2,545 matches
-
în rusește și eu le-am uitat de mult. O dată, țin minte că acum, era vară, mama avea la spălat niște țigănci ce puseseră în ograda niște pirostrii sub care ardeau vreascuri și cioate de lemn. Pe pirostrii era o găleată mare te arama spoita în care fierbeau rufele. Lângă pirostrii era o albie mare făcută dintr-un trunchi de salcie, țigăncile îi ziceau lohancă în care urma să scoată de la fiert rufele și să le spele cu leșie de ciocălău
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
nu mă ajungă focul”. Tiu minte exact parcă ar fi fost ieri, fântână era cu ghizduri joase din uluci de lemn, și apa se scotea cu ajutorul unui bat ce avea la unul din capete un cârlig în care se agață găleată. Fântână nu avea ciutura și apa era foarte aproape de suprafață, cred că la nici doi metri. Fugeam cât mă țineau picioarele căci mă gâdeam și la chelfăneala ce ma aștepta, cad mă aud strigat de Vichentie, Vidușa! Vidușa!... stoi Vidușa
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
de post cunoștea toată comuna așa că nu i-a fost greu să le recomande ce-și doreau ei. Întrebând pe ici pe colo au ajuns seara la poarta săteanului unde ar fi trebuit ei să înopteze. Femeia tocmai ducea o găleată cu apă de la fântâna de peste drum. Politicos, nea Ghiță i-a luat găleata din mână și i-a povestit, în timp ce mergeau spre casă, despre felul cum i-a lăudat șeful de post gospodăria și omenia lor. Femeia era onorată să
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
recomande ce-și doreau ei. Întrebând pe ici pe colo au ajuns seara la poarta săteanului unde ar fi trebuit ei să înopteze. Femeia tocmai ducea o găleată cu apă de la fântâna de peste drum. Politicos, nea Ghiță i-a luat găleata din mână și i-a povestit, în timp ce mergeau spre casă, despre felul cum i-a lăudat șeful de post gospodăria și omenia lor. Femeia era onorată să găzduiască niște oameni în uniformă, oameni ai legii, „că nu știi niciodată ce
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
dat adresa. Ca de obicei, după ora 16, căutau gospodaria unde să înopteze. Au întrebat pe unul, pe altul și au ajuns la casa respectivă. Au bătut la poartă. Le-a deschis o matahală de om. Lângă el erau două găleți pline cu mâncare pentru porci. Mirosea a cartofi fierți și a tărâțe. Încă ieșeau aburi din găleți. Nea Ghiță îi explică bărbatului că a vorbit cu șeful de post și au fost îndrumați să vină la această casă pentru a
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
pe altul și au ajuns la casa respectivă. Au bătut la poartă. Le-a deschis o matahală de om. Lângă el erau două găleți pline cu mâncare pentru porci. Mirosea a cartofi fierți și a tărâțe. Încă ieșeau aburi din găleți. Nea Ghiță îi explică bărbatului că a vorbit cu șeful de post și au fost îndrumați să vină la această casă pentru a rămâne peste noapte. Gospodarul se uită cu neîncredere când la unul, când la altul, apoi le spuse
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
albul ochilor troienit incandescent de neonul irisului spulberat de șoapte inerte scoase-n duet cu oftatul efemer al pașilor schilodiți de neputința nemuririi mă scarpină obsesiv în parfumul ieftin al toamnei plângăcioase și mă doare în praful banilor aruncați cu găleata peste capetele încoronate ale leilor de circ apucându-mă de piciorul vieții încolăcite pe urme de rug stins în sputa viselor preling capul greu pe nicovala adormită a norilor Referință Bibliografică: BILANȚ ÎN LANȚ / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
BILANŢ ÎN LANŢ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352344_a_353673]
-
moment în care gândul din cap fugi făcând un punct mic și luminos pe ecranul întunecat al creierului. Îi venise ideea! - Fac o fântână, fire-ar mama ei a dreacu’, că m-am deșelat cărând apă ca un bou, cu găleata, spuse el ferm și hotărât ca totdeauna, însă numai în gând, căci dacă-l auzea doamna Veruca, nevastă-sa, șansele de realizare a proiectului scădeau considerabil, adică deveneau practic nule, fiind cunoscută vehemența, dar și succesul cu care muierile se
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
-n cap, se dădu jos din pat cu grijă să n-o tulbure pe Veruca din sforăit, fiindcă probabil visa, ca mai mereu, că o aleargă nebunul de Mighel prin fâneață. Se duse afară, se spălă cu apă rece din găleată, se mai învârti puțin, de colo-colo, coborî la beci, scoase un clondiraș de țuică și niște murături, ca să nu muncească oamenii pe inima goală, apoi dădu de mâncare la păsări, chiar și la porc, la vite, da’ cu ochii numai
