1,236 matches
-
extravagant de rușinoasă a omului viu care a trecut furiș pe lângă moartea unui semen. Eram, pentru o clipă, fericită că trăiesc și, în același timp, mă disprețuiam de a resimți așa ceva. Era soare afară și copacii păreau a cuprinde în frunzișul lor toată frumusețea lumii. Cel pe care-l aveam în față semăna cu un semn de exclamație întru atât afirma superioritatea brutală a ceea ce este - la orice nivel - asupra a ceea ce se pregătește să dispară. Și deasupra mea, una din
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
de una singură la Jefferson Lick, fără să încerce teamă. Nu se aștepta să întîlnească vreun monstru, dar voia să se afunde cît de departe putea. Pădurea era minunată, întunecoasă și adîncă și, în timp ce-și croia drum prin frunzișul elastic, către inima văii, simțea cum o învăluie o senzație necunoscută, ceva ca o binecuvîntare. Era solitudinea. Ca să poți urmări păsările, trebuie să devii parte din tăcere. Cine a spus asta? Vreun imbecil. Aici, în pădure, era ca în Albă
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
răspunsurile la toate întrebările legate de universul verde al propriei dumneavoastră locuințe. Sfaturile celor mai mari specialiști în horticultură se găsesc tot în paginile acestei celebre Enciclopedii. O mie cinci sute de plante, prezentate alfabetic, în capitole speciale: plante cu frunziș decorativ, cu flori, cu fructe, orhidee, carnivore, bonsai, palmieri, cactuși. Cartea poate fi folosită ca un manual de îngrijit plante. Larousse - Enciclopedia Truffaut, Grădini și plante de interior. Editura Enciclopedia RAO, 2004. Preț: 1 068 100 lei. unde? cine? când
Agenda2004-24-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282540_a_283869]
-
Dacă vă aflați într-o dumbravă, vedeți stejari, pini, brazi... Apoi, ceva mai departe, remarcați glacialele nuanțe sinilii-întunecate ale pinilor, brunul jubilant al conurilor de brad, argintiul albăstrui al unui desiș de mesteceni. Însă, în totalitatea ei, această diversitate de frunzișuri, tulpini, rămurișuri a fost generată de o mână de semințe care aproape nu se deosebeau unele de celelalte. Astfel, o întreagă pădure viitoare v-ar încăpea pur și simplu în căușul palmei. Creația verbală ne învață că toată varietatea de
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
nu vreau să știu/ la ce se gândește străinul/ care mă ține de braț/ nici unde mă duce îngerul bătrân/ de care mă sprijin// iată răscrucea/ mai mult nici nu se poate spera/ de la răbdarea celuilalt/ împinși rătăciți împăcați/ precum frunzișul" (nici nu vreau să știu). Un asemenea exercițiu al discreției, de sorginte în fond barocă, avansează treptat spre o caligrafie severă, spre o gesticulație grațios austeră. I se suprapun exigențele disciplinei, ale unei înalte discipline care este răbdarea. Răbdarea și
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
cuvinte pentru câte feluri există de a purta poverile-n spate sunt copii? sunt cartofi? sunt părinți? în câte feluri izbesc zmeiele pământul - de la violent la moderat...? cum să scrii un poem în această lume de piatră și soare, ființe frunzișuri unde toate s-au spus clipă de clipă se spun în cheia deplinătății divine? Cum să scrii un poem? îl vei scrie la loc strâmt după ce-ai închis toate ferestrele afară, poate, de una
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
furci prin munții lor de piatră. Răsare-n tremur steaua de cu seară și către miezul nopții, Carul Mare urmează-n cerc umbroasele ogășii în jurul unei osii nevăzute. Le însoțești, ori tu ești însoțitul țesut în raze, strecurat prin dese frunzișuri de răchiți, de plopi, de sălcii, când se arată în lumină blândă făptura toamnei pe otăvi cosite. E-atâta pace și odihnă-n jururi că nici nu știu ce-ar mai putea să vină mai pe măsura așteptării tale. Acum
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
Vasile Iancu PĂDURE Până la margine, iarba a crescut grasă și printre neputințele ei au răsărit flori și păpădiile și-au vânturat puful înspre soare-apune. Păsările s-au ascuns în răcoarea frunzișului, pe crengi au răsărit omizile ca niște izvoare verzi și păroase. E întuneric, apoi lumină. Lumină în luminiș și întuneric în întunecime, până când se apropie ploaia și cad norii în vârful coroanelor. Fagul și pinul, șerpii și viezurele părăsindu-și
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
te lovește luna aprilie ciudata lună a cadourilor fără sînge a orificiilor vegetale care țipă aidoma unei sirene de vapor a îngerilor îngenunchiați să-și lege șireturile luna aprilie ce mai încoace și-ncolo cînd coniacul în pahare tremură aidoma frunzișului pădurii. Peisaj Coline domoale de carne răcită prăpăstii de sînge-nchegat munți de oase transparente. Iat-o Iat-o: cultura de verbe cum de microbi o urmărim zi de zi pînă-i găsim antidotul o facem să tremure asemenea unui copil orfan
