11,048 matches
-
Un alt duh se învârte de o săptămână prin mulțime. Mării tartori, sugaci la conductele statale, sunt prinși de o febrilitate demonica.Niste adunați excitați de oportuniști, ca niște germeni patogeni într-un mediu fertil, dau cu bidineaua să văruiască gardul. Fiecare își are rolul. Nu știu dacă și rostul. Cetatea Olchim fuse pusă cu meterezele la pământ. Ca si cum am fi fost cotropiți de barbari. De primitivi cu ifose. Românul spune: “prostul dacă nu e și fudul, nu e prost destul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dona_tudor/canal [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
început, cine pe cine a sărit și a dezbrăcat întâi, cum de s-a ajuns în poziție verticală, orizontală sau oblică sau Dumnezeu mai știe cum. Amândoi sunt transpirați de parcă au alergat concomitent la cursa de o sută de metri garduri, amândoi au părul ciufulit de parcă ar fi fost băgați cu degetele într-o priză de două sute douăzeci de volți, amândoi sunt precipitați și speriați. Dar nu. „Nu e ceea ce crezi!” Este o plăsmuire, este himeră, este fata morgană. Pe când încercam
UN RATAT CELEBRU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Un_ratat_celebru_cristea_aurora_1359144374.html [Corola-blog/BlogPost/359362_a_360691]
-
masă ,adie vântul ... În aer miresmele au năruit cuvântul Curg râuri de îndoială ce răsună .. În sinistrul hohotelor de râs se-adună Mințile ce-s întunecate de eresuri Neînțelesu-i plin de-atâtea înțelesuri Șoaptele se-aud..nebunele iele, Sar garduri din spini și nuiele Se schimonosesc într-un rânjet De durere nu scot niciun sunet Mi-e dor de noi iar șoaptele de dor Mă împresoară..pătrunsă-s de-un fior, În aer e mireasma florii de salcâm ! Mireasmă ce
MI-E DOR DE NOI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1495820261.html [Corola-blog/BlogPost/371463_a_372792]
-
adică cel dintotdeauna. Dând dovada unor excelente calități de yoghin, deși habar n-avea ce-nseamnă asta, Aristide își stăpâni tensiunea care-i zvâcnea în tâmple, se ridică, destul de greu din scaun și se adresă celor ce se sprijineau de gard: - He, heeee, bucuroși de oaspeți, da’ poftiți în curte, hai, luați loc puțin, că cade omu’ din pod și tot se mai odihnește, da’ voi de la drum... băgă el una mai usturată, așa ca să se vadă că... Numai că, flăcăii
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
în salturi spre poartă, deoarece rația lor zilnică, bine gândită de gospodar, era formată din șuturi, coji de cartofi și multe înjurături, iar vara, așa ca desert, pepeni cruzi. Evident, orice brumă de proteină era binevenită! Însă, odată ajunși la gard, începură să se gudure, să schiaune duios și să se frece de ostrețe, doar-doar, vor primi o mângâiere de la bătrânul acela ciudat, în mod sigur, străin de locurile acestea. Domnul Duluman, crunt încercat de trădarea câinilor, mai ales că prostul
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
stat acasă, să privesc de la fereastră peisajul, dar trebuia să ajung la datorie! Cu vifornița-n spinare, am pornit-o către metrou. Am mers cu grijă, căci gheața era numai bună să aluneci pe ea. Mai ținându-mă de un gard, mai tupilându-mă pe lângă un zid, iată-mă-s la gura de metrou. Aici, cald și bine. Cobor scările și doar ce ajung în stație, că și aud o femeie strigând din răsputeri, de pe peronul de vizavi: - Emil! Emil! Emil
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Si_ma_dau_pe_gheata_mai_de_corina_diamanta_lupu_1372228950.html [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
în care a văzut decorurile deja existente, ale producției americane COLD MOUNTAIN, care se află nu departe de București. Realizatorii au transformat această locație în orașul St. Petersburg. Aici se află și casa Mătușii Polly, care are cel mai faimos gard din istoria literaturii. Producătorul Boris Schönfelder declară: „Ideea pentru TOM SAWYER a apărut după ce am văzut HANDS OF MISSISSIPPI. Primul gând a fost: «Iată, un film cu un suflet minunat, care te face să te simți de parcă ai fi în afara
Tom Sawyer vine la Minicinema, la Cinemateca Union by http://www.zilesinopti.ro/articole/3970/tom-sawyer-vine-la-minicinema-la-cinemateca-union [Corola-blog/BlogPost/98480_a_99772]
-
și asistase la încercările lui de a-și cânta melodia preferată: „Ceata lui Pițigoi”. - Lecții de canto? Porcușorul se lumină la față. Există așa ceva? - Normal că există, dar am auzit că un profesor este foarte scump. Puișorul se cocoță pe gard ca să ajungă în dreptul porcușorului. În fermă, cel mai bun profesor este cocoșul. - Dar eu nu am bani, suspină Marinică, sunt doar un porcușor! - Păi, poate că, dacă te învoiești la ceva treabă în locul cocoșului, el va accepta să-ți fie