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
populare genuri literare - se practica încă în Messopotamia, cu 2.000 de ani înaintea erei noastre. Tablete provenind din bibliotecile școlare ale epocii expun pe scurt povestea vulpii lăudăroase, a câinelui nepriceput („Câinele fierarului, neputând să răstoarne nicovala, a vărsat găleata cu apă.“), povestesc despre musca încrezută („O muscă care s-a așezat pe spatele unui elefant, îl întrebă dacă putea s-o ducă în spate sau dacă ar trebui să-și ia zborul“). În Grecia antică este reprezentată de Hesiod
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
cuvintele pot să tac ore în șir vinovat ca o fereastră înfiptă în ziduri și nici Corabia, la care zi de zi am lucrat ca la o mare construcție căreia rând pe rând i-am probat prova, babordul trirema odgoanele gălețile cu rouă corabia care nu-i o corabie ca toate corăbiile corabia de silabe corabia umplută cu lacrimi corabia pe care nu veți urca vreodată și nu veți ști cât de măreț animal e poetul sub foaia de cort a
DANIEL CORBU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351374_a_352703]
-
îi întrerupse Gigi. Dacă nu v-am cunoaște, chiar am și crede... -Ce e așa de complicat!? Nu ați văzut...!? Nu v-ați convins!? Cu un simplu telefon vă scoase din căcat, da’ tot cu unu’, foarte bine vă poate-arunca-n găleată... sări Elena. - Haide să nu sărim calu’, da...!?- propuse Gigi. -Asta-i bună, voi nu știți de glumă... -A dracului glumă, ripostă Gigi. -Nu, chiar nu știe de glumă ? - se adresă Elena Rodicăi. - Nu prea. - confirmă Rodica. Se prinde greu... -Dacă
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
cu benzi de fier și o aruncă pe masa uriașă de stejar în jurul căreia mai erau niște bărbați, la fel de urâți, jegoși, cu dinți putrezi și de acoperiți de table, care sorbeau ceva din niște recipiente de metal de mărimea unor găleți. La intrarea lor în încăpere, se înclinară ceremonios rostind într-un glas: - Binecuvântat să fie în veci prea nobilul nostru stăpân, ducele Tishlaifer von Tasche! - Priviți nobili cavaleri, această domniță a noastră, care ne va sluji cum se cuvine înaintea
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
viață, felurite fantezii sexuale, aceasta se dovedi executată fără nici un preambul, doar cu sălbăticie. Urletele de victorie ale cavalerilor însoțeau icnetele piticului de fier, la propriu și la figurat. Silvia preferă să leșine. Numai că nu prea avea noroc. O găleată de lichid călduț o inundă, exact când ușa se mai izbi o dată de perete și în cameră intră un alt personaj, care zbieră din fundul bojocilor: - Prealuminate stăpâne al nostru, caii sunt înșeuați, scutierii nerăbdători și lăncile pregătite! Dumnezeu să
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Silvia, dar parcă nu total necunoscut. De fecale, urină și sânge menstrual. În camera de dimensiunile unui teren de tenis, acolo unde ea știa că-și amenajase sufrageria, de-a lungul pereților erau înșiruite diferite oale de noapte, sau simple găleți de lemn, majoritatea prea pline. Constată însă asta abia când era pe la mijlocul camerei, cu picioarele goale pe podeaua cleioasă. Răcni și o zbughi afară! Contesa o privi cu înțelegere. - Biata de tine, de unde să știi tu că oamenii își fac
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
o litanie plină de blesteme. Silvia ceru, spre uimirea tuturor să fie stropită și mai mult, ba chiar, dădu să ia din mâna popii găletușa cu apă, singura, până acum, cu miros oarecum normal. De spaimă popa îi turnă toată găleata pe cap. Silvia își dădu seama, pentru prima oară în viață, că fericirea este totuși un lucru foarte simplu. Se spălă pe față, ba chiar, puțin și discret, între picioare. - Mdaa, acum vino și mai aproape, cred că nu mai
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
cu plosca de vin, din casă în casă, să-i invite pe coslugeni la nuntă. Sâmbată s-a oficiat cununia civilă, iar Duminică s-au cununat la biserica din sat și au petrecut, cu toți prietenii, la nuntă golindu-se găleți din rubiniul vin, unii felicitându-i pe miri, alții invidiindu-i deoarece Ea-l alesese pe El, și nu pe unul dintre ei. Fericiți că sunt împreună, au primit fară proteste detașarea lui Vasile în Ardeal, pentru stabilirea ordinii și
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
