5,324 matches
-
și, mai mult, că "nu poți crea o operă de valoare fără a fi nihilist". Homosexual, cu un profil psihologic sado-masochist, autorul Confesiunilor unei măști ajungea să-și confecționeze el însuși un paravan îndărătul căruia să poată ascunde toate obsesiile, frustrările și fatalitățile acumulate într-o existență scurtă, dar extrem de intensă. Oamenii au ucis și s-au sinucis dintotdeauna. Rezistența la asemenea acte pe care am dobândit-o noi, majoritatea spiritelor raționale de astăzi, se datorează, în bună măsură, unei educații
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
aleagă numai prieteni (în sensul de amici) de același sex, pentru a se simți în largul lor și pentru a fi înțeleși pe deplin. Aproape toți bărbații au dificultăți în inițierea unei comunicări erotice cu posibile partenere, ceea ce duce la frustrări imense și intense, acumulate și resimțite de ambele părți. Faptul că subiectele intime sunt încă percepute ca tabuuri absolute arată că drumul care trebuie parcurs până la integrarea sexualității în viața individuală și colectivă este încă lung. Școlărița N-am înțeles
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
tot mai accentuate de oboseală. Picioarele imploră odihna unei bănci, umerii infideli vor să divorțeze de rucsac, burta, regina absolută a regatului cărnii, își cere drepturile. În turbionul foamei à la Knut Hamsun, sandala îmi tremură, iar pleoapa îmi scapără. Frustrare însă... În jurul meu, găsesc numai restaurante japoneze, în care aburii sosului de soia descurajează orice tentativă de îngurgitare. Meniurile sunt pline de imposibilități gastronomice: oden (un soi de tocăniță cu ouă, pește, tofu și sake), udon (un fel de paste
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
exactitatea lui! Cine are nevoie de infinite grafice și subcategorii, de infinite cuvinte care, toate, înseamnă pentru noi același lucru? Dar nu mă luați în seamă. Mi-a mai rămas atâta onestitate cât să recunosc că nu vorbesc, aici, decât frustrarea și disperarea unei noi victime din rândul celor care s-au încumetat să creadă că vor ajunge, vreodată, să stăpânească limba japoneză. Scaunul Realitatea este o simplă iluzie, însă una foarte persistentă. Albert Einstein Aici, la înălțime, se simțea și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
coerent până la sfârșit, în ciuda dificultăților și obstacolelor. Poate continua să existe în ciuda tuturor vicleniilor și dezamăgirilor, poate fi păstrat rămânând constant fideli deciziei luate. O încredere originară ce se transformă într-o speranță solidă împotriva unei continue amenințări a umbrelor frustrării și disperării. Astfel se exercită virtutea perseverenței, rezistenței, coerenței, tenacității. Încrederea în viață și credința religioasă Încrederea în viață poate fi numită deja credință? Răspunsul meu este că se poate, dar nu ar trebui. Au fost filozofi, precum Karl Jaspers
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cele mai multe dintre ele tinere. Dar toate ființele umane în ciuda succeselor cosmeticii și a industriei "bunăstării" îmbătrânesc. Orientarea actuală (către experiență) nu ar trebui să se transforme într-un stres, iar dorința de a trăi nu ar trebui să devină o frustrare existențială. Nu am nimic împotriva experiențelor. O dovedesc Memoriile mele: am avut numeroase experiențe plăcute și unele neplăcute. O viață plină de întâlniri cu persoane de religii și moduri de viață diverse, evenimente și călătorii extraordinare, succese și prietenii, iar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pe un alt eșantion format tot din familii care au adoptat prin intermediul Fundației Holt International, arătau că nu au existat solicitări de desfacere a adopției. 28% dintre părinții adoptatori au indicat dificultăți de-a lungul derulării procedurilor de adopție generând frustrare membrilor familiei adoptive, stres și consum de timp. Una dintre marile dificultăți a fost confruntarea cu birocrația ce a impus prea multe documente și prea multe audieri. De asemenea schimbarea legislației a adus întârzieri în unele cazuri. Într-un singur
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori poate fi deteriorată 171. Pe de altă parte susținătorii adopțiilor deschise consideră că, părinții biologici stabilesc o legătură cu copilul adoptat înainte de nașterea copilului, legătură care nu poate fi schimbată sau negată prin documente legale 172; sentimentele de durere, frustrare, incertitudine, vinovăție rezultate ale abandonului și pierderii sunt diminuate prin contactul direct cu părinții biologici 173; înțelegerea realistă, corectă a factorilor contextuali care au condus la plasamentul în vederea adopției 174; background-ul informațional important incluzând istoricul genetic și medical, necesar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
