1,263 matches
-
era liberă și mulți așteptau încă, cine știe de când, să fie serviți. Dar nici în a doua sală nu se vedea vreun loc unde să te așezi. Așa că ajungeau în sala a treia, unde lumina era mai scăzută, iar vocile gălăgioase veneau mai degrabă din prima și din a doua sală decât de la mesele din jur. Forfota străzii rămăsese dincolo de ziduri, dar și aici înăuntru toată lumea parcă era cuprinsă de un fel de freamăt. Aștepta ceva. Așteptarea din sufletul lui Dragoș
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
a lungul anilor. Colegii fie se cunoșteau de-acum prea bine între ei și ascundeau adversități mocnite, fie se cunoșteau prea puțin fiindcă pur și simplu nu-i interesa să se cunoască, fie se forma câte un grup ceva mai gălăgios și destul de restrâns al așa-zisei elite care domina reuniunea, astfel că distracția în rândul celor excluși din elită lâncezea, fără ca asta să însemne că în grupul cel gălăgios se petrecea de minune. Ba chiar se întâmpla să se îmbete
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
să se cunoască, fie se forma câte un grup ceva mai gălăgios și destul de restrâns al așa-zisei elite care domina reuniunea, astfel că distracția în rândul celor excluși din elită lâncezea, fără ca asta să însemne că în grupul cel gălăgios se petrecea de minune. Ba chiar se întâmpla să se îmbete unii dintre ei, astfel că le stricau cheful tuturor celorlalți. Erau și întâmplări neprevăzute: o colegă nou-angajată la o altă secție trecea pe coridor privind cu un interes insistent
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
din castelul nostru de gheață și să te părăsesc? Crivățul și Zăpada se priviră și începură să râdă cu poftă spre nedumereirea micuțului fulguleț. În cameră intrară în mare grabă și ceilalți frați și surioare. Cei mai frumoși și mai gălăgioși fulgușori! - Mamiiii! Uite ce mi-a făcut Fulgelina! M-a alergat prin castel și mi s-au zburlit aripioarele! - Mamă! Mamă! Pe mine Fulgulina m-a murdărit pe rochiță! Zâna Zăpadă închise ochii, își puse mâinile pe urechi și strigă
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
bucuri pe fetița cu părul ca mătasea. Ceilalți frățiori se legănau desupra pământului și priveau uimiți la priveliștea ce li se deschidea în fața lor. Case luminate, oameni alergând grăbiți în toate direcțiile, brazi cu straie de sărbători, copii veseli și gălăgioși, multă forfotă și agitație. Deodată îi trezi din visare mama lor: - Fulgușori, sunteți gata de marea „Fulguiala“? - Gata! - Eu mă întorc în Împărăția Cerului unde mă așteaptă tatăl vostru Crivățul. Voi să vă faceți treaba, să împodobiți casele, străzile, câmpia
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
stăteau drepte, întinse una spre alta, și mai aveau fiecare cîte două aripi, care le acopereau trupurile. 24. Cînd umblau, am auzit vîjîitul aripilor lor, ca vîjîitul unor ape mari, și ca glasul Celui Atotputernic. Cînd mergeau, era un vuiet gălăgios, ca al unei oștiri; iar cînd se opreau, își lăsau aripile în jos. 25. Și venea un vuiet care pornea de deasupra cerului întins peste capetele lor; iar cînd se opreau, își lăsau aripile în jos. 26. Deasupra cerului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
Eu sunt Domnul, cel ce lovește! 10. Iată ziua! Iată-o că vine! Îți vine rîndul! Înflorește toiagul, odrăslește mîndria! 11. Silnicia s-a înălțat, ca să slujească de toiag răutății, nu mai rămîne nimic din ei, nici din gloata lor gălăgioasă, nici din bogăția lor! Și nimeni nu-i bocește! 12. Vine vremea, se apropie ziua! Să nu se bucure cumpărătorul, să nu se mîhnească vînzătorul! Căci izbucnește mînia împotriva întregii lor mulțimi. 13. Nu, vînzătorul nu va mai căpăta înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
fruntea și- n articulațiile cărora erau evrei. Rândurile celor cu stea roșie în frunte se îngroșau de la o zi la alta cu aceste scursuri sociale semănătoare, ziua-n amiaza mare, de frică și teroare. Ieșite de sub marginea societății, aceste bande gălăgioase dotate cu pistoale și repede puse pe jaf și omor, l-au luat în obiectiv și pe ofițerul Gheorghiță Savel încercând repetat să-l asasineze așa cum a fost asasinat în Iași medicinistul Iacovlov. Precizăm că acest student, fruntaș la Medicina
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
