1,318 matches
-
pământ deasupra. Ghețărie (La Ghețărie) î teren situat în partea de nord a Dealului Crucii,unde existau niște bordeie săpate sub pământ, erau puse paie și se punea gheața scoasă din Calul Alb. Deasupra, ghețăria era acoperită cu mult stuf. Gârla Ghidului-gârlă formată de un pârâiaș ce izvorăște din Dealul Grâie și se varsă în iazul Calul Alb. Denumirea vine de la locuitorul ce avea misiune să îndrume oamenii la lucru pe moșia boierească. Grădina Mihăieș (La Grădină)-teren arabil situat la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
denumiri: -Hârtopul Axinte aflat în partea de est a Dealului Nisipăriei și lângă iazul Axinte; -Hârtopul Cheaptanarului tot lângă Dealul Nisipăriei unde locuitorul Cheptanaru avea pământ; -Hârtopul Grădinii situat lângă locul numit La Grădină; -Hârtopul Vetrei situat lângă locul numit Gârla Ghidului și unde s-au făcut lucrări de ameliorare a solului; -Hârtopul de la Alba situat în partea de est a satului Alba și care s-a produs după ploile din 1966. Holerași ( La Holerași)-loc în partea de vest a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai săraci se întovărășeau punând fiecare câte un animal, adesea acesta fiind singura vacă. Arăturile erau executate în față, iar semănatul se făcea numai cu mâna. îngrășarea terenului din câmp nu se făcea deloc, gunoiul de grajd fiind aruncat la gârlă sau pus cel mult în grădină și aceasta datorită slabei propagande agricole. Arături adânci de toamnă nu se făceau. Acestea se executau numai înaintea semănatului de primăvară, așa cum se proceda la porumb. Sămânța de porumb era aruncată cu mâna pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un mare fâs!" Niciodată nu poți avea prea multă grijă. Tuturor le spun: nu semnați nimic! Mă bucură mult copiii mei. știu o grămadă de nume - mai ales cucoane - care au făcut cariere uriașe, au fost frumoase, bogate, cu discuri gârlă, cu soți frumoși și influenți... Vin fete de la ele plângând. Sunt rele. Le dau în cap unor copii care nu au nevoie decât de o încurajare realistă, de o ureche experimentată, care să îi ghideze. De ce? Am să mor și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
lui nu spune mare lucru con sumatorilor de media din România, însă porecla pe care și-a căpătat-o în acel an este de notorietate: „Țăranul din Spania“. În Târgoviște, după propriile declarații, era „tătic“, cu „apartament în centru, bănuți gârlă, haine numai de firmă“ și „fetițe“ care „făceau coadă la apartament“, plus un rottweiler și un calculator puternic, de stăteau prietenii toată noaptea și se jucau. Însă Adrian Tudor devenise, de când ajunsese în Spania, ținta ironiilor foștilor tovarăși, care nu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
îndârjire, drept pedeapsă (sever cu mine ca de obicei, în atari împrejurări) că spărsesem din neglijență o mare și scumpă vază de flori. Am făcut și plimbări solitare, împins de simțurile mele totdeauna în fierbere, prin pădure și pe malul gârlei, sperând nostalgic vreo „fatală“ întâlnire. Odată, pe țărmul Ialomiței, am dat de un soldat care, așezat chiar lângă apă, privea dus pe gânduri cum se rostogolesc valurile. Era și arătos, dar n-am îndrăznit să intru în vorbă cu el
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Făurești, Fărăoane) într-un act din anul 1502, semnat de domnitorul Ștefan cel Mare, în care se certifică faptul "că sluga noastră Mircea Ezereanu... a vândut ocina sa ... din satul de pe Tutova, anume Făurești, unde a fost Stanco ... de la gura gârlei (n.p. se referă la pârâul Iezer, unde mai târziu a apărut satul Gura Iezerului) ... la movila lui Puiu" (n.p.de unde vine și numele satului, și, mai târziu, târgului Puiești). Deci este clar că satul Făurești sau Făuroane "unde a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
IV-a) Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau prin părțile noastre, pe când începusem și eu drăguliță, doamne, a mă ridica fetișcană la casa părinților mei în satul Tansa, din dealul Tansei, peste apa Gârla Tansei, sat mare și vesel, împărțit în șapte părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și pe vremea aceea nu erau numai șa oameni fără căpătâi, ci sat vechi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
