14,190 matches
-
în camera cu amintiri mai e doar umbra unei harfe prin care umblă pasărea colibri în albii mări de mari singurătăți și plâng iluzii îndulcind otrava unor melancolii de miere de când clopotnițe bolnave se varsă triste -n mari ruine spre frigul devorat de coapse al unei doamne bizantine ce basm frumos umblă prin casă cu umărul virgin al tău ce basm frumos în scrum de timp se varsă-n vasul funerar cu săli de bal în tonuri vii și cu surâsul
ÎNCAMERA CU AMINTIRI ŞI PARCĂ IERI... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Poezii_incamera_cu_amintiri_ion_ionescu_bucovu_1394089680.html [Corola-blog/BlogPost/360284_a_361613]
-
floare, Ci doar, în pădure, O tufa de mure ? Poate-aș vrea să fiu Norul argintiu, Sau rază de soare Care vrea să zboare Prin cerul senin Că un gînd divin! « L'ARBRE DE VIE » Gustav Klimt Este atît de frig afară Încît am vrut să simt Suavitatea dulce-a Culorilor lui Klimt. Cîtă suavitate, Doar într-un zîmbet pur, Din care se nasc nuferi Cu cel mai pur contur. NISIPUL NUMIT TIMP Doar zarea care cade, Acolo-n depătare, Ne
CE-AS GINDI EU OARE, DACA N-AS FI FLOARE ? de CRISTINA LILA în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ce_as_gindi_eu_oare_daca_n_as_fi_floare_cristina_lila_1328264247.html [Corola-blog/BlogPost/346573_a_347902]
-
Mă mingie un vis de nea - Si dulce-cald și-ades călin, Ca vorba dulce cu venin. Și chiar mai cred că-i în zadar Un viitor jucat la zar, Dar cred că, doar în visul meu, E cald mereu, e frigul greu - Și chiar mai cred că ea există Iubirea aia dulce-tristă! FIN Referință Bibliografica: CE-AS GÎNDI EU OARE, DACĂ N-AȘ FI FLOARE ? / Cristina Lila : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 399, Anul ÎI, 03 februarie 2012. Drepturi de
CE-AS GINDI EU OARE, DACA N-AS FI FLOARE ? de CRISTINA LILA în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ce_as_gindi_eu_oare_daca_n_as_fi_floare_cristina_lila_1328264247.html [Corola-blog/BlogPost/346573_a_347902]
-
un sandviș, sau orice altceva de mâncare. Răducu (așa îl cheamă pe copil) le mulțumește frumos, cu o voce stinsă, apoi mănâncă liniștit, mestecând încet, dar mereu cu privirile ațintite în pământ. De dormit doarme pe unde apucă. Iarna, când frigul este stăpânul absolut asupra mediului înconjurător, pustiul doarme prin canale sau beciuri, în apropierea conductelor fierbinți cu apă de la termoficarea orașului. Vara, când este cald și bine, își găsește un culcuș printre boscheții parcului din cartier, alături de câțiva câini comunitari
POVESTEA LUI RĂDUCU (SAU CE SE POATE ÎNTÂMPLA ATUNCI CÂND ROMÂNIA RĂMÂNE SINGURĂ ACASĂ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1474666864.html [Corola-blog/BlogPost/368517_a_369846]
-
1496 din 04 februarie 2015 Toate Articolele Autorului 4 Februarie 2015 Și cuvintele, asemenea oamenilor, sunt îmbrăcate în piele. Toate au sensibilitatea lor. De aceea vă rog mereu să aveți grijă de ele! Pielea ne apără și le apără, de frig, de secetă și mai ales de risipirea care ne pândește ființa. Toate bolile de pe pământ trec prin piele! Și ele, cuvintele, se îmbolnăvesc uneori... Mie mi-a plăcut întotdeauna să le mângâi cu dragoste tristețile și bucuriile-, aceasta e de
ÎN PIELEA CUVINTELOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1423030943.html [Corola-blog/BlogPost/376082_a_377411]
-
de distracție! - Îmi dau seama ce fel de distracție poate fi pe seama muritorilor! Dar s-a făcut jar suficient în sobă... - Să-ți arăt o scamatorie! - și drăcușorul se aruncă cu fundul pe plită și începe să strige: Mi-e frig! Îngheț de frig! Aduceți-mi o plapumă! Pe plita încinsă se formă un strat de gheață. - Hei! Nu-mi stinge jarul că am nevoie de el! Demonul coborî de pe plită, suflă în gura sobei și metalul se înroși gata să