singuratic care mirosea de bătrânețe ; un fost tăietor de lemne și, câteodată, căpitanul Meițanu. Mic, cu chiștocul lipit pe buză, bătrânul nu apărea decât la treabă. Cu o grimasă, da păhăruțul peste cap apoi se apuca tăcut de cărat găleți. Gălăgios și chiulangiu, Voicea nu-și mișca fundul de lângă hazna, făcându-se doar că-l ajută pe tăietor care, pe rând, scotea gălețile cu o funie. Cu ochii ca două masline între cutele de piele, tăietorul privea blazat peste nasul ciuruit
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cu spor. Lângă boiangeria lui Simca Rotner, cu spatele la orgile lui din ceară roz și ceară albastră, Aizic, lumânărarul, ședea după tarabă puțind a usturoi. Privea răbdător la îmbulzeala de peste drum unde negoțul de oale al lui Iuju Șafer era înfloritor. Gălăgioase și pline de pretenții, niște țărănci ciocăneau vasele de lut, încercând să rupă prețul. O doamnă cu voaletă intră la „Mobila”. Gras și alb, domnu David, negustorul, își scoase cu familiaritate pălăria, retrăgându-se șchiopătând în umbra ușii. - Am primit
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
aceasta, am visat ceva foarte încîlcit. Locuiam, încă, pe Bulevardul Eroilor și mă dusesem să beau un ceai la barul din stația de metrou. Când a venit ospătarul să ia comanda, s-a revărsat de pe scară un furnicar de călători, gălăgios și, oarecum, agresiv, care nu se mai sfârșea. M-a cuprins o spaimă teribilă. Ceea ce vedeam prin geamul barului mi se părea monstruos. Am luat-o la fugă. M-am pomenit într-o încăpere goală, văruită de curând, unde nu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
spălate, probabil, niciodată. Cineva care venea să cumpere chibrituri, sare, gaz, zahăr sau o sticlă de lampă, căci cârciuma funcționa și ca prăvălie "universală", trebuia să se strecoare cu greutate printre ei, ferindu-se de cei mai chercheliți sau mai gălăgioși. Mintea mea de copil n-avea cum să priceapă că bărbații din Lisa găseau în alcool o compensație pentru munca lor dură. De altfel, faptul că peste săptămână puțini treceau seara pe la cârciumă, lăsând această plăcere pentru duminică după-amiază, și
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
gură împăcate. Oamenii sunt cei mai răi. Vin peste el cu vorbele lor. Mai rău decât greierii într-o noapte caldă. Sau broaștele, mai mult sau mai puțin. Auzi cum împroașcă. Ascultă păsările alea. Dar păsările pot fi și mai gălăgioase. Așa-i spusese mama lui. Cu cât mai mici, cu atât mai zgomotoase. Gândește-te la vânt: toată larma aia, care nu se duce nicăieri pentru nimic fără motiv și nu există nici un lucru pe lumea asta mai subțire decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Crow și Cheyenne ciopleau din oasele cocorilor fluiere goale pe dinăuntru, imitându-l pe cel-care-cheamă-ecoul. Și latinescul grus era un ecou al geamătului lor. În Africa, cocorul împărat stăpânea cuvintele și gândul. Grecul Palamedes a inventat literele alfabetului urmărind zborul gălăgioșilor cocori. În persană, kurti, în arabă, ghurnuq: păsări care s-au trezit înainte de restul creației, ca să-și spună rugăciunea în zori. Xian-he în chinezește, păsările paradisului, duceau în spate mesaje între lumile cerești. Cocorii dansează în petroglifele sud-vestice. Bătrânul Om-Cocor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
așteptare lungă și obositoare În coridorul Înăbușitor, timp În care ușile cabinelor se deschiseseră de multe ori, mulți bărbați și femei ieșiseră și mulți alții intraseră, băiatul și femeia de lîngă el ajunseseră În față și erau primii din șirul gălăgios și nesfîrșit. Curînd, ușa la care așteptau se deschise, un bărbat ieși, Închise ușa În urma lui și o porni repede pe coridor. Atunci se făcu liniște o clipă, se auziră murmure de nerăbdare În spatele lor și apoi glasul femeii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
avut nici pornirea și nici curajul să ridic mîna. S-a făcut primăvară. Ne-am reluat antrenamentul. Erau una sau două fețe noi în echipaj și ceva ce semăna a întrecere, două grupe a cîte opt băieți cu cîrmacii lor gălăgioși au parcurs o porțiune din rîu sub un cer greu de nori, frămîntînd apa și tușind. Nu m-a surprins că am pierdut. De data asta, instructorul cedase locul de cîrmaci unuia de vîrsta noastră, un băiat mic și plinuț
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
perioadă lungă de timp trece cu repeziciune. Dar, adesea, nu aveam nici măcar satisfacția care apare după îndeplinirea unei munci. Nimic nu mergea de la sine. Totul rămînea imperfect. Sentimentele mele de disperare erau precum acelea din primele cîteva luni, cu băieții gălăgioși în formula de opt. Mă temeam că David va renunța, își va pierde curajul și încrederea în mine. Poate că fusese doar o întîmplare că vîslisem atît de bine împreună vara trecută. Nu ajuta nici faptul că, dintr-o dată, Schneiderhahn
