1,409 matches
-
ilogică posterioritate. Dacă multiplele rețele mediatice ne oferă astăzi o imagine panoramică despre drama văzută și nevăzută a populației de pe glob, fascinația morbidă pentru teatrul violenței coabitează straniu cu cinica indiferență față de soarta victimelor și replierea egoistă în cele mai fugare plăceri. Pentru că generația care a urmat febrei Beatles nu mai crede în puterea de a schimba mersul lumii, singura alternativă oarbă și primitivă la disperare rămâne divertismentul cinic. Pentru a parafraza spusele fostului cancelar al Germaniei, civilizația euro-atlantică riscă să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
românești. Ni se va spune, poate, că toate acestea sunt merite mai ales din perspectiva breslei teologilor sau a cititorilor pasionați de finețuri literare. Care este, pentru credincioșii simpli, marele câștig al acestei ediții jubiliare? Chiar și la o privire fugară, beneficiile acestei monumentale întreprinderi se arată a fi numeroase. Mai întâi, această „diortosire” restabilește un principiu fundamental față de care foarte mulți teologi creștini au încă o inexplicabilă ezitare: Sfânta Scriptură - ea însăși o traducere, în formatul grecesc acceptat de la începuturi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
monstrului, izbiră cu atîta putere bordul ambarcațiunii nemțești, încît Derick și harponistul lui buimăcit fură azvîrliți în apă, iar chilele celor trei ambarcațiuni zburară razant deasupra lor. Ă Nu vă temeți, grăsanilor! le strigă Stubb, aruncîndu-le din mers o privire fugară. O să vă pescuim în curînd, fiți pe pace! Am văzut niscaiva rechini la pupa - știți, cîinii ăia Sankt-Bernard, care-i ajută pe drumeții la ananghie... Ura! Acuma știu că navigăm! Fiece chilă-i o rază de soare! Ura! Sîntem ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
periferice, dar care acum era străbătut de niște balene rătăcite, ce se îndreptau nebunește spre centru. Această ieșire salvatoare a fost plătită, destul de ieftin, prin pierderea pălăriei lui Queequeg, căci sălbaticul, stînd în picioare la prova pentru a împunge balenele fugare, se pomenise cu capul gol; curentul de aer stîrnit de aripile unei cozi ridicate brusc, îi smulsese pălăria. Fuga dezordonată a turmei nu întîrzie totuși să se transforme în ceea ce ni se păru a fi o înaintare metodică; după ce-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de douăsprezece săptămîni. Pare greu de crezut că acești harponiști umpluți cu bere și cu rachiu de ienupăr - cum ni-i putem lesne imagina - erau niște oameni capabili să stea la prova unei ambarcațiuni și să țintească în vreo balenă fugar. Și totuși, așa făceau și le și nimereau. Dar asta se petrecea în Nordul foarte depărtat, unde, să nu uităm, berea e o necesitate a organismului. La Ecuator, în vînătoarea de balene din Mările Sudului, berea ar putea să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
O, luminișuri ierboase! o, nesfîrșite priveliști primăvăratece ale sufletului! în voi - deși sînteți demult pîrjolite de ucigătoarea secetă a vieții terestre - oamenii se mai pot încă tăvăli, aidoma cailor tineri în trifoiștea proaspătă a dimineții, simțind, preț de cîteva clipe fugare, roua răcoroasă a vieții fără de moarte. Bine-ar fi ca aceste clipe binecuvîntate, de liniște, să dureze! Dar firele amestecate și încîlcite ale vieții sînt țesute într-o urzeală; momentele de liniște se încrucișează cu furtuni - cîte o furtună pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Într-un obiectiv imediat, prezent fără Încetare. Trebuiesc lichidate dulcile aproximații și Înaltele pasivități și indiferențe, trebuiesc risipite nedumeririle, Îndoielile și perplexitățile multor oameni de bună credință care nu văd Încă limpede noimele propriilor lor prezențe În, deocamdată, scurtele și fugarele ședințe ale secțiilor. E adevărat, aceste secții n-au trecut, propriu vorbind, la munca lor de bază, Încă n-au Început dezbaterile la manuscris, treabă care va aduce fără Îndoială o oarecare proprietate ședințelor (Ă). Discuții vagi, generale, tendințe la
