843 matches
-
o carte pe care nici tu, adolescent furios, revoltat, feroce sau blînd care zgîrii rău, amator de hip-hop, n-ai nevoie s-o deschizi, pentru că o să te izbească cu snobismul ei, cu lehamitea ei, cu trivialitatea ei lipsită de orice frondă. Vouă vă recomand o carte de eseuri a lui Gilles Lipovetsky, L’Ere du vide: era vidului. Despre epoca indiferenței albe, a umorului vlăguit, politicos, cool, a trăirii periculoase În jocurile de pe computer, a sexului light și a țigărilor light
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
voulu très profondément remplir cette "case" que votre analyse laissait vide, et c'est un véritable désir qui a soudain lié votre texte critique et ce que j'étais en train d'écrire”. Așa s-a născut, din spirit de frondă, de aventură, În anii punk, autoficțiunea. Atunci cînd Barthes sau Sartre nu muriseră Încă, autoficțiunea venea În sprijinul tezei “morții personajului”, argumentînd În favoarea luării de conștiință a actului scriptural ca exercițiu autoreferențial asimptotic. Doubrovsky definește autoficțiunea cu acea inconfundabilă retorică
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Fraza lui Gailly este retezată, abruptă, tăiată, Întreruptă și imediat reluată”, observă un critic (Gilles Anquetil, Le Nouvel Observateur, 27 VIII-2 IX 1998), pentru a purta cu ea un flux rapid de imagini private, o poveste underground, un spirit de frondă, preluate toate pe filieră americană. La o privire atentă, ambițiile literaturii minimaliste sînt mult mai mari decît miza demonstrată de romane ca Un soir au club, 2001 (locul 3 În top 20 al celor mai bune cărți franceze pe 2002
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Societății Scriitorilor Români, extinzându-și prestația literară în cadrul turneelor unor echipe de autori, conferențiind și citind din propria operă. Versurile din volumul Bulgări și stele (1933; Premiul Societății Scriitorilor Români) sunt mai degrabă o manifestare violentă a unei atitudini de frondă socială, morală și estetică, prin afirmarea ostentativă a preferinței pentru reperele de valoare și stabilitate ale spațiului rural, pentru formele naturale de viață și de simțire, pentru expresia directă, neaoșă, nesupusă interdicțiilor și normelor limbajului cult (Mărturie). După ce exaltă forța
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
de Filosofie, dar lucrează apoi ca brutar și vânzător de pâine. Membru al cenaclului Facultății de Litere condus de Mircea Cărtărescu, întemeiază la rându-i cenaclul și revista „Fracturi”, care marchează nașterea unei noi grupări literare, excelând mai mult prin frondă decât prin talent, singurul nume cu adevărat important de aici fiind I. Acesta poartă polemici foarte dure în revista „Vatra”, unde debutează în 1994, reușind să provoace scandal în taberele literare și legându-și ulterior numele de cenaclul lui Marin
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
București), au contribuit la răspândirea ideilor și valorilor junimiste, articulate într-un program coerent și consecvent. C.l. înființat de Alexandru Macedonski poartă amprenta insolitei personalități a mentorului său. Nutrit din același spirit de bellum contra omnes, din aceleași manifestări de frondă, narcisism și critică antijunimistă ale șefului de școală simbolistă, c.l. închegat în jurul lui Alexandru Macedonski și al revistei „Literatorul” - apărută la București, cu mari întreruperi, suplinite de o serie de alte reviste-satelit, între 1880 și 1918 - e mai degrabă
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
în patru direcții deodată”, fără să găsească totuși acea opțiune care l-ar exprima integral. Înaintea generației de mari critici și scriitori din perioada interbelică, situându-se, apoi, mereu alături de ei, A., „om de baricade” (E. Lovinescu), își susține, prin fronde publicistice și literare, partea lui de contribuție la impunerea modernității în literatura română. Aderând la autonomia esteticului, el se așază, în esență, sub scutul ideilor lui E. Lovinescu. Pledoaria o face într-o manieră ferventă și exclusivistă, ca în Mic
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
unde încă domină o atitudine dogmatică, de respect neștirbit față de valorile tari ale ortodoxiei, revelate prin intermediul unui sistem de simboluri care funcționează, într-un context favorabil, ca niște teofanii iconografice. De ce o face? Se va vedea, nu din spirit de frondă, nu din iconoclasm, nici din cauza unei modernități cu mult peste cea a cadrului cultural din care provine (deși această detașare nu e de neglijat), ci dintr-o concepție sceptică legată de istoria care se confundă cu propria biografie. II. DIMITRIE