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415390293.html [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
dau seama ce fel de distracție poate fi pe seama muritorilor! Dar s-a făcut jar suficient în sobă... - Să-ți arăt o scamatorie! - și drăcușorul se aruncă cu fundul pe plită și începe să strige: Mi-e frig! Îngheț de frig! Aduceți-mi o plapumă! Pe plita încinsă se formă un strat de gheață. - Hei! Nu-mi stinge jarul că am nevoie de el! Demonul coborî de pe plită, suflă în gura sobei și metalul se înroși gata să se topească. - Nici
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415390293.html [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
au mai limpezit puțin apele. După masa împărătească și-au băut cafeluțele în cocpit pe băncuțele de „balast”. Au folosit busola ca măsuță ca să aibă mâinile libere. Dumnezeu știe pentru ce. Sub șort păsărica ei goală tot mai tremura în frig. Dar se obișnuise așa. De mai mult de 18 ani tot fără colivie a trăit. Era apărată numai de cutumele comunei și bună-credință. - Și zici că avem două grade de libertate? începu Anica sporovăiala - Nu noi ci barca față de vânt
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
în sfârșit să treacă efectiv la treabă. Ce mai, poate vine barza mai devreme, dar numai cu câteva săptămâni. Se poate ascunde satului acest minuscul defect. Dragoste cu peripeții - Îmbracă colivia. Și mai pune ceva pe tine. S-a făcut frig afară. Trebuie să ancorăm de noapte cu lumini regulamentare. Spuse Ionel îmbrăcând o jachetă din piele, de marinar. - Știi unde suntem? - Vom afla mâine pe harta electronică. Acum avem ceva mai bun de făcut. Au făcut apoi toate manevrele de
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
de toată viața dura a anilor frumoși și căutînd un punct de sprijin pentru a ne salva, găsesc numai puncte fixe relative care la atingere dispar, dar le voi prinde eu odată și va fi vai! Pe aici e tare frig și zoi - și numai suflete reci de gheață...veni-va clipă sosirii mele acasă și mă voi spală și încălzii - dar sufletul nu mi-l pot spală oricîtă apă va curge. Sînt foarte supărat pe viață asta - mi-e sila
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
de toată viața dura a anilor frumoși și căutînd un punct de sprijin pentru a ne salva, găsesc numai puncte fixe relative care la atingere dispar, dar le voi prinde eu odată și va fi vai! Pe aici e tare frig și zoi - și numai suflete reci de gheață...veni-va clipă sosirii mele acasă și mă voi spală și încălzii - dar sufletul nu mi-l pot spală oricîtă apă va curge. Sînt foarte supărat pe viață asta - mi-e sila
SORIN ANDREICA by http://confluente.ro/articole/sorin_andreica/canal [Corola-blog/BlogPost/371276_a_372605]
-
vieții noastre se apropie de Iisus Hristos, în suflet este primăvară, este vară, toate virtuțile înfloresc și rodesc. Sufletul iradiază lumină și căldură din căldura primită de la Hristos. Dimpotrivă, dacă ne îndepărtăm de Iisus Hristos, în suflet vine iarna și frigul. Sufletul moare, iar omul nu poate face nimănui vreo bucurie, nici chiar lui însuși. Aceasta-i tragedia lumii contemporane: îndepărtarea de Iisus Hristos! Bătrânul Porfirie spune că viața fără Iisus Hristos nu-i viață. «Hristos este prietenul nostru, fratele nostru
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1464073088.html [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
