7,253 matches
-
să ne gândim la un plan. La un plan sublim. Presupuneți că templierii aveau un proiect de cucerire a lumii și cunoșteau secretul unei imense surse de putere, un secret ce trebuie păstrat și pentru care merita să sacrifici Întreaga garnizoană a Templului din Paris, comanderiile răspândite În tot regatul, și În Spania, Portugalia, Anglia și Italia, castelele din Pământul Sfânt, depozitele monetare, tot... Filip cel Frumos bănuiește asta, altfel nu se Înțelege de ce ar fi dezlănțuit persecuția, aruncând discreditarea asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
totuși să plece. Și Tănăsescu se îmblînzi văzîndu-l că se depărtează. Din clipa când a auzit de la prefect că e ziarist, furia i-a scăzut brusc, fără însă să arate că s-ar da bătut. Acuma câțiva ani, fiind în garnizoană la Turnu Severin, a pălmuit la un chef pe un gazetăraș local. S-a făcut un tărăboi enorm; toate ziarele din București I-au luat în primire; a ajuns la consiliul de reformă. Dacă n-ar fi avut în memoriu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
care a trecut la desăvârșirea cuceririi litoralului Mării Negre (după ocuparea coloniilor genoveze din Crimeea), în vederea transformării acesteia într-un „lac turcesc”. Cu concursul oastei hanului Crimeii, trupele lui Baiazid au asediat cetățile Chilia și Cetatea Albă și au învins rezistența garnizoanelor moldovene, la 14 iulie și, respectiv, la începutul lui august 1484. Ștefan cel Mare a încercat peste un an recucerirea lor, dar lipsit de sprijinul aliatului polonez, s-a resemnat cu încheierea păcii din aprilie 1486, prin care recunoștea pierderea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Țara Românească erau problemele principale ale politicii moldovenești în veacul al XV-lea.” În fața presiunii tot mai puternice, Țările Române au fost nevoite să facă diferite concesii. Trupele lui Baiazid al II-lea, sprijinite de oastea hanului Crimeii, au învins garnizoanele moldovene de la Chilia și Cetatea Albă, în iulie-august 1484, în toamna anului 1486 organizându-se, împreună cu zonele înconjurătoare, cele două raiale, situație considerată ca o primă știrbire adusă teritoriului moldav. O a doua amputare a teritoriului Țării Moldovei s-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sale antice, sunt acelea ce se descriu cu râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută. Art. XII. Cetățile Principatului Moldovei, orașele și alte locuri întărite cu garnizoana princiară pot fi menținute și blocate, după trebuința Maiestății Noastre Imperiale. Art. XIII. De se va încheia pace între Maiestatea Noastră Imperială și Sultanul turcesc, atunci Principatul Moldovei niciodată nu va fi lipsit de apărarea și ocrotirea Maiestății Noastre Imperiale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de 3.7., la termenul strict indicat de guvern, granița a fost închisă. Toți soldații și ofițerii armatei române care n-au reușit să plece au fost reținuți și dezarmați. În cursul zilelor de 3 și 4.7 în marile garnizoane ale Bucovinei și Basarabiei au avut loc parade și demonstrații : a fost o sărbătoare a poporului eliberat. Trupele Frontului de Sud și-au îndeplinit misiunea de eliberare a Basarabiei și Bucovinei, frontiera este asigurată temeinic. Forțele principale au procedat la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fost prost utilizate, în condițiile haosului în care comandanții de sectoare aproape nu comunicau cu comandantul apărării. Tocmai pentru că se știa că întăririle sunt pe drum, s-a dat de la Marele Cartier acea dispoziție cu cele mai nefericite urmări ca garnizoana să reziste până la ultimul om. Pentru că nici atunci când s-a văzut că situația este pierdută nu s-au luat măsuri pentru retragerea acestei armate, aflată pe pământ străin, cu Dunărea în spate, dar fără un serviciu de transporturi ! S-a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Hațeg, neavînd prea multe informații, ne Învîrtim la Întîmplare Între cîteva cazărmi, fluturîndu-mi șovăielnic ordinul de Încorporare pe sub nasul unor caporali care nu pot să-mi spună unde exact e unitatea mea. Mi se recomandă să Întreb la o anume garnizoană din centru, e un punct de informare pentru militari, mă va Îndruma cineva de acolo. Deși e un soare blînd de septembrie, toamna e mai rece aici. Orașul are un aer sărăcăcios, muncitoresc, cu tipicele cartiere de blocuri cenușii, pline