informații referitoare la expectanțele pe care ar trebui să le aibă în raport cu copilul și plasamentul acestuia în familie. Potrivit aceluiași studiu, acele familii care beneficiază de informații mai puțin acurate pre-plasament vor avea expectanțe mai puțin realiste ceea ce va determina frustrare pe termen lung. Bohman și Sigvardson 216 constatau și ei că, prognosticul pe termen lung pentru copiii adoptați nu este în niciun caz mai rău decât pentru copiii din populația generală, cu condiția ca familia adoptivă să fie bine pregătită
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și totodată încurajarea părinților de a recurge la ele și de a se informa, ar putea reduce semnificativ riscul expectanțelor eronate. Așa cum prezentam în partea teoretică a lucrării, o serie de studii au arătat că, expectanțele eronate determină sentimente de frustrare 333 și de copleșire 334 părinților adoptatori și chiar riscul de eșec al adopției. Lipsa de informare este asociată nu numai cu expectanțe eronate, ci și cu o necunoaștere a serviciilor. Aproape un sfert dintre adoptatori nu răspund la întrebările
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
parcurs. Acestea declară că au căutat soluții medicale pentru rezolvarea problemei, pornind de la investigații, tratamente medicale și în două cazuri metode de procreare artificială. Sentimentul cel mai des asociat cu infertilitatea a fost cel de "supărare" (șase cazuri din nouă). Frustrarea a apărut în două cazuri, iar într-un caz a fost menționat un sentiment de furie manifestat de unul dintre soți asociat cu sentimentul de vinovăție trăit de celălalt. Principala sursă de suport pentru depășirea problemei infertilității a fost partenerul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
muncii este recunoscut și se discută despre șansele lor egale de afirmare în toate sferele vieții sociale, totuși imaginea unei femei angajate privind performanțele în carieră este receptată la nivelul simțului comun ca ceva dezechilibrat, eventual ca un răspuns la frustrarea de a nu avea o familie proprie. Dacă ar fi să exprim o rezervă la perspectiva lui Mill, aceea este că, întotdeauna când aleg sfera privată, în fapt, femeile nu aleg, ci împlinesc doar ceea ce este posibil să realizeze față de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
întâmpină deci, în primul rând, dificultăți de ordin material, apoi disfuncționalități de factură biologică (probleme legate de sexualitate și restrângerea descendenței) și nu în ultimul rând deficiențe afective, implicate de absența partenerului adult, a dragostei conjugale și de apariția unor frustrări legate de rolurile extinse în neconcordanță cu resursele, inclusiv cele sufletești (M. Voinea, 1996, p. 79). Specificitatea dificultăților diferă de la o familie la alta, întrucât fiecare - părinți și copii - reprezintă personalități unice, iar relațiile dintre ei au configurații particulare. 3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
familială se manifestă, în cazul familiei monoparentale, ca un abuz fizic sau psihic la care este supus un membru al familiei de către un altul; cel mai frecvent, abuzul vine din partea părintelui față de copil. Părinții violenți își proiectează asupra copiilor propriile frustrări și tensiuni, răspund cu agresivitate unui mediu ostil. 3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specificetc "3.1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice" Luând drept criteriu numărul persoanelor care constituie familia, aceasta poate fi o familie monoparentală binară (doi membri), terțiară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru un spațiu al retragerii, al intimității, unde nu intră nimeni decât având un acord prealabil de acceptare. În comunism, familia, spațiul de acasă erau receptate ca un spațiu de rezistență, unde avea loc mica bârfă inofensivă, unde se descărcau frustrările acumulate în spațiul public 5. Uneori, intimitatea era tulburată prin microfoanele plasate strategic de serviciile de securitate. Drepturile privind privatitatea au însemnat dreptul de a dispune de propriul corp, de a da curs capacităților reproductive sau de a-l controla
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
semnificativ factori de persuasiune din afara familiei (sărăcia, insuccesele părintelui singur fiind doar unele dintre neajunsurile posibile). Conflictele de autoritate se accentuează mai ales când nu există o reală solidaritate familială, când cei care formează familia nu-și gestionează stările de frustrare, când pur și simplu nu sunt interesați în rezolvarea problemelor pe care familia le întâmpină, când, dintr-un motiv sau altul, au abandonat lupta pentru existență. Atunci familia se confruntă în fapt cu o lipsă de autoritate, situație care poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
viața profesională, conjugate cu cele rezultate din singurătatea din planul vieții personale. În primul rând, scad veniturile (un singur venit trebuie să acopere necesarul pentru întreaga familie), apoi apar consecințe privind dezvoltarea copilului, rezultate din atenția scăzută a părintelui absent (frustrări, abateri comportamentale, educație defectuoasă). Nu în ultimul rând, sunt invocate legăturile sociale sărăcăcioase (de cele mai multe ori, familia extinsă pe linie paternă nu este interesată în păstrarea legăturilor cu copilul, la fel și grupul de prieteni sau cunoștințe ale tatălui; lipsa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