să opereze pe parcursul întregului ciclu anual. Astfel, părinții aveau credința că îndeplinind această datină copiii vor avea „noroc în decursul anului, vor fi sănătoși și curați ca argintul cu venirea primăverii și peste vară nu o să-i apuce și scuture frigurile”. Dar, pentru a fi eficace, datina trebuia îndeplinită cu respectarea unor condiții; astfel, trebuia ca punerea sau legarea mărțișorului să fie făcută numai de femei („parte femeiască”) „la 1 martie des-dimineață, până nu răsare soarele”, până să se scoale copilul
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
ale babei cu ajutorul lui Mărțișor (în unele variante cu ajutorul lui Hristos sau al lui Dumnezeu însoțit de Sf. Petru); atunci Baba Dochia îl hulește și îl înfruntă pe Mărțișor, bizuindu-se pe cele 12 cojoace, că o vor apăra de frig; dar Mărțișor, cu ajutorul lui Făurar și al Vântoaselor, reușește să o determine pe Dochia să arunce toate cojoacele și astfel îngheață și împietrește, împreună cu fiul său, Dragobete Iovan (sau Dragomir) și cu oile. Mai trebuie spus că ziua de 1
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
numește și Cap de primăvară. Semnificativ este faptul în multe zone ale țării femeile sărbătoreau ziua de 1 martie, ziua Babei Dochia, și se abțineau de la orice muncă, cu excepția torsului; scopul lor era „să se domolească mânia Babei Dochie și frigul de primăvară să nu facă pagube în câmpuri, apoi pentru ca să nu zacă nimeni în casă de vărsat, precum și pentru înecat”; iar torsul era permis „pentru că și Baba Dochie, când a mers cu oile și cu caprele ca să le pască, încă
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Versuri > Cuvinte > ÎN GÂNDUL NINS CU UN SĂRUT Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Șirul se schimbă victoria mea ar fi victoria ta, rup frânghia realului agățat de stea și.și... frigul se rupe așa. Te-am auzit vorbind deseori, sunete într-un cor nevăzut, peste fiecare gând se așează un sărut doar poetul adună ninsori din cuvânt. Ce să-ți răspind la tăcerea mea, mă gândesc la metafora născută din femeie
ÎN GÂNDUL NINS CU UN SĂRUT de PETRU JIPA în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/petru_jipa_1483953785.html [Corola-blog/BlogPost/380246_a_381575]
-
iar poarta-i descuiată un câine mai latră în grădină pisica a rămas, și te așteaptă, n-ai trecut pe acasă, și cine e de vină, e totul pus la locul lor așa cum tu le știi dar e pustiu și frig în curtea ta căci bate vânt din deal de pe la vii și licăre în poartă a nopții stea, nu ai venit nici la înmormântare, și maica a murit de dorul tău acum, doar o pisică te-așteaptă în înserare căci n-
E TOAMNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1475387716.html [Corola-blog/BlogPost/375201_a_376530]
-
potolească și plânsul și doar respirația grea, întreruptă de scâncete reținute, i se mai auzea. După ce a obosit ori nu a mai fost în stare să o posede, i‑a adus un lighean cu apă. Văzând‑o că tremură de frig, i‑a spus că are voie să se îmbrace și să pună pătura pe ea, după care a ieșit afară înjurând. A adus din mașină două conserve, o pâine, o bucată mare de brânză și o sticlă de coniac. Le
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
mânca! Să fim mai mulți în țară, făceam copii, ’’la normă’’! Eram siliți să-i facem cu sila! Vrem-nu-vrem! Și...ne năștea români mult suduita dogmă! Iar astăzi? De-i dorim, nu ni-i mai permitem... Atunci, eram sortiți la frig și întuneric Și-aveam de-ales din două: la muncă sau pârnaie...! Și nu ne-a convenit! Și-am răsturnat isteric O lege incomodă! Să nu ne mai îndoaie... Să...nu mai fim forțați, să facem ce nu vrem! Să
