18,328 matches
-
demn de tot interesul. La pag. 145, reîntâlnim chemarea iubirii ardente din ,,Cântarea cântărilor’’: ,,sânii tăi, iubito, gutui amărui,/ îi pun în pictură, îi pun în poveste,/ muzici dragi pe unde/ să nu-i scapi prin frunze/ pitulici cu creste galbene, domnească/ până când a veșniciei aripi dantelate/ vrea să-i întomneze, vrea să-i nemurească’’. Poezia cu titlul ,, Nudul culcat al lui Modigliani’’ (pag. 153) este urmată de ,,Autoportret cu Marc Chagall’’, artistul plastic plecat din spațiul spiritual rusesc, pentru a
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
Acasa > Poeme > Emotie > TĂIETORII DE LEMNE, POEM DE IONUȚ ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2183 din 22 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Tăietorii de lemne Adie luna cu mâini galbene și lungi peste tăietorii de lemne ai orașului Tu ai plecat și ți-ai lăsat inima mea în portofelul gol Adie razele portocalei pe cer ca-n prima seară când te-am cunoscut Tăietorii de lemne au tăiat copacul unde
TĂIETORII DE LEMNE, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377102_a_378431]
-
plecat și ți-ai lăsat inima mea în portofelul gol Adie razele portocalei pe cer ca-n prima seară când te-am cunoscut Tăietorii de lemne au tăiat copacul unde te-am sărutat prima dată pe frunte Adie luna frunzele galbene și uscate de pe aleia care te-a părăsit Și toamna a rămas doar amintire târzie, în parcul central o adiere dureroasă Tăietorii de lemne mi-au frânt sufletul, iar buzele tale nu mai sunt dulci Și sarea a căzut cum
TĂIETORII DE LEMNE, POEM DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377102_a_378431]
-
Ne vorbea așa de blând și așa de bine mă simțeam după ce părintele mă ungea cu mir!.. Apoi, sâmbătă noaptea, tata și mama ne luau la Înviere...Un alt moment solemn, când părintele Băluță ieșea din altar cu o lumânare galbenă, mare, aprinsă: -Veniți de luați luminăăă!.. Avea părintele Băluță o voce puternică, pătrunzătoare...Când cânta, simțeai cum ți se ușurează sufletul și se înalță ca un fulg prin turla cea mare. -Veniți de luați luminăă! Cu sufletele ușoare în zbor
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
Toate Articolele Autorului Demult, pe când animalele vorbeau cu glas de om și păsările umblau în loc să zboare, pământul era împărțit în trei împărății, conduse de trei împărați care erau și foarte buni prieteni. Împăratul Roșu, își avea țara la apus, Împăratul Galben conducea țara de la răsărit, iar Împăratul Albastru domnea peste ținuturile dintre cele două țări. Cele trei împărătese, soarta făcu să nască în aceeași zi odoare domnești. Doamnele ținuturilor Roșu și Galben, născură câte un fecior, în timp ce împărăteasa ținutului Albastru născu
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
prieteni. Împăratul Roșu, își avea țara la apus, Împăratul Galben conducea țara de la răsărit, iar Împăratul Albastru domnea peste ținuturile dintre cele două țări. Cele trei împărătese, soarta făcu să nască în aceeași zi odoare domnești. Doamnele ținuturilor Roșu și Galben, născură câte un fecior, în timp ce împărăteasa ținutului Albastru născu două fetițe. Mândrii nevoie mare, tații de feciori, prinseră a-l lua peste picior pe tatăl fetelor. Și azi o răutate, mâine alta, până ce prinseră a se război de-a binelea
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
de cei doi împărați, dar le tăie și orice cale de a ajunge unul la altul. Timpul trecu, copiii crescură mari, dar ura dintre împărați nu se domoli, ci deveni, cu timpul, tot mai înverșunată. Dacă în ținuturile Roșu și Galben supușii asistau înspăimântați la izbucnirile din ce în ce mai războinice ale celor doi prinți, în ținutul Albastru, domnea liniștea și veselia. Cele două fetițe, se făceau din ce în ce mai frumoase și mai cuminți și toată lumea le iubea. Cicoare, aduna în jurul ei toate animalele, pe care
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
supușii cuvântători și necuvântători, rugându-i să îl ajute să le crească pe fete cât mai frumos. Așadar, prințesele erau atent îngrijite și protejate de fiecare suflare de pe tărâmul Albastru. Toate bune, dar iată că, într-o zi, feciorul Împăratului Galben, plecat la vânătoare, urmări o căprioară cu atâta înverșunare, încât nu-și dădu seama când intră în pădurea deasă, albastră, de la marginea Împărăției Galbene. Pe când se pregătea să tragă o săgeată în animalul încolțit într-un pâlc de scaieți, în fața
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