IV-a) Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau prin părțile noastre, pe când începusem și eu drăguliță, doamne, a mă ridica fetișcană la casa părinților mei în satul Tansa, din dealul Tansei, peste apa Gârla Tansei, sat mare și vesel, împărțit în șapte părți ce se țin una de alta: Subdeal, Chetrărie, Boatcă, Toacă, Podiș, Odăi și Văleoane. Ș-apoi tănsănii și pe vremea aceea nu erau numai șa oameni fără căpătâi, ci sat vechi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
copii care au murit în diferite alte împrejurări, tot în c hinuri, înainte de a împlini zece ani. Unul din nefericitele ca zuri a fost cel al două fetițe, decedate la vârsta de nici trei ani. În timp ce mama era plecată la gârlă să clătească niște rufe, ele, rămânând singure în casă, pe plita sobei în care ardea focul era o tigaie cu untură, dată în clocote. Una din gemene - că erau născute concomitent - pune mâna pe coada tigăii, o trage spre dânsa
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
am mers la școală. Strigat la catalog. Și la lecții. Acest coleg al meu era un pasionat la prins peștele. Amândoi plecam și mergeam prin g ârla care trecea prin fața casei mele, până ajungeam la locul de pescuit. Apa din gârlă avea cam 20-30 cm. adâncime, cu multe pietre în albia ei, iar sub ele erau moine și țipari. Mergeam prin albia gârlei preț de un kilometru, poate și mai mult, după care, poate obosit, prietenul Ion, care se pricepea la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și mergeam prin g ârla care trecea prin fața casei mele, până ajungeam la locul de pescuit. Apa din gârlă avea cam 20-30 cm. adâncime, cu multe pietre în albia ei, iar sub ele erau moine și țipari. Mergeam prin albia gârlei preț de un kilometru, poate și mai mult, după care, poate obosit, prietenul Ion, care se pricepea la toate, iar eu îl ascultam chiar în tot ceămi spunea, ridica încet-încet câte o piatră din apă, cam de mărimea unei farfurioare
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
țip arul care se găsea sub piatra ridicată, și mi-l arăta, ca să mă ambiționeze. Să caut și eu. Și, imitându-l, pescuiam și eu. Mai puțin, dar nu mă lăsam prea mult întrecut. După câteva ore de umblat prin gârla care ne răcorea, ne întorceam acasă cu o porție bună de moine sau de țipari, că alte soiuri de pește nu întâlneam . Că la Ion Vrânceanu, colegul meu de școală, mai târziu, era doar pasiunea de a pescui, nu dorin
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
bisericii, cimitirul, casele vecinilor și undeva, aproapeăaproape, casa acoperită cu draniță, casa noastră, cu grajd mare, construit sub forma literei L, și în hotar cu ulița, zăresc și o căsuță, anexă la grajd. În peisajul satului se desprinde maiestos și gârla satului, care trece doar la câțiva pași de casa noastră. Mai sus de locuința noastră, apa din gârla în care pescuiam cu Ion punea în mișcare o moară. A proprietarului Budacă care producea făină de porumb, unde măcinam și noi
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
forma literei L, și în hotar cu ulița, zăresc și o căsuță, anexă la grajd. În peisajul satului se desprinde maiestos și gârla satului, care trece doar la câțiva pași de casa noastră. Mai sus de locuința noastră, apa din gârla în care pescuiam cu Ion punea în mișcare o moară. A proprietarului Budacă care producea făină de porumb, unde măcinam și noi porumbul pe care îl obținea m de pe cele zece prăjini, loc de cultură. Și tot privind, privind satul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
iată că încep să apară bureții. Găsesc hribi, pânișoare, bureți iuți, zbârciogi, urechea babi i, roșcovi etc. Umplu traista și plin de voioșie încep să cobor spre casă. Ajung în fața porții. Mă uit împrejur, văd la câțiva pași în jos gârla pe care o deslușisem cu privirile de pe munte. Deschid poarta, intru în ograda destul de mare, parte din ea pietruită, merg în căsuța de vară, cea de la capătul grajdului, ca să mă văd cu mama. Focul ardea în sobă, iar plita sobei
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
fructelor din grădină, tot când mă în torsesem de la bureți, tot cu traista plină, ca și acum, am lăsatăo pe mama trebăluind, iar eu - încotro am luat-o ? - ies pe poartă afară din curte, cobor pe râpă, trec puntea peste gârla satului și în fața casei surorii mele, în curtea unde era un păr cu fructe foarte dulci și gustoase, soi care nu se găsea în tot satul, poate nici în împrejurimi, mă îndestulez cât pot mai bine. Poamele se numeau pere