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/16432_a_17757]
-
gust de rachiu au fațadele unor case vechi trebuie să-ți învelești conversația grijuliu în argilă cît întuneric răcoros se-adăpostește-n unele nume bistrouri expirate cum cutii de conserve vechi se-ntoarce editorialul agramat pe partea cealaltă cum un om adormit frunzișul reavăn al Parcului semnează bulevardul cu-ntîmplătoarea-i aripă întinde-ți musculatura bustului pe manechin cum o haină nenumăratele defăimări îți irigă obrazul cum un ogor harfa fricii adună biografiile noastre risipite pe caldarîm cum stropii de apă potrivește-ți barca reciclată
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
pînă la ceruri, pînă la stele, și încîntă auzul heruvimilor și meteoriților. Abia acum începem lent să ne trezim. Să ne dăm seama că împotriva voinței noastre deși mulți sîntem afoni, noi totuși cîntăm: asemenea greierilor, broaștelor și turturelelor, precum frunzișul, vulcanii și furtunile tropicale, asemenea cutremurelor de pămînt și undelor electromagnetice, noi toți cîntăm într-un singur cor, un cor vast, un cor miliardar, care habar n-are că cîntă o simfonie gigantică scrisă de cine și pentru cine și
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
vântoasa necunoscută își bate semnele ascunse stelele ard în cercuri fugoase de jar cu neputință-i de ghicit ce frunte în clipa ce se apropie va cădea în țărână Puterea întunecării departe sunt arborii rătăciți pe coline unindu-și necrezut frunzișul și înălțimile foșnetul zbucnit din adâncuri în josul pământului nici o pasăre amintitoare nu mai bate aripi prin veștedul timpului încremenirea așteptării mult rămasă în urmă zadarnic jinduie cărări dezlegătoare încotro coboară spre ce ascunziș nevăzut alinarea luminii? din norul odinioarei în
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
steaua din cer l-a ferit să nu plece cu capul sub braț, singur cîntînd prin amiază, veselul domnului avorton. și vîntul îl aud. ager, coapse curbe-ncordînd ca arcuri regale, ori, firea pierzîndu-și, fecundînd crinii galbeni. și ploaia despicînd hotărîtă frunzișul. și lătrături alene. și uguit de turturele ascunse-n crengi. și fîșîit de pneuri pe asfalt. și zuruit de zaruri cu ciudă izbite în scara corăbiei noastre. și rîsul fetelor lăutarului cînd puștanii le toarnă porcărioare în urechi sau le
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
căutându-și zadarnic în ochiul zorilor de ziuă adierea culorii amiaza trece prin trandafiri sfâșiind îngândurarea o sete de întunecare răsfrânge teama crinului de-a cădea ostatec nopții celei mai negre Sunetul caută pasărea fulgul unui sunet uitat într'un frunziș nevăzut își caută pasărea nefoșnită bate aripa văzduhul nestatornic nouri călătorind fuioare de temeri neostoite unde rătăcești pasăre de apă de foc în care surpăt al tăcerii? Pescari îngerii pescari desferecat pășesc pe oglindirea apelor adânci ce auz ar cuprinde
poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14177_a_15502]
-
expire mai repede (pentru a nu stîrni alergii?) personajele se împuținează pericolele se îndepărtează așa că îmi voi aminti și apoi voi uita cum mergeam pe strada aceea pe care (lucru ciudat) casele se răreau și erau înlocuite de arbori cu frunzișul atît de umed că părea aproape putred și mi-am întors capul (era deci exclus să fiu lupul) și l-am văzut în lumina lunii cum îi oferea celuilalt ceea ce mie îmi refuzase cu un timp în urmă era de-
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]
-
nu-l atinge nici suferința, nici degradarea, nici timpul, dacă știi să-l aperi, însă, de amestecul lacom al trupurilor. Prietenia a încălzit incestuos nepăsarea fizică a începutului și va rămâne în amintirea ei înconjurată de galbenul intens, orbitor, al frunzișului de octombrie, de emoția explodând în culoarea de vară provizorie. Înșelătoare. O pală de vânt și n-o să mai rămână decât scheletele negre și umede al copacilor de pe Uranus , curățite zilnic de bruma dimineții. înțelegînd tăcerea ei drept o încuviințare
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
nu cel din urmă dintre "aleși", este Macedonski. S-ar putea selecta din multitudinea de exemple cel puțin acela, cules în treacăt, din poezia Pădurea: "Nimica n-are ca pădurea mai multe farmece s-atragă / Un suflet ce iubește taina frunzișelor cu umbră dragă". Oricine poate observa că atît lexicul, cît și esența bat în nuanțele îndrăgitului codru eminescian. Chiar dacă această trecere în revistă a celor nouă poeți sub zodia lui Eminescu este sumară, inegală și, pe alocuri, relativă, cîștigătoare este