de fiecare suflare de pe tărâmul Albastru. Toate bune, dar iată că, într-o zi, feciorul Împăratului Galben, plecat la vânătoare, urmări o căprioară cu atâta înverșunare, încât nu-și dădu seama când intră în pădurea deasă, albastră, de la marginea Împărăției Galbene. Pe când se pregătea să tragă o săgeată în animalul încolțit într-un pâlc de scaieți, în fața lui apăru o fată frumoasă ca o zână, strigând: - Stai, nu trage! Prințul scăpă arcul din mână. Fata prinse căprioara pe după gât, îi șopti
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
Stai, nu trage! Prințul scăpă arcul din mână. Fata prinse căprioara pe după gât, îi șopti ceva, o sărută pe botic și o eliberă. - Heeii, strigă prințul, ce faci? E vânatul meu! - E pădurea mea, îl înfruntă fata. Abia atunci Prințul Galben băgă de seamă că, în jurul său, copacii erau albaștri, florile erau albastre, iarba era albastră, întocmai cum erau ochii, părul și straiele fetei care îi răsărise în cale. Înțelese că ajunsese pe tărâm vrăjmaș, dar nu se înspăimântă. Doar nu
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
florile erau albastre, iarba era albastră, întocmai cum erau ochii, părul și straiele fetei care îi răsărise în cale. Înțelese că ajunsese pe tărâm vrăjmaș, dar nu se înspăimântă. Doar nu era în fața unei armate întregi. Descălecă de pe calul său galben și se apropie de fata neasemuit de frumoasă. - Cine ești tu? - Cine ești tu? Ce cauți pe pământurile Împărăției Albastre? - Eu sunt Prințul Galben, bineînțeles, răspunse cu mândrie feciorul de împărat. Cicoare, căci ea era fata care îi ieșise în
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
vrăjmaș, dar nu se înspăimântă. Doar nu era în fața unei armate întregi. Descălecă de pe calul său galben și se apropie de fata neasemuit de frumoasă. - Cine ești tu? - Cine ești tu? Ce cauți pe pământurile Împărăției Albastre? - Eu sunt Prințul Galben, bineînțeles, răspunse cu mândrie feciorul de împărat. Cicoare, căci ea era fata care îi ieșise în cale, privi cu uimire părul blond al prințului și straiele acestuia, gândind că nu mai văzuse în viața ei o astfel de culoare și
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
aplecă brusc și îi fură fetei o sărutare, râzând. Cicoare se dădu înapoi, speriată. Pe locul în care stătuse înainte, iarba se colorase într-un ton ciudat, pe care nu-l cunoștea. Ce culoare era aceea? Ridică privirea spre Prințul Galben, care era tot atât de uimit cum era și ea. Flăcăul îi prinse mâna, privind cum, din contopirea culorii albastre și a culorii galbene ale celor două palme, se revărsa un val subțire și luminos de culoare nouă. Cât de minunat se
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
colorase într-un ton ciudat, pe care nu-l cunoștea. Ce culoare era aceea? Ridică privirea spre Prințul Galben, care era tot atât de uimit cum era și ea. Flăcăul îi prinse mâna, privind cum, din contopirea culorii albastre și a culorii galbene ale celor două palme, se revărsa un val subțire și luminos de culoare nouă. Cât de minunat se colorau copacii, iarba și florile sub atingerea lor. Cicoare zâmbi încântată. - Am să-i spun „Verde”! - Da, sună bine, recunoscu Prințul Galben
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
galbene ale celor două palme, se revărsa un val subțire și luminos de culoare nouă. Cât de minunat se colorau copacii, iarba și florile sub atingerea lor. Cicoare zâmbi încântată. - Am să-i spun „Verde”! - Da, sună bine, recunoscu Prințul Galben. N-am mai văzut nimic verde până acum. Crezi că ți-ar place să trăiești într-o lume verde? Se priviră zâmbind, hotărând din acel moment că trebuiau să se mai întâlnească pentru a colora cât mai mult locuri în
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
florile pe care am călcat noi. Prințesa lăsă teama și se veseli împreună cu feciorul de împărat, atingând fructe și flori pentru a le schimba culoarea. Departe de toate acestea, Împăratul Roșu îi trimise printr-un porumbel călător o scrisoare Împăratului Galben, prin care îi cerea să se întâlnească în mare taină, împreună cu feciorii lor, pentru a pune la cale un plan de război împotriva Împăratului Albastru. Împăratul Galben fu de acord să își unească armatele pentru a cuceri împărăția care stătea
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
toate acestea, Împăratul Roșu îi trimise printr-un porumbel călător o scrisoare Împăratului Galben, prin care îi cerea să se întâlnească în mare taină, împreună cu feciorii lor, pentru a pune la cale un plan de război împotriva Împăratului Albastru. Împăratul Galben fu de acord să își unească armatele pentru a cuceri împărăția care stătea între ei, despărțindu-i. Își luă fiul și, în ziua stabilită, se întâlniră la mijlocul distanței, în mare taină, pe pământurile Împăratului Albastru. De pe colina albastră unde avea
