1,457 matches
-
un magistrat (în gândul lui) : - Da, am găsit soluția! Vine un marfar acum pe linia trei, și mergi cu el până la Ploești-Vest, de acolo mergi la Ploești-Sud cu mașina noastră și aștepți trenul de persoane cu cufărul dumitale. O ei frumușel și mergi în drumul ce ți-l știi, al dumitale. Se aude flueratul prelung al unei locomotive. Săndel sare de pe scaun ca ars de ceva, și dă să fugă afară, considerând că acesta-i trenul promis de impegat. - Stai, stai
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
avut bucuria să avem ca ghid o tânără fată, domnișoara Evantia pe care o cunoscusem mai înainte, chiar de când sosisem în stațiune și cu care ne înțelegem bine. Era o fată de la noi din Constanța, așa cum ne-a mărturisit, foarte frumușică, amabilă și comunicativă. Ea ne-a informat în ajunul plecării să ne îmbrăcăm în fuste lungi și să avem basma la noi, pentru o ținută decentă cum se cuvine la intrarea în mănăstire. Ne-a invitrat la ea în birou
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
nu mai valorează doi bani! Oameni ai puterii de la începutul deceniului nostru au încasat mari comisioane în valută, prin BANCOREX pentru a aduce în țară un produs deja expirat! Care, pe deasupra, îl costă pe contribuabilul doritor de călătorii o sumă frumușică de circa 500000 de lei. Stai și te minunezi de vilele care au apărut ca ciupercile în stațiunile montane sau la marginea orașelor. Dar e bine să știm că o parte dintre aceste bijuterii arhitectonice valorând multe miliarde se datorează
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
împrietenit cu un francez și o franceză, doi tineri de curând căsătoriți care își făceau călătoria de nuntă în luna de miere. Cu dânșii ne-am întovărășit să facem o excursiune până la Chamonix. Prezența unei femei, când e tânără și frumușică, însuflețește o societate de escursioniști și o predispune la veselie. Așadar, plini de entuziasm pentru călătoria ce proiectasem, ne-am ambarcat într-un vapor cu care am făcut din nou încunjurul lacului pe la Lausanne, Vevey, Montreux, Chillon și Bouveret, de unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să stau în preajma povestitorului, să îl descos, să îl întreb de una, de alta, cum și de ce a scris literatură pentru copii. Avea răbdare cu mine. Ne-am așezat confortabil și până a început lansarea am tot vorbit. Dar ce frumușică ești tu, măi fată, de unde ești? Unde te-a scăpat barza din plisc? mă întreabă. Și răspund că sunt de la Brăila, da, da, de acolo de unde vin toate fetele frumoase. A, de aici vine zicala ca "a văzut orbu' Brăila
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
m-am obișnuit cu armata, am hotărât să rămân în cadru ei. Nu prea aveam la ce să vin acasă căci și așa tata nu avea prea mult pământ să-mi dea, să pot lua de soție o fată mai frumușică, sau măcar urâțică dar mai de chiabur cu pământ mai mult. Așa era pe vremea aceea, ba mai începuseră și colectivizările și urma să predea pământul acolo la întovărășiri, adică la grămadă. Dacă văzui și văzui,zic și eu ca
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
inventat dansul, cel mult au particularizat unele mișcări, ritmuri și le-au dat nume, pentru a se individualiza în raport cu alte etnii. După cum spun specialiștii, hora, dansă tradițional românesc, are origini preistorice (o horă feminină este „figurată” în ceramică, descoperită la Frumușica), la fel și Călușul (Călușarii) este un dansă inițiatică și care, în diverse variante, denumite altfel, se mai păstrează în multe zone ale țării. Călătorii străini prin șările Române au remarcat, printre multe altele, și dansul de la curțile domnești, boierești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rezervă de aur a Băncii Naționale. Așa că, se pare, am râs de noi înșine. La aceste rate de schimb, ne permitem doar o bere la o terasă mai populară, studențească, pe care ne-o recomandă ghidul nostru, o studentă foarte frumușică, rebegită de frig, care s-a săturat să ne tot vorbească. Ne spune că Riga își trage originea, potrivit scriptelor oficiale, de la 1201. Gravurile medievale, expuse în vitrine, nu lasă nici o îndoială asupra acestei vârste. Ca membru al Ligii Hanseatice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vadă și că unul din pictori, T. Tatos, roagă pe cine va veni, să-i arate atelierul de lucru, unde ar dori să stea de vorbă puțin. Sunt peste 100 de lucrări și au pus pe jos covoare, așa că arată frumușel. Chestia Țanțu este la mine, În plic. Cele cuvenite familiei. D. Turtă a mai scris de noi, În 1964, „Zori noi”, 3 apr. Afecțiune, Teodor Tatos </citation> <citation author=”ȘERBAN Mihail” loc=”(Fălticeni)” data =”12 sept. 1968” desc=”C.P.”