gheață în fața cișmelei Omul uriaș de zăpadă azi dimineață făcut Ochii lui negrii și nasturii din cărbuni cu Nasul furat de la supa de pui de pe sobă Pălăria de paie pe cap și fularul la gât Copii cartierului, câinele, lopeți și găleți Veseliile de iarnă aerul liniștit au invadat Curtea tacită și liniștită au transformat Într-o pictură frumoasă, veche, renumită Sunete vesele și hazlii de copilărie trecută Sunt vii și prezente aici cu mine în vise și În dorințe de-un
MIROS DE CRĂCIUN FERICIT de STELLA REEVES în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351568_a_352897]
-
bieții oameni făceau stoguri (frunzare) din crengi de stejar, gorun, gârniță, ceran... ca să le dea la vite, iarna. Noi mergeam kilometri întregi, colindam din vâlcea în vâlcea ca să aducem apă în ulcioare. Ne coboram în ciuturi pe lumânarea care ținea găleata, și cu o cănuță de pământ așteptam la firicelul de apă să luăm argintul dătător de viață. C U M P Ă N A (scriitorului Petre Crăciun) Cumpăna se-nclină, când dreptate-aduce Unuia ce speră și mai crede-n cruce
CUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346608_a_347937]
-
luase; fiecare-n parte Așteptau sfârșitul, simțeau a lor moarte Care... nemiloasă, venea înspre ei; Se ducea speranța cu a ei scântei Cerul era-n flăcări, oamenii jeleau, Apa dispăruse, de sete piereau... Cumpăna coboară, trage ceru-n jos, Iar găleata ajunge la loc răcoros. Picături de viață ia-n trupul ei ei. „Cumpăna scoate apa ca să bei... Vă-nchinați!... iar sunteți scăpați.” Le zice,-nțeleptul celor însetați: Găleata, cuminte, face drumu-ntors, Din adâncuri scoate argint luminos, Stropi de apă vie
CUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346608_a_347937]
-
Apa dispăruse, de sete piereau... Cumpăna coboară, trage ceru-n jos, Iar găleata ajunge la loc răcoros. Picături de viață ia-n trupul ei ei. „Cumpăna scoate apa ca să bei... Vă-nchinați!... iar sunteți scăpați.” Le zice,-nțeleptul celor însetați: Găleata, cuminte, face drumu-ntors, Din adâncuri scoate argint luminos, Stropi de apă vie pentru muritori, Și stă ridicată, ținând capu-n nori Ea veghează-ntruna câmpul aurit - Speranța păstrează pentru cel trudit. A mai spus bătrânul întru-nțelepciune: „Crucea suferinței, speranța
CUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346608_a_347937]
-
noastre îți oferă astfel de daruri? “Vrei să fac și eu: ah! ahhhhhhh...în camera ta...sau ce?” îl întrebai supărată. Omul rămase mut. Făcu ochii mari. Cursul se terminase...și am ieșit glonț pe ușă. Afară ploua. Ploua cu găleata. Am plecat prin ploaie, deși colega mea avea umbrelă și se oferise să mă conducă spre locul de cazare. Nu mai voiam să merg nici la bere, nici la vin, nici la ...nimic. Mă supărase rău scoțianul. Când am simțit
AMINTIRI DE LA BORDEAUX de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346707_a_348036]
-
nu, înseamnă că nu mă pot face auzit sau înțeles, ori că opțiunea mea nu rezonează la proiectele electoratului. Depinde exclusiv de individ, victoria electorală, sau sunt și aporturi anexate? Perspectiva unei părți a electoratului trece prin sacoșă, prin stomac, găleată, bancnotă... Totul depinde de situația materială și de educație. Manipularea cu pomană electorală deconspiră în primul rând o mare carență morală. A celui care primește, ori a celui care dă? Din partea amândurora! Nu îi prisosește demnitatea celui care primește, nu
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
prima dată! Și niciodată verdele n-a fost mai verde, Mângâierile mai tandre și soarele mai arzător! DEDICAȚIE În cumpăna serilor-fântâni pline ochi de neliniști voi legăna pentru tine șoapta dorului nebun de așteptare. Cheamă-mă, și-ți voi umple gălețile cu picături de rouă, în fiecare dimineață! DORINȚA Lasă-mă, să te iubesc! De mii de ani, te rog Dar tu ești mereu călător Și strigătul meu S-a pierdut pe cale. Lasă-mă, să te iubesc! ZBOR ÎNALT Locuiesc în
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
bătrânilor va fi tot mai greu. Un ritual străvechi este “Iordănitul”, când feciori colindă, pe fete iordănesc. Cântând “Iordanul” ca popa cu botezul, pe toți din casă, cu Aghiasmă îi stropesc. Sau flăcăi și fete la fântâni se-adună. Din găleata plină cu apă se stropesc în timp ce urare străveche îngână. Apoi către seară, la horă dănțuiesc. Cei botezați Ion, trăiesc aventură când prietenii le fac baie-n apă rece. Cine vrea să scape, le dă băutură iordănitorilor cu care petrece. De la
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]