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ceva cât de cât tare. Așa mi-am umplut sânul cu pere, am aruncat bățul, și cu ochii la poartă dar și la ușa casei, să nu iasă sora mea să mă vadă, am zbughit-o repede peste puntea de la gârlă, am urcat râpa într-un suflet, am deschis poarta casei noastre și am ajuns unde fric a nu mai era motiv de neliniște. Mai ales că am avut nor ocul că nici mama nu era prin ogradă. Să vadă la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
aveam să mai vedem. Cum pun sacul în spate, o și aud pe mama că-mi atrage atenția: — Vezi, să-mi facă făina bună, măruntă! Distanța până la moara lui Budacă era cam de 600-800 de metri, funcționa cu apă din gârla care trecea prin fața casei noastre. Când ajung la moară, erau vreo 5-6 oameni care își așteptau rândul. Ghinionul nostru că tocmai atunci fereca piatra morii și mai dura lucrul cam două-trei ore. În plus mă nelinișteam că făina nu va
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în toate vacanțele, chiar și pe timpul zilelor de școală, să merg să muncesc în pepiniera de brazi, participând la plivit, la seceratul buruienilor de pe coastele munților, la tăiat în pădure, la cules fragi, zmeură, mure, bureți, la prins pește pe gârlă și în apa Tr otușului. Cu mari eforturi din partea mea și a mamei am reușit, în cele din urmă, să termin șapte clase, fiind chiar premiant în mai mulți ani. Eram doar în clasa a doua primară când, după moartea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
era o perioadă lungă, dar în majoritate încărcată de fel de fel de treburi, toate aparținând ei ca înfăptuire. Ea o culegea, o făcea snopuri, pregătindăo pentru viitoarea industrie casnică. La cam o sută de metri de casă, pe marginea gârlei despre care am mai vorbit, mama făcea o copcă, un fel de farfurie pe care o numea „tochila noastră”, aici aducea cânepa, legată într-un fel de plută, prinsă între niște prăjini de lemn, bine legate și ele dar și
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
își sfărâmă bărbia. Vine mama, îi leagă repede cu niște cârpe muiate în spirt, iar eu, de frică, fug în grădină. În noaptea aceea am dormit în fânul din podul grajdului. La alte câteva zile, după întâmplarea cu huța-huța, trec gârla pe puntea care exista și intru în curte la sora mea Catrina. O găsesc în ogradă spălând rufele celor șapte copii. Soțul ei nu venise de la mină. Pe prispa casei, aflată în aceeași ogradă, se odihnea bătrânul Toader Chivan, socrul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de anul 1932, murise tata, se abătuse pe la noi o iarnă foarte aspră, cu zăpadă de aproape un metru înălțime, timp când, singura distracție duminica era trasul cu săniuța pe ulița din fața p orții mari, către râpa care cobora până la gârla care era înghețată și treceam cu săniuța până departe în fața porții surorii mele, Catrina. Seara, când mă retrăgeam în casă și dădeam jos opincile de cauciuc și oghelile, întindeam picioarele înghețate până la gura sobei, plină cu jeratic... Mintea mă conducea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
astăzi. Dar câte mari nenorociri cu armamentul lăsat în părăsire în timpul războiului, nu s-au mai întâmplat ulterior, dacă nu și până atunci ? Rețin o situ ație, o redau ca un exemplu al existenței întâmplărilor nefericite tot în familie. Peste gârla care ne despărțea cu casa, locuia un frate a tatei, din cei șapte frați rămași în viață, Petrea Despa care neavând copii a înfiat unul, pe nume Simion. După război, în una din zile, când valea Trotușului era încălzită de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în viață, Petrea Despa care neavând copii a înfiat unul, pe nume Simion. După război, în una din zile, când valea Trotușului era încălzită de soarele primăverii, sora mea Ilea na, tocmai ieșise din ogradă și cobora râpa să treacă gârla s ă ajungă la vecinul Furnică, să împrumute niște făină de grâu, pentru că se apropia paștele. Când cobora, iată se întâlnește cu Simion, copilul înfiat de unchiul. Avea vreo zece ani, dar era mereu pus pe șotii. Am să te
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]