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care trimiteau la valori tari, de primă importanță ale creștinismului? Dintr-un spirit pur iconoclast, raționalist, de respingere a gândirii religioase? Acesta ar fi răspunsul cel mai la îndemână, dar și cel mai lipsit de nuanțe. Dintr-un spirit de frondă, dintr-o "eliberare" de modelul religios predominant în epocă (așa cum, tezist, explicau lucrurile monografiile apărute în anii '50)? Ar fi o ipoteză mult prea avântată și nerealistă. Cornel Mihai Ionescu rezumă perfect perspectiva căreia îi rămâne fidel tânărul autor: ""Paradigma
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Mare veni și, stând în fața lui, îi spuse: "Cere-mi orice favoare vrei", la care Diogene răspunse: "Nu-mi lua lumina soarelui""23. Merită să ne întrebăm: chiar este Lupul un cinic propriu-zis? Fără dubiu, are ceva din spiritul de frondă specific acestei școli care concura academismul platonician, dar nu se poate discuta de o atitudine împinsă până la ultimele sale consecințe. Diogene îi sfidează deschis pe puternicii vremii sale, pe când Lupul lui Cantemir nu renunță la o prudență care contravine cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
publice ideile înțelepte pe care le are. Dar cum el este discret, mă tem că Vulpea supralicitează apartenența sa la doctrina cinică, ceea ce ar presupune, mai întâi de toate, o artă a revoltei exercitată în agora, care să șocheze, o frondă fățișă împotriva sistemului. Așa, Lupul se oprește la jumătatea drumului, fiind un cinic corupt, un revoltat în intimitate. De fapt, Lupul este un stoic. Mai precis, cinismul lui este o trăsătură sau o dovadă a stocismului său. Să nu uităm
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ubicuitate derizorie, scăderea stimei de sine. Aceste semne mai pot fi remarcate încă și astăzi (Kogan, 2001) în sentimentele de incompetență și nesiguranță trăite de români în interacțiunea cu vesticii. e) Umorul debordant arunca o altă privire asupra cotidianului coercitiv. Fronda împotriva regimului se manifesta în cercurile de prieteni prin bancurile care luau în derândere măsurile, politica, evenimentele, oamenii partidului comunist, făcându-le mai suportabile, reducându-le la dimensiuni neterifiante. Umorul care eliberează individul de presiunile existenței, care face posibilă dominarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un Adam înconjurat de animale blânde ("Uneori, într-un vis, se vedea precum tatăl nostru Adam în mijlocul Paradisului, înconjurat de toate animalele"), sau cu Noe care este asociat visului unei perindări de perechi ("doi câte doi, după înălțime"), cel cu fronda amaleciților și cu epopeea biblică a lui David vin să se adauge alte mituri, precum cel al lui Oedip deja numit 357, dar și povestea lui Aiax, a faimoasei sale mânii și nebunia sa momentană ucigașă pe care Atena o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un dezgheț ideologic și o desprindere de Moscova și în plan cultural, iar în 1963-1964 dispar Institutul de Studii Româno-Sovietic, Muzeul Româno-Rus, Institutul „Maxim Gorki”. Pe plan cultural se poate vorbi de o „libertate controlată”, dirijată din umbră de comuniști. Frondele sunt mai mult verbale, rar concretizate în scris, iar între cei care propuneau reabilitarea se numărau V. Râpeanu, D. Păcurariu, ambii argumentând că doar așa puteau fi evaluați corespunzător clasicii literaturii române (Eminescu, Creangă, Caragiale). Pe neașteptate, Viața românească anunță
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
II, Editura Albatros, București, 1971). în mai 1970 apărea la Iași primul număr din noua serie a Convorbirilor literare, care se revendica de la revista întemeiată la 1867. Prin unele atitudini, remarcate de Anneli Ute Gabanyi, avea un anumit spirit de frondă, însă debutul a fost unul prudent, profesorul L. Rusu fiind ocolit. Revistei „Junimii” îi este consacrată o monografie de către P. Marcea (Convorbirile literare și spiritul critic, Editura Minerva, București, 1972). în sinteze dispar ca prin minune rămășițele limbii de lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cea mai neatractivă a povestirii este deci epilogul, dinainte știut: economie de piață, democrație, integrare europeană, stat de drept. Ca orice derulare de tip cinematografic, ampla sa expunere se coagulează în jurul acțiunilor de forță: războiul, ocupațiile teritoriale, represiunea, propaganda comunistă, frondele culturale, contrapropaganda occidentală. Toate acestea dispărând o dată cu acceptarea jocului democratic, narațiunea lui Buhler pare că încetează de la sine. Volumul în discuție este o prezență distinctă în peisajul lucrărilor pe această temă, cel puțin al celor accesibile publicului român. Repertoriul este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Horia Sima, „Pentru ce am pierdut războiul din Răsărit”, loc.cit., p. 74. Ibidem; Idem, Guvernul Național Român de la Viena, ed. cit., pp. 93-94; Mihail Sturdza, România și sf`rșitul Europei. Amintiri din țara pierdută, ediția a II-a, Editura Fronde, Alba Iulia - Paris, 1994, p. 261; Viorel Gheorghiță, op.cit., p. 93. Viorel Gheorghiță redă din memorie relatările lui Gligor Cantemir, șeful unei echipe legionare parașutate `n Munții Apuseni. Explicațiile generale seamănă izbitor cu ale comandantului Mișcării Legionare. C`teva date