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În recenzia la acest volum făcută În Flacăra nr. 41 (de J. Popper - n.n.) se afirmă că poemele «alunecă spre evazionism». Autorul cronicii, discutând În mod precumpănitor modalitatea inspirației, pe care o acuză de «caracter livresc» consemnează prin câteva note fugare realitatea artistică: a versurilor, nepreocupându-se deloc de rolul unei arme de luptă a clasei muncitoare, pe care Îl au aceste poeme. O poziție asemănătoare o deține critica romanului Negura de E. Camilar din Contemporanul (Nr. 123, 124), În care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literare. Vorbind de acești «adversari» ai junimismului, mai toți istoricii literari folosesc aceeași tactică. Cu lux de amănunte sunt redate criticile antijunimiste ale lui Hajdeu, Aron Densușianu, V.A. Urechia, N. Scurtescu, Anghel Demetriescu sau Al. Macedonsky și În mod fugar lupta antijunimistă a presei muncitorești În frunte cu Contemporanul și cu animatorul său ideologic C. Dobrogeanu-Gherea (Ă). Singurii care aduceau o critică esențială junimismului, care denunțau În mod categoric caracterul reacționar al teoriei «artei pentru artă» erau socialiștii și În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe dușmani. (Ă). Apropierea la suprafață, stângace, de problemele Înfățișării artistice a omului nou constituie o caracteristică a volumului Zece poeți tineri. Cele mai multe poezii ocolesc prezentarea În imagini artistice a faptelor și frământărilor sufletești ale oamenilor, mulțumindu-se cu redarea fugară a numelui sau profesiunii personajului respectiv. Astfel procedează, de exemplu, Constanța Tudorache. (Ă). În poezia La Început de an Victor Felea caracterizează atât de vag și superficial pe cei trei muncitori fruntași Încât cititorul nu reușește câtuși de puțin să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Te-ai ridicat. Am simțit, în beznă, un fel de așteptare a unui răspuns. M-am îndreptat la rându-mi, gata să-mi recunosc confuzia: adevărul acela pe care-l evocai se transforma neîncetat, dând naștere unor mici adevăruri tulburi, fugare, tentaculare. Drama masacrelor era pângărită de sporovăielile mele cu vânzătorul de arme, la aeroport, de imaginea trupului său durduliu, lipit de goliciunea amantei sale. Autoritatea noastră față de americani se împotmolea în demagogia politică, de atâtea ori rescrisă, încât ajungeam în
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
intuiește o situație, fie că este influențabil și sensibil la zvonuri. Ultimul sens este aplicabil în cazul perceperii unui sunet sau al unui ecou. Ecoul este pentru voce ceea ce este umbra pentru corp. Nu este decât un reflex, o aparență fugară. Ecoul interior are o semnificație simbolică mai profundă, de indicator, de revelator, de rezonanță psihoafectivă la un fenomen exterior. Cuvântul, situația sau evenimentul care au ecouri permit, prin repetiția lor, sublinierea importanței unui fapt pentru inconștient, care altfel ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să-i păstreze specificul. În acest sens, sunt publicate cele mai importante studii despre Banat și mentalitatea bănățeană apărute între cele două războaie mondiale în presa vremii, în special în revista omonimă: Lucian Blaga, Barocul etnografiei românești, G. Călinescu, Opinii fugare și libere despre Banat sau Țară, Camil Petrescu, Bocșa Montană. Semnează articole și literatură originală Olga Neagu, Aurel Gh. Ardeleanu, Eugen Jurca, Vasile Barbu, Gh. I. Tohăneanu, Dumitru Vlăduț ș.a. Revista este compartimentată pe rubrici: „Cronica literară”, „Viața literară”, „Tradiții
BANATUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285597_a_286926]
-
înfruntăm cumplita mânie părintească. E drept că, în locul eternelor muștruluieli rezervate nouă, din când în când Neculai încasa câte o chelfăneală zdravănă. întâmplarea era însă rară iar el o întâmpina cu o gălăgie nemaipomenită. Plângea, se zvârcolea pe jos, ședea fugar până pe- nserat, încât mai curând băiatul îmi părea biruitorul decât victima acestei triste conjuncturi. Aveam o încredere desăvârșită în tot ce întreprindea dânsul. Cine juca cel mai bine „poarca” și cine avea curajul să călărească toți caii din islaz
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să pătrund, mama matroană domina scena cu vorbe răsunătoare, ea nu mai știe ce să facă cu copilul, care nu vrea să meargă la școală!... dar de fapt copilul se juca în stradă fără mustrări de conștiință cu alți copii fugari ... îi relatez observațiile mele, la care matroana, de când au dato la ziar, cu copiii săi numeroși și cu poze cu tot, a devenit tot mai fioroasă, o adevărată amenințare pentru prestigiul școlii, iar eu am făcut o vizită la domiciliul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
și gri, de om de afaceri. ― Pur și simplu m-am săturat de stilul ăsta, răspunse băiatul. ― Mai știu pe cineva care s-a săturat, spuse Ed, frizerul. Mă conduse spre un scaun. Eu - cu ușurință rebotezatul Cal Stephanides, adolescentul fugar - mi-am lăsat jos geamantanul și mi-am agățat haina În cuier. M-am Îndreptat spre scaun, concentrându-mă În tot acest timp să merg ca un băiat. Precum victima unui infarct, trebuia să Învăț toate deprinderile motorii simple. În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