lor drept de proprietate. Dacă o persoană a fost educată în buna manieră tradițional-patriarhală, așteptarea este ca ea să manifeste tendințe comportamentale care să trădeze dependența, chiar și în absența partenerului. Într-o primă interpretare, persoana singură poate să simtă frustrarea privind lipsa sprijinului presupus ca necesar. O altă variantă ar fi căutarea unui înlocuitor pe care să se bazeze, care să ofere ocrotire. Sunt și cazuri în care femeile părinți singuri se reintegrează în familia de origine, căutând împreună cu copiii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
deoarece exponentul ordinii patriarhale nu este prezent direct, nemijlocit, dar poate fi prezent în mod simbolic). Absența propriu-zisă a tatălui din mediul familial nu este deplină, ca și cum nu ar exista efectiv; apare totuși o prezență de așteptare, se creează o frustrare tacită față de neexercitarea rolului de suport parental (pe care o resimt mai ales copiii, prin comparație cu cei din familiile complete). Simultan, pentru mamele singure, absența celuilalt părinte creează un sentiment de vinovăție, ca și cum cauza neimplicării acestuia în familie se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
societății, stigmatizarea, ceea ce îi forțează pe cei în cauză să se identifice cu starea de marginal, să o adopte ca pe o dimensiune a identității lor. Marginalizarea îi transformă pe cei care o trăiesc. Ei resimt o anumită formă de frustrare, rezultată din contradicția dintre socializarea primară orientată spre anumite norme și valori și socializarea ulterioară, ghidată spre valori și norme aflate adesea într-un raport de opoziție față de primele. Educația pe care părinții intenționează să le-o ofere copiilor lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pe soț și soție, unii cu admirație, alții cu invidie, cum se întâmplă de obicei în astfel de cazuri, mai ales că la Conservator Irina mai fusese curtată și de alții, care rămăseseră cu buzele umflate și cu sentimente de frustrare. Poate că nu era Irina cea mai talentată și cea mai deșteaptă studentă de la Conservator, dar, cu siguranță, era cea mai frumoasă. După ce terminaseră studiile și își făcuseră o situație, se căsătoriseră și, pentru o vreme, le mersese bine. Dar
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
scump. Chiar și activistul Koniev este uman, dincolo de postura în care este angajat. Din punct de vedere material însă, situația este de-a dreptul dezastruoasă. Pe de-o parte condițiile sunt realmente inumane, pe de alta, rezistența și toleranța la frustrare a șvabilor este greu încercată. De aceea, pericolele sunt mari, ele lovesc de unde nu te aștepți. Chiar dacă eroii își execută conștiincios misiile încredințate, cu speranța că, nefiind prizonieri de război, nu li se va prelungi prea mult ora multrâvnitei repatrieri
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
și țipetele seamănă în sufletul privitorului îndoială și teamă. Siluete negre și mici merg cu pași iuți prin curte. Călugărițele poartă mici toci rotunde". Vorbind apoi despre intriga din film, criticul declară: "Este o lume închisă. Acolo prosperă speranțe și frustrări. Intrusa imploră și țipă. Ea profanează biserica, aruncă icoana pe jos. Simți că este animată de o forță necunoscută, ghidată de o energie sălbatică. Mâinile se ating. Privirile se evită. Sarcinile zilnice continuă. Fără electricitate. În acest univers frugal, camerele
Le Figaro: "După dealuri, un film al dracului de bun" by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80736_a_82061]
-
valoare supremă. Campania amintește de una asemănătoare, de acum cîțiva ani, construită pe mesajul de afirmare orgolioasă a bunului-plac: "Eu, să-mi refuz ceva?". Desigur, diferența majoră e că de data aceasta discursul egoist se asociază cu presupunerea unor solide frustrări ("deocamdată ai primit prea puțin", "ai mai puțin decît meriți"). De fapt, dezavantajul acestor sloganuri e că interpretarea lor generoasă ("pentru noi, tu ești cel mai important") e mult mai puțin pregnantă decît interpretarea egoistă și antisocială ("interesul meu e
Publicitate electorală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7853_a_9178]
-
de ceva, cu ființele suspendate departe de atîta neliniște fizică, sexuală, metafizică. Acolo, jocul obligă la anumite reguli. Parcă mai ușor de acceptat și de respectat decît regulile vieții, ale cuplului. Jocul, un pretext, la urma urmelor, eliberează tensiuni, nemulțumiri, frustrări. Fără cuvinte. Numele filmelor, regizorilor, sportivilor, florilor sînt suficiente pentru comunicarea dintre ele. Probleme are toată lumea. În mare, dacă nu e vorba de boală, cam aceleași. Și, oricum, nu e nevoie să știi mereu chiar totul despre celălalt. Sau celelalte
După douăzeci de ani. Varianta feminină by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7855_a_9180]