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ca o infirmitate, sînt consemnat la zona dormitoarelor, pot cel mult să dau o mînă de ajutor la bucătărie, pentru că nu am voie să intru În dormitor. CÎteva zile, pînă cînd maistrul militar care răspunde de magazie face comandă la garnizoana din oraș pentru o altă pereche mărimea mea, mă Învîrt fără scop, cu picioarele aproape Înghețate, pe aleile În marginea cărora s-au adunat frunze, salutînd ofițerii care, la fel ca mine, se fac că au treabă. Deodată, parcă sînt
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
destinsă. Promitem să ne scriem. Aha, să ne povestești cum ți-a halit Box rezerva de zacuscă din cămară, țipă Vlad rîzÎnd. Ies plouat, fără alte efuziuni, cu inima sfîșiată de tristețe. La 7.30 dimineața, sîntem deja În curtea garnizoanei din Hațeg, după ce ne-am afumat Într-un autobuz hîrbuit, lăsînd În spate muntele cu piscul Înzăpezit. Se adună baterii de la toate unitățile din jurul orașului. Cu toții veți forma o unitate nouă, ne spune ceremonios un maior, după ce sîntem aliniați În
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
externare), pe sub mustața care ajunsese să semene cu un ferăstrău. Mi-a tradus Stancu, după ce am ieșit din comandament, ce naiba zisese apucatul. Cică: te duci În baterie să-ți iei cazarmamentul și te Întorci direct la postul de gardă din garnizoană, o lună faci serviciu de gardă la interior. Serios? Sigur asta a spus? Eu credeam că vrea să cheme plutonul de execuție. Probabil că avem o reprezentare diferită a lumii și a vieții de vreme ce pedeapsa lor mi-a căzut ca
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
dincolo de teren. Sus într-un colț rămăsese agățat un zmeu, ferfenițit după toți anii ăștia de război, c-o terfeloagă de coadă umedă, pe care vântul abia dacă o mai flutura, plictisit... Dar venea, special pentru spectacolul cu motociclete, fanfara Garnizoanei... Uniforme bleumarin... Coborau în ritm de marș, cu alămuri și cu talgere, dinspre calea ferată și cutele pantalonilor le zvâcneau ritmic sub genunchi în timp ce intrau pe poarta larg deschisă... Fanfara străbătea peluza, dând ocol terenului, între groapa de sărituri în
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
locul unde Datcu trecuse cu motocicleta prin geam și cioburile se vedeau împrăștiate peste tot prin iarbă. Radocea se distra studiindu-i fața de aproape. După cum te holbezi la mine, s-ar zice că nu știai nimica... Hei, Rareș!... Fanfara Garnizoanei se îndepărta de tribună în pas mărunt și grăbit. Mărșăluia de-a lungul peluzei îndreptându-se spre ieșire. Rareș o vedea ca prin ceață... Sunete răzlețe zburau, luate de vânt, către calcanele înalte de cărămidă roșie ale caselor din colonia
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
lume și mereu aveau câte ceva important de discutat cu glas scăzut ca să n-audă ceilalți, acum n-aveau ochi decât pentru Rareș... Curioși cu toții, ar fi vrut, parcă, să se oprească. Dar nimeni nu se oprea. Treceau mai departe... Fanfara Garnizoanei ieșea de pe stadion, cu muzica ei tot mai îndepărtată. Urca bucățica de drum, cu iarbă uscată și călcată în picioare pe margine, prin dreptul tampoanelor de la capătul liniei moarte... Și coada fanfarei, unduindu-se, o cotea dispărând pe strada Avram
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