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1459837510.html [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
Marinică, sunt doar un porcușor! - Păi, poate că, dacă te învoiești la ceva treabă în locul cocoșului, el va accepta să-ți fie profesor. - Cocoșul e cu nasul pe sus, se auzi un glas mic de lângă grămada de paie rezemată de gard. Un șoricel își arătă boticul roz din spatele ei, pufnind ușor. Oricum, cel mai bun profesor este măgărușul. Dar tariful lui e atât de piperat, că nu te poți apropia de el. Am auzit că fără zece morcovi și zece mere
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1459837510.html [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
întoarcă la ferma sa, veverița îl însoți pentru a-i pregăti concertele așa cum se cuvenea unui mare artist. Și iată că, într-o dimineață, trezit ca de obicei pentru concertul său impresionant din zori de zi, cocoșul zări atârnat pe gard un afiș mare pe care scria cu litere roșii: Marele MARINICĂ, vă invită la concertul său extraordinar „Balade pentru toți”, în hambar, la ora cinei. Prețul unui bilet: un cartof și o nucă pentru locurile din spate și o plăcintă
POVESTEA PORCUŞORULUI MUZICIAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1459837510.html [Corola-blog/BlogPost/368351_a_369680]
-
cireși copacii se opresc să mai înflorească ca să le audă frunza frunzind păsări se opresc să mai zboare ca să le vadă zborul zburând sângele li se deplasează spre roșu ca să nu doară albastru asistentele s-au oprit să oprească pe gard privirile stau cu buzunarele goale ... Citește mai mult întinde o mână ca o floare culeasă dintr-o idee părăsită primește o floare ca o idee culeasă dintr-o mână părăsităpe buze curge o emoție de teispre păsăridin ochi se prelinge
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/vasile_pin/canal [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
veacul, Bolnavă m-ai lăsat, plecând degrab' cu leacul. Dragule, în cârje uitatu-mi-ai sufletul trist, Căci lepra dinăuntru-ți rapid m-a atins. Iubite, mă înec în foc și în apă ard, Mi-i teamă s-ating al tău ghimpat gard. Numele-n minte ți l-am scris cu sânge, Azi lacrima-mi lină pe-obraz tot mai curge. Referință Bibliografică: Suflet în cârje / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1896, Anul VI, 10 martie 2016. Drepturi de
SUFLET ÎN CÂRJE de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1457607222.html [Corola-blog/BlogPost/363398_a_364727]
-
ajung la un astfel de eveniment religios și nu au parte de rând, se simt neîmpliniți. Sociologul și Cercetătorul Mirel Bănică a descoperit că, la unele pelerinaje mai mici, precum cele de la Curtea de Argeș sau Suceava, jandarmii îngustează intenționat rândul, cu garduri metalice. „Uneori, oamenii stau o oră la rând, se bucură că au scăpat repede, dar simt că le lipsește ceva, că ritualul n-a fost performat complet. Din acest motiv, foarte mulți se întorc din nou la rând“, ne-a
PELERINAJUL – O CĂLĂTORIE SPIRITUAL – DUHOVNICEASCĂ DE LA MOARTE LA VIAŢĂ, DE PE PĂMÂNT ÎN CER… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414501761.html [Corola-blog/BlogPost/347054_a_348383]
-
când, pe malul apei staționa câte o lotcă, fapt ce presupunea că în casa de peste drum locuia vreun pescar. Casele se înșirau doar pe partea stângă de mers. Case de țară, diferite una de cealaltă ca formă sau mărime, cu garduri din piatră sau din scândură, majoritatea vopsite în alb cu var, sau în albastru. Se mira și ea de ce atât de multe garduri și chiar case, erau vopsite albastru. Să fie vreo tradiție care ar avea ceva comun cu Dunărea
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
pe partea stângă de mers. Case de țară, diferite una de cealaltă ca formă sau mărime, cu garduri din piatră sau din scândură, majoritatea vopsite în alb cu var, sau în albastru. Se mira și ea de ce atât de multe garduri și chiar case, erau vopsite albastru. Să fie vreo tradiție care ar avea ceva comun cu Dunărea? Se întrebă ea. Își aminti de compozitorul austriac Johann Strauss (fiul), că în 1866 a compus valsul "Dunărea Albastră", dar și că Iosif
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
mie opt sute de ani. La un moment dat prin secolul nouăsprezece era socotită un orășel, cu vreo șase mii de locuitori, majoritatea români, mocani și bârsani ce au migrat din Transilvania, odată cu transhumanța. Adriana văzu o tăbliță bătută pe un gard din blănuri de brad, cu numele străzii trecut pe ea. - Uite, văd că aveți botezate și străzile. - Așa-i mai nou acum. Toate localitățile, indiferent cât de mici ar fi ele, trebuiesc să aibă străzile nominalizate. Nu au apă curentă
