19,594 matches
-
torențial, iar mercurul va coborî simțitor în termometre. Pentru următoarele zile, meteorologii prognozează caniculă, dar și furtuni violente. Vremea caldă nu va mai dura însă mult. În weekend sunt așteptate ploi torențiale și temperaturi scăzute pentru data din calendar. Un front atmosferic va traversa țara noastră, de joi și până vineri, și va aduce ploi în aproape toate regiunile. Joi va ploua, îndeosebi, în vest, nord, centru și în zonele de munte ca urmare a instabilității atmosferice accentuate vor fi ploi
Vești proaste pentru români. Vremea se schimbă în weekend by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22045_a_23370]
-
Cernat este însă un fel de Zorba Grecul, care nu se descurajează niciodată, care știe să ia mereu totul de la început, cu frenezie. Atitudinea lui provoacă destinul, smulgându-i adeseori rezolvări fericite: "Înainte să îmbrace uniforma și să plece pe front, John Huston, persecutat de gândul că un glonte rătăcit îl poate expedia oricând la Judecata de Apoi, încearcă să-și facă iertată vina de a-i fi luat lui Jean Șoimul maltez și îi vinde un pont: din romanul britanicului
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
lui Tătărăscu și a P.N.Ț., din acest din urmă partid agreîndu-l numai pe Vaida Voevod, care, totuși, în 1935, datorită lozincii de el arborată a lui "numerus valahicus" a fost exclus din P.N.Ț., alcătuindu-și propria grupare politică "Frontul Românesc". Dar Argetoianu știa că regele îl simpatizează, ceea ce s-a verificat în noiembrie 1937, cînd suveranul l-a anunțat pe Mihalache că îi încredințează formarea guvernului cu condiția - știa că imposibil de realizat - de a-l alcătui împreună cu gruparea
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
este acest teritoriu, cîte capcane, gata să se declanșeze, pîndesc la fiecare pas și cît de mari sînt riscurile rătăcirii pentru turistul inocent, domnia sa și-a construit, poate, singura strategie cu șanse de izbîndă, anume atacul simultan pe mai multe fronturi, dar fără ca obiectul investigației să fie vreo clipă scăpat din vedere. Deși, în subtitlul cărții, există precizarea că avem de-a face cu un ,,studiu despre textele lui teoretice", în substanța cărții sînt prezente, atîta cît este posibil în cadrul unui
Paul Klee și pictura modernă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16722_a_18047]
-
a justeței tonului în interpretarea actorilor (Tavernier rămâne, incontestabil, un maestru, filmul său e plin de locuri comune și dialoguri strident - lozincarde, sindicalismul militant apropiindu-l, mai degrabă, de cinematograful francez al anilor '30 - cel al bunelor intenții și al Frontului Popular din La belle équipe al lui J. Duvivier, decât de cinematograful modern al sfârșitului de secol XX. Un cinematograf desuet, un fel de "teatru în conserve", propune Claude Pinoteau în Les palmes de M. Schutz (1997), aducerea pe ecran
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
punct, - existențialismul de-materializează în chip husserlian existența, de unde, la existențialiști, ideea fundamentală de libertate a spiritului, de responsabilitate, de spirit activ asupra realităților fizice; de unde și conștiința, revoluționară, ce a decurs din teoria aceasta precum și gherilele luptătoare pe diverse fronturi și în care inamic principal erau cele stabilite odată pentru totdeauna, regimurile capitaliste sau burgheze incapabile, după gîndirea revoluționară, de a prinde procesul în acțiune al realității. O altfel de dialectică, nu materialistă, ci o dialectică transcendentală de sorginte husserliană
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16826_a_18151]
-
radio englezești. Dar numai de la aceste posturi de radio mai putea afla Regina mamă vești despre familia ei din nou desțărată. Cum era evident că, în ciuda evidenței, Antonescu mai credea în victoria Germaniei în război, continuînd să trimită armate pe front, opoziția românească - în frunte cu Iuliu Maniu și Dinu Brătianu - a început să pregătească, în tratativele cu Aliații, desprinderea României de Germania. Maniu și ceilalți au apelat și la serviciile Regelui. "Ei știau, scrie autorul cărții pe care o comentez
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
sînt construite cu intenție umoristică; altele alunecă fără voie în efecte comice. O încercare de tipologie riscă să fie acuzată de pedantism; se pot însă aminti cîteva categorii mai semnificative. După titlurile neutre din perioada totalitară -"Cotidianul Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste" (România liberă), "Revistă lunară de cultură cinematografică" (Cinema), decembrie 1989 a adus o primă schimbare, mai curînd mecanică: foarte multe publicații și-au introdus în subtitlu adjectivul independent: "Ziar național independent" (Adevărul), "Săptămînal independent de opinie