școlii. Șefii de clasă, adunătura asta de smiorcăiți, vor spune claselor că se va organiza o excursie. Acesta e pretextul pentru părinți. Va avea durată scurtă, căci rebeliunea noastră contra sistemului va degenera într-un mini-război, zise cu un zâmbet fugar pe buzele sale subțiri, și atunci pretextul nostru nu va mai avea nici un folos. E doar o metodă de a câștiga timp. Cei care vor vrea să vină înapoi și să lupte pentru cauza noastră, vor trebui să-și ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ta, Corvium, din moment ce erai atât de interesat față de orele mele. Și am impresia că vei fi foarte interesat de ce am să-ți spun! Nu mi-a stâlcit numele. Istoria diferă de informațiile pe care le ai acum... Arvon. Un zâmbet fugar îi străbătu buzele. Să trecem peste toate aceste înțepături, zise într-un fel plictisit și făcând leneș cu mâna un gest. Deși avem timp berechet, tu nu beneficiezi de acest lux. Mă pregăteam să țip din nou, când îmi vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să scriu în ea. Am făcut doar un fel de jurnal mai detaliat. Bun. Așa va fi. Din moment ce tu continui rândurile pe care le scriu eu, aș vrea să pot interveni din când în când în scrisul cărții. O expresie fugară de nemulțumire străbătu chipul lui Vladimir, apoi, ca și cum nu am fi vorbit nimic de câțiva ani buni, zise: Uite! făcu el entuziasmat spre est. Îmi luasem ochii de la el și priveam încotro îmi indica mâna sa, iar ceea ce văzui mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
comunice cu alții prin stație. Noi ne vom duce spre cancelarie. Curând vor veni și cei de afară. Și când se întâmplă asta, vom primi întăriri și atunci vom putea să ne plimbăm nestingheriți pe coridoare. Am observat un zâmbet fugar, dar plin de speranță pe fețele lor și asta mi-a dat și mie încredere. Oare unde era Maria? Oare era bine? Oare venise la școală azi? Dacă lucrurile merg prost, o voi mai vedea vreodată? Gândul ăsta m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
obține ceva succes... — E o glorie de o zi sau două. Da’ mai terminați odată! se răstește Labienus. Ce roade temeinice și durabile ați vrea să obțină după o singură citire? — Aclamații trecătoare, morfăie disprețuitor unul. — Elogii deșarte și bucurie fugară, completează celălalt. Cum au ajuns ăștia aici? se mânie și mai rău Vipsania. De unde au primit invitații? Își pleacă fruntea abătută. Știe răspunsul. Quintius. S-a lăsat cumpărat ca toți ceilalți și implicat în jocul ăsta scârbavnic. Suspină descurajată. Oare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mâna lor. Odată bărbieritul terminat, Antiohus, înarmat cu o foarfecă de fier ale cărei lame clămpănesc amenințător, începe să mai scurteze șuvițele de păr ce cad peste urechi. — Ajunge! se impacientează la un moment dat Tiberius Nero, aruncând o privire fugară în cele două oglinzi pe care Lyg dus i le ține la înălțimea capului. — O clipă, doar o clipă, să mai aranjez aici cu pieptănul, se roagă Antiohus. Îl mai reține să-i toarne și câțiva stropi de ulei parfumat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
moment își dă seama cât de mult a jignit-o când i-a spus că zeii nu prea și bat capul cu viața oamenilor și că n-o să coboare aievea niciodată pe pământ. Flutură din gene ca să alunge o lacrimă fugară. Nemuritorii preferă să rămână nepăsători în lumea lor cerească, fără să se sinchisească de durerile noastre... Cată apoi mânios la Agrippa. Ce-a mai venit și ăsta să-l agaseze cu nimicuri, când are și așa destule probleme? Îi citește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
întors, iar Ben zâmbește în sinea lui și se duce înapoi la hotel. ― Doamne, arăți groaznic, îmi spune Lauren după ce deschide ușa. Mă simt groaznic, și în timp ce mă împing pe lângă Lauren, apucându-mă cu mâna de gură, prind o imagine fugară în oglindă și văd că pielea mea aurie nu mai e aurie, și are mai degrabă o nuanță neobișnuită de verde. ― Pe acolo, spune Lauren, arătând spre hol. Repede. Merg împiedicat pe lângă ea și mă prăbușesc în genunchi în fața vasului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
către însoțitorii săi și unul dintre ei se ridică și se strecură afară din cameră. Apoi se ridică seniorul Tsumura urmat de ceilalți însoțitori. Hainele lor scoaseră un foșnet uscat. Matsuki ieși ultimul. Se opri o clipă aruncând o privire fugară către samurai și apoi se făcu nevăzut. Rămași singuri, samuraiul și Nishi stăteau, ca și mai înainte, așezați cuviincios cu mâinile pe genunchi. Înăuntru era liniște, iar din cerdac razele soarelui se prelingeau pe podeaua de lemn. — Am spus... zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]