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
O să-ți prezint cîteva. Sludden se întoarse spre Gay și o ciupi ușor de lobul urechii, întrebînd-o binevoitor. — Pe care să i-o dăm? Pe Frankie? Gay rîse, părînd înviorată și fericită dintr-odată. — O, nu, Sludden, Frankie e prea gălăgioasă și vulgară, iar Lanark e genul gînditor. Nu pe Frankie. — Ce-ai zice de Nan? E liniștită, așa, genul fata tatei. — Dar Nan e nebună după tine! — Știu, și e o mare pacoste. M-am plictisit s-o văd plîngînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o să construim o adevărată civilizație! Nu-ți face griji, fiule, și alții doresc asta. Nu e țară în lume în care să nu existe oameni care să se străduie și să caute. Nu te lăsa prostit de politicieni. Nu cei gălăgioși de pe podiumuri, ci truditorii neștiuți vor schimba lumea. Iar dacă niște clici blestemate or să pornească războiul atomic, umanitatea o să supraviețuiască peste zece sau douăzeci de ani. Poate c-or să ne trebuiască secole să eliminăm efectele radiațiilor, dar oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
27 decembrie anul acesta, năvăliseră în el și rușine, și bucurie, și pudoare, și o sfială în fața lumii, pe care ar fi jurat că el n-o să le simtă niciodată. Anul Nou, cel puțin acum, nu era decât o noapte gălăgioasă, care risca să-i acopere frăgezimea de gânduri și de trăiri pe care și-o acceptase de câteva zile. Sau poate că tăria tăcerii lui va acoperi tot vacarmul, iar sentimentul nerostit va fi auzit ca țipătul liniștii în mijlocul gălăgiei
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
magazinului, dar teribil de înspăimântat, în scurta clipă dinaintea întreruperii, de ceea ce se afla dincolo de tăbliile transparente ale ușii prin care tocmai intrase. Nu se vedea nicăieri nimic. Totul era de nepătruns. Nici inspectorul Clayton, nici vreo gloată de privitori gălăgioși cu gurile căscate, nici un șir de magazine mizere peste drum. Nu era nici măcar aceeași stradă. De fapt nu mai exista nici o stradă. În schimb se vedea un parc liniștit. Dincolo de el, strălucitor în soarele amiezii, se contura un oraș mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Ce ciudat! Debutase în Italia, iar cariera lui se sfârșise tot acolo... Ceva perfect rotund, ca un cerc. Simți o dorință sfâșietoare să vadă din nou țara aceea minunată cu portocale roșii, cu trotuare murdare, cu femei grase și oameni gălăgioși, cu vinuri ușoare și galbene, grele și uleioase, cu soare și cu cer mult, imens care nu semăna cu nici un altul. " Aș vrea să mor acolo... Nu doresc nimic altceva, gândi Scarlat stăpînindu-și un hohot mic. O dugheniță în care
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ploaia, nu mai putem decola. Șerbănică Miga se agăță de brațul profesorului. ― Unde crezi că ne duc? ― Nu-mi dau seama. Poate în Turcia, poate mai departe. ― Papa a fost pe vremuri la Constantinopol. Bazarul i s-a părut foarte gălăgios, necivilizat și murdar. Orientalii... Vorbea agitat, incoerent, incapabil să-și stăpânească emoția. Nevastă-sa ținea dinții încleștați fără să-și ia ochii de la Alexandru. Inginerul aruncă o privire circumspectă în jur. Pădurea întunecată, lacul tulbure peste care ceața plutea groasă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Am avut multă afecțiune pentru tine. ― Ești un gentil și vrei să-mi faci plăcere. În realitate, știu bine, ai iubit-o toată viața pe Florence. Eu îți păream cam bleagă și nesărată. Zâmbi fermecător: Și așa eram. Miga protestă gălăgios: ― De unde! Toată lumea te considera încîntătoare. ― Nu când mă găseam în aceeași odaie cu Florence, surâse liniștită bătrâna. Unde se afla ea nu mai exista altă femeie. ― Desigur, are calități, asta însă nu înseamnă... ― Ba înseamnă! Florence era scânteietoare. Avea ceea ce
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Melaniei Lupu, s-o mângâie pe buclele albe. ― Nu vreți o dulceață? întrebă bătrâna cu glas șovăitor. Maiorul se scuză și ieși tulburat. Se simțea nemulțumit de el. Se despărțiră în pasajul subteran de la Universitate. În jurul lor, lumea mișuna, studenți gălăgioși, cu câte o mapă sub braț și mâinile încrucișate jos, la poalele canadienelor îmblănite, femei aruncând priviri distrate în vitrine, câte un puști care se "dădea cu scara", iar treaba îl înveselea nespus. Un bărbat cu capul gol și fular
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]