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
-și înfrânge resentimentele față de bărbatul devenit soțul iubitei din copilărie. Dragostea juvenilă este de altfel laitmotivul filmului care împletește într-un montaj savant crâmpeiele vechii idile și fazele unui proces de crimă. Acuzat de asasinat este tânărul japonez întors de pe front și care dorea să-și redobândească de la vecinul său cei câțiva acri de pământ pe care tatăl său îl achitase aproape integral înainte de izbucnirea războiului, în ciuda interdicției ca niponii să dețină terenuri. Incompatibilitățile inerente, acutizate de conflagrația mondială, sunt resuscitate
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
se-ntretaie și se-ntrepătrund pe măsură ce descoperirea în doi a frumuseții naturii înconjurătoare și a lor înșile se dublează cu imaginile crude ale experiențelor individuale privite de acum din unghiuri opuse. Fiindcă viața îi desparte: fata în lagăr, băiatul pe front. Cea care fusese gata să-și renege originea, țipând " Nu mai vreau să fiu japoneză!", se maturizează rapid și îi citește mamei cu glas tremurând, dar ferm scrisoarea de adio adresată iubitului american. Adolescentul ce tocmai se confrunta cu apocalipsa
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
fragmentului dat de Orizont din Melancolia renașterii. Tot ce pot face în spațiul de care dispun este că citez. Iată: "Deși scriitorii, profesorii, actorii și istoricii au devenit figuri dominante ale noilor democrații, nu cred că intelectualii doresc să facă front comun contra politicienilor și oamenilor de afaceri, contra revoluționarilor și agenților secreți, contra funcționarilor și clericilor. Intelighenția ar putea învăța meseriile acestor oameni; dar ele vor rămîne întotdeauna doar anexe ale profesiei sale de bază, aceea de a înțelege. Iată
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
Ne ocupăm de cineaști, nu de cinematografie!", " Nu ne trebuie laude, nici critici, ci fapte!". Printre "faptele" opuse criticii care "nu ne trebuie", se înscrie și editarea "scenariul" burebistan. Celelalte sînt cam la fel. Trăiască viitoarea victorie în alegeri a Frontului Democrației Populare!
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
zdrobindu-se. Adrian o luă la goană. Cu cât s-apropia de oraș, cu-atât monștrii erau mai numeroși. Cerul de deasupra orașului era negru. O luptă, un adevărat măcel începuse-ntre oameni și monștri. Câțiva soldați în drum spre front trăgeau în neștire. Pe străzi trupurile monștrilor hăcuiți te făceau s-aluneci. Din trupurile lor se scurgea un lichid vâscos. Adrian aluneca într-una. Din câteva case izbucniră incendii. Dar pompierii erau ocupați cu tulumbele în lupta cu monștri. Câteva
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
fiecare măcar cu fărâma unei molecule din trupul său. Și nici Gingis Han, nici Tamerlan, nici Stalin, nici Hitler, Pol Pot ori Mao n-au putut fi aduși în fața unui tribunal și este cu totul îndoielnic ca acela ce dirijează " Frontul islamic împotriva evreilor și cruciaților" să împărtășească soarta balcanicului Miloșevici. Însă nu în a-l face să nu mai fie stă miezul problemei, așa cum nici din versetele lui Nostradamus nu vom afla, prin mijlocirea românașului nostru, de ce s-a ajuns
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
Iulian Stelian Boțoghină Este cunoscut faptul că tînărul Camil Petrescu a fost mobilizat la 1 august 1916, pentru ca la 16 august să fie trimis pe front cu Regimentul 22 infanterie. Participând activ la luptele din Transilvania, în noiembrie 1916 a fost rănit. După însănătoșire a primit misiunea de a comanda un pluton al Regimentului 16 Infanterie pe frontul din Moldova. Erou rănit în luptele de la cota
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
pentru ca la 16 august să fie trimis pe front cu Regimentul 22 infanterie. Participând activ la luptele din Transilvania, în noiembrie 1916 a fost rănit. După însănătoșire a primit misiunea de a comanda un pluton al Regimentului 16 Infanterie pe frontul din Moldova. Erou rănit în luptele de la cota 789 din 26 iulie 1917, Camil Petrescu a fost luat prizonier și internat în lagărele Sapronyek (Ungaria) și Plan (Boemia), de unde s-a întors la 10 aprilie 1918. în toată această perioadă
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
patrulele batalionului ...". Astfel după câteva zile de repaus și de instrucții de trupă, s-a primit ordinul ca începând cu 1 iulie 1917 în cadrul Diviziei 7 Infanterie să se constituie un regiment de marș, care să se deplaseze spre zona frontului. Prin urmare, la 1 iulie 1917 se ordona ca sublocotenenții Popescu Victor și Camil Petrescu, din Regimentul 16 Infanterie, să execute o recunoaștere asupra căilor de acces de la est de Tecuci, pe unde urma a se dirija coloanele. Executând misiunea