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
drept ce ar fi putut fi folosit și pentru parcarea mașinii, în lipsa celui din exterior, a apărut o scară lată de vreo doi metri, cu trepte din beton, placate cu bolovani din piatră prelucrați la față. Așa era zidit și gardul. Baza era turnată din beton, apoi pe vreo jumătate de metru înălțime, zidul era placat cu piatră, iar între stâlpii paralelipipedici ridicați pe verticală, era un gard din scândură de brad. Casa aproape că nu se vedea de la stradă din cauza
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
beton, placate cu bolovani din piatră prelucrați la față. Așa era zidit și gardul. Baza era turnată din beton, apoi pe vreo jumătate de metru înălțime, zidul era placat cu piatră, iar între stâlpii paralelipipedici ridicați pe verticală, era un gard din scândură de brad. Casa aproape că nu se vedea de la stradă din cauza vegetației din curte. Era acoperită complet de ramurile copacilor. Când au ajuns la capătul scărilor, după mai multe pauze care l-au atenționat pe tatăl lui Radu
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
de absolvire a patru clase, ca să ne putem înscrie la cealaltă școală din comună, în clasa a V a. Cum mi-a venit să urinez și mi-a fost lene să merg la toaleta din curtea școlii, am urinat pe gardul școlii și tocmai atunci sosea doamna preoteasă care m-a văzut. Nu a mai contat că era prietenă de familie cu părinții mei. Cum a ajuns în dreptul meu a început să mă certe, m-a luat de urechi, mi-a
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
scăpat câteva palme peste obraji și după ceafă apoi s-a dus direct la catalog, a modificat nota de la purtare din zece în nouă și mi-a stricat media de absolvire. Așa de indignată a fost că am urinat pe gardul scolii, de parcă dărâmasem școala nu că doar îi stropisem gardul. Nu am fost făcut nici pionier. Abia în clasa a V a am fost primitodată cu cei din clasele mai mici a III a și a IV a, din cauză că tatăl
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
a dus direct la catalog, a modificat nota de la purtare din zece în nouă și mi-a stricat media de absolvire. Așa de indignată a fost că am urinat pe gardul scolii, de parcă dărâmasem școala nu că doar îi stropisem gardul. Nu am fost făcut nici pionier. Abia în clasa a V a am fost primitodată cu cei din clasele mai mici a III a și a IV a, din cauză că tatăl meu nu era colectivist și era fost simpatizant al partidului
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
viscol în câmp deschis de te tăia la față. Lupii urlau și le urmăreau grupul poate, poate se vor împrăștia să-i atace. Noi copii ne jucam prin nămeți ne ținând cont de viscolul de afară. Era zăpada trecută peste gardul unchiului făcut din scânduri de brad de doi metri înălțime. Când l-am văzut în capătul străzii am încremenit de uimire. Cine se aștepta să reușească un copil de șaptesprezece ani, îmbrăcat cu un paltonaș școlar de uniformă mai mare
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
lemn De arin ale fântânilor cu gât Prelungit precum o girafa Meditând la răscruci de drumuri. Plopii își aud în depărtări Foșnetul melancolic. Aurul frunzelor toamnei intra În topitoriile reci ale materiei. E mult dor de moarte în noiembrie. Pe garduri putrede se cațără felinele. În lazaretele fricii cei singuri Scriu scrisori de dragoste pierdută. Adio, suflete. Voi trece prin umbrele pe care Le azvârle muntele Spre cel mai îndepărtat echinocțiu. Șanț un om născut prea târziu. Și totuși, mama mi-
NOIEMBRIE (NOVEMBER) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1478184171.html [Corola-blog/BlogPost/382902_a_384231]
-
din 23 septembrie 2016. O să mă întorc la tine, umerii albi așteaptă ca două fețe de pernă pe care n-am pus capul. Și sânii sunt copți de-atâta asprime de arșiță cu sfârcuri ca murul ce se urcă pe garduri. Inima se luptă să-nalțe iubirea-n poeme. Cum să mă întorc plecatul copil la totul de-a gata? Cheamă-mă tu, să-mi fie drumul mai sigur O să venim împreună în orașul din cuvânt cu zâmbetu-n geam. Citește mai
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
în orașul din cuvânt cu zâmbetu-n geam. Citește mai mult O să mă întorc la tine,umerii albi așteaptăca două fețe de pernăpe care n-am pus capul.Și sânii sunt copțide-atâta asprime de arșițăcu sfârcuri ca murulce se urcă pe garduri.Inima se luptă să-nalțeiubirea-n poeme.Cum să mă întorcplecatul copilla totul de-a gata?Cheamă-mă tu,să-mi fie drumul mai sigurO să venim împreunăîn orașul din cuvântcu zâmbetu-n geam.... XXXIII. LUMINA DIN TRUP, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]