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
de bine cei care trec în pustie dintr-o limbă în alta merg pe aceeași cărare ferită. distrugeri legale sfîrșitul nu vine la timp păsările nu mor în aer oamenii nu mor pe pămînt se aude numai furișarea șarpelui sub frunzișul arborilor protejați de lege sub directă amenințare am văzut calea îndrăgostiților suntem școlarii aduși pe marginea unei ape ei au urmat bivolii mai negri decît pămîntul oare în fiecare dimineață ați auzit pașii în parcurile de lîngă spitale din tulpini
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/15045_a_16370]
-
sau de acoperiș, ba chiar un colț de pod. Emițînd fără preget bine-cunoscutele lor sunete gîlgîite, odată hotărîrea luată, ei trec în sfîrșit la fapte - cară, forfotesc, adună și orînduiesc neobosit bucăți de crengi și crenguțe, rămurele, răsaduri, semințe și frunziș, după care urmează instalarea pe termen nedefinit, trîmbițată în modul lor inconfundabil, fără discreție, delăsare sau teamă de pericol - acesta din urma foarte real, dealtfel. Căci pentru unii dintre noi, porumbeii cu emanațiile lor sonore ce despică aerul începînd cu
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
adus mie scrânciob și rândunici și puii de bibilică uscați în chimire? Pepenii cu miezul și cocoșul roșu împușcați de semințele de tăciune, râul ca o armură de Crăciun, stratul cu măciulii de mac, decapitate anume pentru un ospăț pe frunziș de alun. Așezi rotundele frunze păroase, pe spate, lângă alunele cu înveliș de smarald, ca degetar, care seamănă când le privești de departe cu niște mătănii de chihlimbar. Cum a putut să schimbe firul de apă subțire în cascadă și
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
le aveau de tăcut împreună berea ei era fără alcool cafeaua fără cofeină țigările fără nicotină diminețile fără el ea își amintea totul numai chipul lui chipul lui nu așa cum simți apa sarea scoicile dar nicidecum capătul mării mușchiul copacilor frunzișul dar nicidecum pădurea întreagă dar nicidecum nordul n x x x el era aproape atât de aproape totuși nu se vedeau deși se auzeau el era aproape sfâșietor de aproape cum lama de cuțit cum cuțitul de lamă ea nu
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/9096_a_10421]
-
trufaș N-a cutezat să se atingă De pacea sfanțului locaș. Și-ades, aprinsul gând vrăjmaș Ar fi dorit, plecând, să-l stingă. Neliniștit și ros de gânduri, Sub zidul cu chilii în rânduri, El dă ocol; stârnit de pas, Frunzișul, fără vânt, da glas. Dar el privi, în noapte stând, Fereastră ei în zid tăiată; De-o candela e luminată, Un oaspe parcă așteptând ! Și , iată, prin tăcerea lină, Cingarul, zumzetând, suspina ; Din cântec sunete se scurg, Asemeni unor lacrimi
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
Fenomenul din fața lui era local, în depărtare apa se mișca. Voi să-și ridice mâna spre a-și privi propriul ceas, mișcarea era posibilă, dar chinuitor de înceată, legătura între conștiință și corp se schimbase. Deasupra lui, o parte din frunziș împietrise. O parte în formă de sferă. Încercă să-și îndrepte auzul spre zgomotul copiilor. Nu izbuti. Încercă din nou. Nu izbuti. Nu era nimic de auzit. Totul, tăcere. * Copenhaga Dolce Vita se afla întro clădire cu parter înalt, pe
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
atenție" (27 martie 1992, vineri). Urmele Marianei Șora nu păstrează decât în mică măsură cotidianul, evită Ťpomelnicul momentelorť. Ele scriu Ťvoluptatea melancolică a unei imobilități în plină conștiință a inexorabilei treceri, ca în lungile după-amieze de vară la București, privind frunzișul umbros din fața geamului din hol și întinderea aurită de peste acoperișuri, până-n depărtare...ť (20 April 1992, Ostersonntag). Sunt pagini apropiate de poezie, care prind, vrăjesc - trepidare pe loc a aripii de albină.
O diaristă europeană by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7104_a_8429]
-
clipă se pierde tot mai mult/ gîndul poate-i porni spre ararat/ sfîșiind seninul unui cer ocult// anii-și cer birul cu dobîndă/ timpul în loc să crească - scade/ arătînd în zare o uitare fumegîndă/ precum un șarpe între visări și moarte// frunzișul de cuvinte cade veșted/ în lume se abate o răcoare/ adînc prevestitoare/ așezînd pe creștet/ o împăcată-n sine așteptare” (Timp în scădere). Dar protestul conținut în versurile lui Alexandru Lungu nu e mai puțin relevant, întemeindu-se pe organicitatea
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]