorința de a ne regăsi poate fi aici, acum, în noi, un fulger străbate buzele contopite într-un sărut, petale de lumină adie ca un duș de ploaie în inimi, un freamăt interior, într-un acord final, reverberează fragmente ce se unesc într-un zbor nestins, rescris spre un și mai frumos pământ. Cu mine vorbești când rămâi cu tine, ești tu, sunt eu? Taina devine parte din noi, e aici, delicat
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
eu nu pot, e împlinirea a tot ce sunt, rămân acolo unde mă regăsesc, așezată-n inimă ești, cuvintele nu ar fi îndeajuns să-ți spun cât te iubesc. De unde foamea asta după iubire, iubito, nu înțeleg căutarea, zbaterea, zborul, freamătul acesta nestăvilit? Viața se manifestă, deschide-te, e tot ce-ți trebuie! În adierea sărutului, gustul meu se-mplinea-n sângele tău ca o incantație revărsată peste tot, plângeai ascultând, n-ai fi vrut ca melodia să se termine și
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
zâcă bătrânului ca să i-o dea pe fată de nevastă? La început o făcuse doar s-o necăjească pe copila care părea nepăsătoare, cum stătea rezemată de un ciot de copac rupt din cauza furtunii și privea atentă spre pădure, ascultând freamătul stejarilor și fagilor și ciripitul vesel al păsărilor de printre ramurile pomilor. Nu bănuia că aceasta a fost foarte atentă la tot ce s-a discutat despre ea, și că doar mima indiferența. Gligor se uitase pe furiș la ea
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Drumul către tine e ca un fluviu peste care melcul jinduiește-o casă măreață vântul pleacă și el valul caligramei se divide-n brațe plopul fluieră la vals de frunze codrul răzbate peste freamăt de corn se-nfioară dealul plânge vremea furtuni mă cheamă-n fericire iarba se răsfață în culori stele se lumină-n clapele surori Referință Bibliografică: CALIGRAME-N STENOGRAME 4 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul VI
CALIGRAME-N STENOGRAME 4 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379130_a_380459]
-
într-o seară au auzit înălțându-se către cer glasul subțire și tremurat precum un firicel de fum, al unui copil ce cânta o poezie, asemeni nunei rugăciuni; ,, Scară către Dumnezeu ,, scrisă de poetul Vasile Militaru. ,, Sufletul, sau însăși viața - freamătul misterios. Nu-i legat, în ce e trupul, nici de carene, nici de os. Pe pământ izvorul vieții nu e și n-a fost nicicând : Nici în sânge, nici în creier, nici în inima bătând, Ci el curge din adâncul
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
920 din 08 iulie 2013. Un dor răzleț de vatra strămoșeasca Se cuibareste-n pieptu-mi uneori, Si-atatea gânduri vor ca să rostească Neprețuite amintiri ce-n veci nu mor... Mi-e dor de tot ce-n urmă am lăsat: De freamătul copacilor din vale, De doinele ce-adesea pe-nserat Le îngânau femeile , cu jale... Mi-e dor de tropotul copitelor de cai Ce alergau pe-a satului ulițe, De zilele când că un evantai Răcoarea adia fugara prin cosite... Mi-e
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
Ma-nvaluie un sentiment covârșitor.... Citește mai mult Un dor răzleț de vatra stramoseascaSe cuibareste-n pieptu-mi uneori,Si-atatea gânduri vor ca să rosteascaNepretuite amintiri ce-n veci nu mor...Mi-e dor de tot ce-n urmă am lăsat:De freamătul copacilor din vale,De doinele ce-adesea pe-nseratLe îngânau femeile , cu jale...Mi-e dor de tropotul copitelor de caiCe alergau pe-a satului ulițe,De zilele când că un evantaiRacoarea adia fugara prin cosite...Mi-e dor...atâtea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]