> Dragă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Îmi scrie nepotul meu (Cunoștinței noastre i-au oprit 20 pastile din 80 dintr-un medicament). De Cristina Gherasimescu e păcat că nu mai activează. Avea voce foarte bună și noi am susținut-o la „Liga C.”(ulturală). Nu e frumușică și asta pare să fi fost pricina retragerii ei din muzică. Nu știu, cum ar fi remontată. Cred că locuiește la sora ei Veronica, fosta mea bună elevă, care și ea duce o viață tristă de văduvă. Eu, unul, spun
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ocupând o funcțiune înaltă în administrația prusiană. Fata lui era frumoasă, bine-crescută, dar, cum nu purta numele tatălui său, greu de măritat în lumea ei în Germania. George Philippescu mai fusese însurat și divorțat de Natalia Ghica, pe atât de frumușică și atrăgătoare, pe cât de ușurică. După multe lupte cu slăbiciunea lui pentru dânsa, divorță și, reînsurându-se, își croi o viață de căsnicie exemplară. Fu un bărbat model, dete soției tot ce-i era în puteri ca situație, eleganță, viață lumească
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
poștă. Dar nu avea încălzire centrală. Au vîndut-o și s-au mutat la bloc. Cumnată-su, cu un copil patru camere. Ion, cu doi copii și soacră cinci camere. În una, a închis caloriferul și ține alimentele. Soția lui Ion, frumușică dealtfel, e farmacistă la farmacia din centru o văd de multe ori cînd merg să cumpăr aspirine. La Ion, în casă, am fost doar de cîteva ori, cînd mă întorceam din sat de la tata și-i aduceam vreun pachet trimis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cinșpe minute de mers pe jos, și mă trezesc în pădure, alături de Iancu Jianu, stând în jurul focului și înjurându-i pe boieri și pe arnăuți, ca să dau doar un exemplu. Da, înjura și Iancu, om era, nu te mira. Ies frumușel dintr-un magazin de pe Magheru, cu o plasă în mână, și rămân ca prostul, cu gura căscată, uitându-mă cum pleacă Titanicul de la dană, exact ca-n filmul cu Di Caprio. Se îndepărtează și eu mă dezmeticesc și vreau să
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Amestecând, Întrebă: Cum a fost căpitanul-doctor? El scoase două pahare și turnă vin În amândouă. Se sprijini de poliță, Îi dădu ei unul, sorbi și răspunse: — Foarte tânără și foarte agitată. Văzând că Paola continua să amestece, adăugă: — Și foarte frumușică. Auzindu-l, ea sorbi din paharul pe care-l ținea Într-o mână și se uită la el. — Agitată din ce cauză? Mai luă o gură de vin, ridică paharul la lumină și spuse: — Nu-i la fel de bun ca acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ar fi oricine tulburat să vadă un om mort, mai ales cineva cunoscut lor? — Nu, a fost mai mult de-atât. Sunt sigur că a fost ceva Între ei. — Ce fel de ceva? — Felul obișnuit. Păi, ai spus că era frumușică. El zâmbi. — Foarte frumușică. Ea zâmbi. — Și foarte, Începu el, căutând cuvântul potrivit. Cuvântul potrivit nu avea sens. — Și foarte speriată. — De ce spui asta? Întrebă Paola, ducând tigaia la masă și așezând-o pe-o placă de ceramică. Speriată de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
să vadă un om mort, mai ales cineva cunoscut lor? — Nu, a fost mai mult de-atât. Sunt sigur că a fost ceva Între ei. — Ce fel de ceva? — Felul obișnuit. Păi, ai spus că era frumușică. El zâmbi. — Foarte frumușică. Ea zâmbi. — Și foarte, Începu el, căutând cuvântul potrivit. Cuvântul potrivit nu avea sens. — Și foarte speriată. — De ce spui asta? Întrebă Paola, ducând tigaia la masă și așezând-o pe-o placă de ceramică. Speriată de ce? Că ar fi bănuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Înapoi la masă. Dulce, acesta prinse din urmă gustul Încă ușor prezent de smochine. Un om fericit. — Dar nu cred că e nici una dintre astea. — De ce? El ridică din umeri. Nu mi se pare că este o ucigașă. Fiindcă e frumușică? Întrebă Paola și sorbi din pahar. El fu pe cale să răspundă că datorită faptului că era doctor, dar apoi Își aminti ce spusese Rizzardi, că persoana care-l omorâse pe tânăr știuse unde să Înfigă cuțitul. Un doctor ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