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
vedeau turnurile înalte ale castelului albastru. Prințul Roșu își scoase sabia din teacă și o înfipse în pământ: - Nu am să atac acest castel! Îmi place fata Împăratului Albastru și chiar mi-ar place să-mi fie soție! Atunci, Prințul Galben se repezi la el: - Ba nu, eu am să mă însor cu fata Împăratului Albastru! Sub privirile Împăratului Roșu și ale Împăratului Galben, cei doi feciori se luară la trântă, rostogolindu-se prin iarbă. În urma lor, totul se coloră într-
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
dar simțea și că, supărarea lui cea veche nu îl lăsa să-și calce mândria în picioare. Pe când se gândea la hotărârea pe care să o ia, Prințul Roșu îngenunche în fața lui și îi ceru mâna fiicei sale. Imediat, Prințul Galben făcu la fel. Cu ambii flăcăi la picioare și felele în stânga și în dreapta lui, Împăratul Albastru se simți deodată foarte mulțumit. Le întrebă pe fete ce părere au de cererile flăcăilor, iar când acestea confirmară că sunt de acord cu
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
Opriți la stația Doamne-ferește! ............................ C-o moarte toți suntem datori. Și iată! Ceru-i despicat! Dar nu-i totuna leu să mori Ori câine-nlănțuit. Și tu vrei să fiu cuminte? Amurg de toamnă violet... Vara noastră se va sfârși Când galben de tot va fi. Iar a tăcea toți lașii știu Din ceruri până-n iad. Ploaia care va veni Le va potopi pe toate! Un înger în fântâna durerilor mai plânge Singur, singur, singur. Se sting de frig și foame copiii
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
apropii de pietre și tac. -De ce să-ți fie frică? E sfântul Dumnezeu Și nu face El rău la ce-i al Lui. Trecut-au anii ca nouri lungi pe șesuri... Îmbătrânesc în lume, întineresc în Tine! Ai, frunză galbenă, Ceas desfrunzit... Trandafirii mint, Visurile mor... Și dacă ura și trădarea vor dăinui în veșnicie Eminescu să ne judece! *ÎI ROG SĂ MĂ IERTE PENTRU PLAGIAT (și pentru unele schimbări ale semnelor de puctuație), ÎN ORDINEA VERSURILOR, PE URMĂTORII POEȚI
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
Petre Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului POLEN Aleargă toamna frunzele-n pădure, Le răvășește-ntruna pe poteci, Prin vălmășagul lor te văd cum treci, Dar nu știu care gând o să te fure. Spre ruginiu și galben să-ți apleci Privirea, ce de ele să se-ndure. Vor verdele din ochii tăi să-l fure, Dar n-o pot face, dacă pleci și treci. În depărtări îți risipești polenul, Pe care vântu-l duce către floare, Iar cerul
POLEN de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382236_a_383565]
-
pare că până la sfârșitul periplului nu l-am prea găsit... Dacă în urmă cu 27 de ani erau mii de mașini cu steaguri tricolore, care se îndreptau spre Orașul Unirii, acum nu am întâlnit decât două mașini cu însemnele roșu, galben și albastru. Dacă atunci întâlneam oameni care-și descopereau capul la vederea tricolorului, acum acești oameni, care păreau înșelați în așteptările lor, erau pasivi și priveau în gol. Dacă atunci am întâlnit polițiști care luau poziția de drepți și salutau
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
Crizanteme în mitraliere Uluitor spectacol. În mîinile celor ce trebuiau să tragă, să ucidă, în mîinile fiilor țării aflați sub drapel, al copiilor noștri, puși să ucidă părinții și frați, sclipeau în soarele de primăvară al acestui decembrie crizanteme. Mici, galbene, firave, crizantema de om obidit, cu grija zilei de mîine, cu teama în suflet, mai ales, pentru această zi. Și iată, din nou, soarele a răsărit la București! Fiii țării ce trebuiau să tragă în țară, au acum în mîini
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]
-
nouă tuturor pentru clădirea unei noi Românii. O Românie Liberă, în care niciodată brațul înarmat al țării să nu poată fi folosit împotriva ei. Soarele a răsărit din nou la București! Și poate cea mai bună dovadă sînt aceste crizanteme galbene, dar proaspete, din mîinile ostașilor. Bobocii maturității noastre civice, ai începutului, ai reconstrucției morale și sociale. Armata e alături de noi. Acest strigăt, această convingere au umplut ieri în Piața Palatului, pe străzile orașului martirizat inimile a zeci și sute de
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]