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
mări neștiute... Și-n zbor obosit, trudește spre zări, Cătând disperat negăsitul catarg, Ce este ascuns pe cotite cărări, Cărări rătăcite departe, în larg... Și luat de furtună, se zbate bolnav Că aripa-i ruptă. Și-i noapte. Și-i frig... Și marea-i haină, iar dorul firav.. Îl strig să se-ntoarcă, degeaba îl strig...! Că marea huiește și glasul îmi frânge, Și dorul se zbate, pierdut călător Și dorul e singur, furtuna învinge... Și dorul e mort. Ne-nțelesul
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
începusem să tremur. Bătea de ora două clopotele Bisericii din Joseni și încă nu aveam curajul să ajung acasă. Nu mi se întâmplase în viața mea o mai mare neputință de descurcăleală, eram rătutit și începusem să tremur. Și de frig și de frică și de oboseală. Pe când mă gândeam eu la toate necazurile astea - pe care mi le făcusem singur-singurel, tot fixând cu privirea împăienjenită intrarea din drumul principal pe uliciorică, ce să vezi? Cerul negru și înnorat de deasupra
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
sentimentalei Indila, ca aliat alinător celei ce nu mai are de partea sa decât vântul și ploaia, ziua și noaptea, chinul și dansul! Când vor să cadă, în primele zile din decembrie (2014), întâile ninsori cu tulburătoare melancolii, va fi frig de vom sufla în mâini, ne vom încotoșmăna în paltoane și ne vom înfoofoli sub căciuli...! Ne-om înveli inimile pline de dor cu o pătură sufletească, singura ce ține de cald inimii! Ne-om așterne în culcușul iubirilor omenești
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/hxnwjbspnv_1412399452.html [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
bogățiile aduse din coloniile răspândite în lumea largă. Ceața care alterna cu momente senine sau cu puținul surâs al soarelui ne trimitea cu gândul la sfârșitul lunii februarie, de parcă nu ar fi putut exista pe lume potopul de gheață și frig din care tocmai plecasem, cât pe ce să pună stavilă plecării noastre în Europa. Am plecat din Londra încă păstrând zâmbetul, privind cum circulau șoferii cu volanul în partea dreaptă a mașinii și pe partea stângă a străzii. VIENA Am
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_la_concertul_de_elena_buica_1391511180.html [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
fără urme, fără drum, Se văd satele pierdute sub clăbicii albi de fum.,, E mult de-atunci; însă aceste versuri din poezia lui Vasile Alecsandri, -Iarna, îmi copleșesc amintirile din anii copilăriei când într-o vacanță de iarnă, pe un frig cumplit, bunicul a venit din satul său cu o sanie trasă de doi cai nărăvași tocmai la oraș, să mă ia la dânsul de sărbătorile Sfântului Crăciun, fiindcă bunicii considerau această sărbătoare din an, o sărbătoare de căpătâi, o sărbătoare
DE SFÂNTUL CRĂCIUN ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_de_sfantul_craciun_constanta_abalasei_donosa_1356132688.html [Corola-blog/BlogPost/358056_a_359385]
-
Theodor Răpan trăiește înălțimea credinței divine ca nimeni altul. Poetul a avut o adevărată revelație când a citit despre mitul lui Don Quijote și Sancho Panza, că poezia nu e lumină, e flacără, căci nimeni nu moare de întuneric, ci de frig. Frigul inimii e cumplit! Se simte arta lirismului în reflex. Fiecare sens frumos dăruit de Dumnezeu a fost plătit cu o jertfă. Nimeni nu știe asta, pe hârtie par a fi risipite cu ușurință cuvintele, dar nu e deloc așa
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]