spus cum a fost excursia În America. El vorbi cu gura plină de risotto. — Zăpăcitoare. Americanii sunt foarte politicoși și spun că vor să ajute, dar nimeni nu pare să știe ceva care să-mi fi de ajutor. Și doctorul? — Frumușica? Întrebă el, rânjind. — Da, Guido, frumușica. Văzând că dăduse cu bățul În baltă, răspunse simplu: — Încă mai cred că ea e persoana care știe ce vreau să aflu. Dar nu spune nimic. Iese din armată În șase luni, așa că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
America. El vorbi cu gura plină de risotto. — Zăpăcitoare. Americanii sunt foarte politicoși și spun că vor să ajute, dar nimeni nu pare să știe ceva care să-mi fi de ajutor. Și doctorul? — Frumușica? Întrebă el, rânjind. — Da, Guido, frumușica. Văzând că dăduse cu bățul În baltă, răspunse simplu: — Încă mai cred că ea e persoana care știe ce vreau să aflu. Dar nu spune nimic. Iese din armată În șase luni, așa că se va Întoarce În America și va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ziarul, Îl deschise și Începu să citească. Clopotele bisericii sunau, soarele Îi cădea din abundență peste față și Brunetti cunoscu o clipă de pace absolută. Paola vorbi din pragul ușii de la terasă. — Guido, cum o chema pe doctoriță. — Pe cea frumușică? Întrebă el fără să ridice ochii din ziar, fără a acorda cu adevărat atenție vocii ei. — Guido, cum o chema? El coborî ziarul și se Întoarse s-o privească. Când Îi văzu fața, Își luă picioarele de pe balustradă și așeză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ridicau munții. Veni un chelner și le luă comanda, se Întoarse câteva minute mai târziu cu două cafele și două pahare de apă minerală. După ce Brunetti Își termină cafeaua și sorbi o gură de apă, Întrebă: — Ei bine? Ambrogiani zâmbi. — Frumușel lac, nu-i așa? — Da, frumos. Ce suntem, turiști? — Așa cred. Păcat că nu putem rămâne aici să ne uităm la lac toată ziua, așa-i? Pe Brunetti Îl neliniștea să nu știe dacă celălalt bărbat vorbea serios sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ieșeau matele. Broască ținea ochii Închiși, iar mîinile și picioarele În léturi, parcé era om. Apucé borcanul și-l cobîlțîi. - Buné ziua! Ușa se deschise și Înéuntru intré șefa de studii cu un catalog subțioaré. - Toaté lumea sé se alinieze frumușel! Lésați mortéciunile, hai! Nu vé intereseazé pe voi! Ia, alinierea repejor! Trînti catalogul pe masa de lîngé tablé și ieși afaré. Ușa s-a deschis și Înéuntru au intrat fete și béieți mai mari. „Béi! Ia luați labele! Repede alinierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Crulicovskii. - Așa-a Cru-licovskii... ia du-te tu și spune-i lui céscata de Matveenco sé viné. - Mai departe... Nu mai este nimeni mai departe... Înseamné cé cei mai multi codași sînt totuși ai dumneavoastré, Nadejda Petrovna, ia uitați la ei ce frumușei sînt, unul mai deștept decît altul! Pe ușé au intrat mai Întîi Crulicovskii, care gîfÎia și-și trégea pantalonii, si se uită prin clasé, de parcé ar fi vrut sé mai fugé și nu avea loc, pe urmé a intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
primit În pionieri și v-ați pornit acasé? - Vorbesc eu cu ea mai tîrziu, Vera Ivanovna. Am sé aflu eu ce și cum! - Sé Începem dar. - Începem, cé nu mai are nimeni de venit. SÎnt toți, da? - Asa, copii, aliniați-vé frumușel și fiți atenți la mine. Repetați dupé mine cuvînt cu cuvînt. CÎnd am sé spun eu „eu”, voi sé repetați toți dupé mine „eu”. - Eu! - Eu! - Acuma vé spuneți fiecare numele. Începem de-aici. - Crulicovskii Vadim! - Matveenco Anastasia! - Vaculovski Alexandr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
era ciudé pe Andrei. Ar fi vrut sé-i spuné lui Vera Ivanovna, dar Îi era rușine. - La lupté pentru Cauză Partidului Comunist al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, pionieri, fiți gata! Haideți, copii, ce trebuie sé ziceți? - Întotdeauna gata! - Asa, duceți frumușel mîinile la tîmplé și Încé o daté: „Pentru Cauză Partidului Comunist al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, pionieri, fiți gata”! - Întotdeauna gata! - Și-acum, știe cineva vreo poezie, vreun cîntec despre Lenin? - Inga, ne spui tu ceva? Sé spuné Inga, cé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]