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
unui tânăr sublocotenent întors din misiune, în următoarele două ni se dezvăluie omul Camil Petrescu într-un moment cu totul deosebit din viața sa: prizonieratul. Redactate la întoarcerea din prizonierat în cele două memorii sunt descrise ultimele-i zile pe front, rănirea și, foarte interesant, aspectele cotidiene într-un imperiu aflat în pragul colapsului: suferință, lipsuri, manifestări sociale și ceea ce l-a impresionat, intensificarea mișcării pentru emancipare națională. Fără nici o diferență de conținut, între cele două texte există deosebirea că pe
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
urmat ne-a sfărâmat aproape complet tranșeele și bordeele, iar la ora 18 30 când s-a produs ultimul atac inamic - erau sectoare întregi de tranșee fără garnizoană din cauza pierderilor de oameni La ora 18 30 am fost atacați din front și din spate, căci inamicul pătrunsese complet la stânga noastră. După o scurtă și violentă luptă de mitraliere aruncând grenade - culcați în pâlnii de obuze. Am aruncat cu două grenade pe care le-am găsit la îndemână și apoi am vrut
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
revista lui Cezar Petrescu, Ovid Caledoniu (1914-1974) nostalgic în Dar noaptea, poet din gruparea bucureșteană Meșterul Manole, apoi Teodor Scarlat (1907-1977) cu Har și Anotimp, cu exerciții de virtuozitate, George Sfîrlea (1915-1943) cu Glas peste lut, poetul a decedat pe frontul de răsărit. Const. Pârlea (1917-1985) livresc în Ultima carte și, de asemenea, în Cărți la anticar, brașoveanul V. Spiridonică (1909-1988), Semne și întrebări, Ion Sofia Manolescu (1901-1993) și, nu în ultimul rînd, mai vîrstnicul D. Iov, basarabeanul decedat în temnița
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
perioadă comunistă, nu erau populate exclusiv de oamenii noi, în salopetă, nebărbieriți de două zile și cu șapca pe cap, modelul aproape mitic al momentului, și nici doar de cei care-și desăvîrșiseră studiile în celulele de partid moscovite, pe front sau în lupta conspirativă din ilegalitate. Într-un astfel de moment, în care pictura abstractă și, în general, tot ce ținea de expresia experimentală, erau sancționate drastic (de la denunțul public și pînă la interdicția impusă artiștilor de a picta), în
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
de pe urma PCR, unealtă fidelă și agresivă a trupelor sovietice de ocupație care nu vor pregeta chiar la interzicerea ziarului. Deocamdată, totul părea roz și senin. Potrivit asumării responsabilităților României în viitoarea convenție de armistițiu, pe prim plan era lupta pe frontul de vest și, imediat, sancționarea celor vinovați de dezastrul țării. PNȚ avea, în această ultimă cerință, un plan mai demult elaborat și care prevedea sancționarea drastică nu numai a celor ce au colaborat cu legionarii și regimul lui Ion Antonescu
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
pe M. Ralea care, refuzat, încă în aprilie 1944, de PNȚ de a fi reprimit în partid, își crease, acum, o minusculă grupare politică a sa, cu care se tot agita. Pînă la urmă, cum se știe, va adera la "Frontul Plugarilor" căpătînd demnități din partea PCR. Încep, apoi, curînd, atacurile Scînteii și ale României libere împotriva Dreptății și a PNȚ, la care, prompt și inteligent, N. Carandino răspunde. La început, socialiștii și comuniștii colaborează politic împotriva celorlalte partide din BND, reclamînd
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
interpretat și ca act protestatar, anticonservator inițiat de Negoițescu și Radu Stanca, în principal, încurajați de un alt mentor clujean al generației cerchiștilor, profesorul Henri Jacquier, având acordul, de la distanță dat, al celorlalți comilitoni risipiți prin țară sau absorbiți de frontul celui de al doilea mare război al secolului trecut. În subiacent rămâne și consecvența lui Blaga în preferința pentru influența catalitică și nu pentru cea modelatoare, care l-ar fi putut despărți subtil de Lovinescu. Or, ceea ce au omis cerchiștii
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
împotriva Statelor Unite însele. După intervenția în forță a Regelui Mihai din 23 august 1944, după arestarea lui Ion Antonescu și după întoarcerea subită a armelor împotriva foștilor aliați, România se găsește în situația paradoxală de a fi luptat pe două fronturi, de a fi simultan agresoare și victimă, de a se regăsi atît în tabăra înfrînților cît și în aceea a învingătorilor, de a putea fi în același timp incriminată pentru daunele aduse aliaților, dar și privită cu gratitudine pentru că, prin
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]