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mulțumesc pentru moștenirea pe care mi-au dat-o, că sunt mândră de Iașul meu. Dan Grigore . Încercând să definesc prezența publică a lui Dan Grigore, am dorit numai superlative, și am găsit două cuvinte: "performanță", "excelență". Performanța atitudinii de frondă a învățăcelului față de profesor într-o vreme în care alții își manifestau exasperarea prin lacrimi. Performanța "acrobatică" a redării pasajelor de mare dificultate tehnică și virtuozitate din primul Concert pentru pian al lui Ceaikovski. Performanța de a "scrie" semnul "egal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
perioada în care am debutat, și după aceea, toți erau abisali, metafizici, "Necuvintele", "11 elegii", teme mari, grave. Mi-am spus, "domnule, nu se mai poate așa", toți erau extraordinar de supărați, profund și profunzi. Chiar ca un soi de frondă, mi-am spus atunci, "domnule, dar eu scriu pe fericire, pe bucurie". Și la Dolhasca, mă rog, nu era chiar așa o mare fericire, totuși, eram medicul unui spital. Și chiar scrisorile pe care le scriam acolo se terminau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
conștientă de impunerea normei civilizatoare și tribul, cu preotul și șeful său de trib80. Atunci când un înalt funcționar al statului, care conduce aparatul administrativ dintr-un județ refuză să se urce în mașina poliției, el nu face acest gest din frondă sau din dorința de a se da în spectacol. Se întâmplă așa pentru că i se pare incredibil că poate fi arestat. Ce trib de pe planeta Pământ și-a arestat preotul său, inițiat în toate tainele lumești și dumnezeiești? Este firesc
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Sunt puțini oameni care se declară anticapitaliști din convingerea că lumea în general este strâmbă și trebuie îndreptată prin acțiune umană. Cei mai mulți, imensa majoritate a anticapitaliștilor2, trăiesc această stare și se poziționează astfel din invidie, egoism și chiar dintr-o frondă ,,anti" care este chemată să le mângâie orgoliul personal și să-i ajute să-și trăiască propria viață ratată. Pentru că despre asta este vorba. A nu reuși într-o lume a prosperității, așa cum este lumea capitalistă, te pune ca individ
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
produse ale literaturii contemporane occidentale și extrem orientale, are sensibilitate artistică. Ar fi păcat ca o scriitoare cu un asemenea background să se cantoneze în subsolurile literaturii, mulțumindu-se cu gloria discutabilă provenită din admirația amicilor de la "cafeneaua literară" în fața frondei exhibiționiste a etalării propriei sexualități. Afirmația unuia dintre clienții "cafenelei scriitorilor", potrivit căreia ar fi "o scriitoare cu coaie" i-a mers, se pare, la suflet Claudiei Golea. Altfel nu se explică citarea ei de două ori în textul romanului
Biruit-au sexul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12531_a_13856]
-
Traian T. Coșovei, în care se vede mai bine efectul versurilor aruncate la întîmplare de un flintaș cam distrat. Nu, însă, mai puțin priceput. În Mașinăria de uitare e, îmbrobodită cu aceea pe care o comentam înainte, o poezie de frondă verbală, mestecată cu clăbuci, semănînd bine cu bancul despre critica de jos în sus. Iscălitorul de condică versus viața. Și-atunci, ca să nu spui că ai pierdut de tot, pui repede de-o bășcălie: ,prin toată zestrea de mișto/ eu
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
susținută unui comentator de marcă al autorului Sufletelor moarte, Dmitri Merejkovski, a cărui carte, din 1906, Gogol și diavolul, a și tradus-o. Poet, romancier, critic, traducător, polemist, Merejkovski și-a cîștigat în epocă un mare prestigiu. Atitudinile sale de frondă au mers de la despărțirea de Biserica ortodoxă rusă, în vederea edificării unei "noi conștiințe religioase", pînă la anticomunismul său viguros, la protestul împotriva "cezaropapismului" proletar, în urma căruia a fost silit a se exila la Paris, unde a rămas pînă la sfîrșitul
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
la Scoala reală de stat. A fost încorporat în cavaleria austro-ungară (1916-1917) la Sibiu, de unde se pare ca dezertează, iar cu ajutorul unor acte false ajunge în 1918 la Budapesta, unde începe să studieze artele plastice. Entuziasmul tinereții și spiritul de fronda îl fac să se înroleze voluntar în "armata roșie" a lui Bala Kun, ca operator telefonist, fiind luat în august 1919 prizonier de armată română. După înfrîngerea "republicii celor 133 de zile" nu se poate stabili în Franța, întrucît cei
Centenar Brassai by Daniel Nazare, Irina Bernad () [Corola-journal/Journalistic/17633_a_18958]