necesar ca răul pe care i-l faci cuiva să fie de așa fel, încât să nu ai a te teme de răzbunare. Dacă însă, în loc de colonii, principele întreține acolo trupe militare, cheltuiala va fi cu mult mai mare, deoarece garnizoanele vor absorbi toate veniturile și se transformă într-o pierdere; de asemenea, acest mijloc este mult mai supărător, pentru că dăunează întregii țări prin care trebuie să transporți trupele și să le cantonezi mereu în altă parte; fiecare locuitor va suferi
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
era impecabilă, atașamentul față de Capitala imperiului roman nu avea cusur. Abia în anul 235 s-a consumat un moment când francezii au respins pentru prima dată legiunile romane. în anul 274, însă, împăratul Aurelian a recucerit orașul, care a devenit garnizoană romană. Produsă pe la finele secolului al IV-lea, creștinarea zonei a jucat un rol important în dezvoltarea economică, în primul rând a orașului Reims. Cu toate acestea, viața obișnuită nu avea o desfășurare netulburată de felurite întâmplări. în anul 407
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
pe episcopul Nicaise, care era primul episcop catolic al orașului. Acesta a fost ulterior canonizat. Prin secolul al V-lea, a fost nevoie să se facă față năvălirilor hunilor, conduși de faimosul Attila Î451Ă. Vinurile și goblenurile Având rol de garnizoană strategică, Reims avea și misiunea de a supraveghea drumurile ce duceau spre Italia. Așezat la încrucișări de drumuri - carrefour, în limba franceză - orașul a folosit cu inteligență acest avantaj. S-a dezvoltat economic și comercial, intrând destul de repede în circuitul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
decât să fac voia Ta, Doamne... Iartă-mă!” În ziua de 24 mai a anului 1430, Jeanne d’Arc a fost prinsă de oamenii lui Jean de Luxembourg. Nenorocirea s-a petrecut și din cauză că un anume Guillaume, comandantul garnizoanei din Compiègne, a executat o mișcare greșită, lăsând-o astfel pe fată fără nici un fel de ajutor. A fost o greșeală, sau o intenție?!... Astfel, Jeanne a fost vândută englezilor, pe o sumă importantă. Părea că se repetă întâmplarea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
il faut tenter de mourir”, ar spune poetul, dar cum mai poți descifra arsura scrisă pe fruntea sa, cînd semnul care-mi Întoarce purificarea ca pe un arc de ceas Îmi poruncește să mă mai nasc odată chiar lîngă gardul garnizoanei ticsite de poeți. Îmi clipocește la cap un carnaval, tocmai acum cînd sora-șefă usucă cu foenul ultimele vedenii rămase nepironite... Știu pe de rost jocul ― În curînd voi termina treaba asta Începută-n evanghelii... Mă voi arunca În brațele
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
scenele de gelozie, certurile și împăcările. ― Aufurisita in-a ținut sechestrat în apartamentul ei două săptămâni încheiate. Nu voia să știe că sânt militar, că aveam obligații de serviciu cu care nu te joci. Îi făceau curte prefectul poliției, comandantul garnizoanei, colonelul Moruzzi. Nimic! Ea se uita la mine, un pârlit de sublocotenent căruia abia îi dăduseră tuleiele. După ce isprăvi reprezentațiile plecă la Viena, pentru două săptămâni. Am urmat-o. După aceea m-a târât la Berlin, la Petersburg, la Roma
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Cum Făgetul era aproape sau mai exact noi eram undeva, la marginea depărtată a orașului, nu de puține ori copiii făceau expediții: vindeau flori de pădure sau bureți întorcându-se cu tot felul de drăcii pe care nemții (era o garnizoană de-a lor acolo) le aruncau. Oricum, între altele, acumulatoarele germane transformate în plumb își găseau sensul pașnic în războiul copiilor cu peștii. Veneau și nemții prin sat. Poate, în felul lor, le era dor de propriile sate. La 1
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
front devastând, furând. Ar fi intrat și în depozit dar avantajul de a cunoaște limba rusă, explicațiile pe care le puteam da, toate acestea erau mai bune decât focurile de armă. Mai mult de atât, cunoscându-l pe starșii-leitinantul, comandantul garnizoanei sovietice din Alexandria,locotenentul major Tolsticov am obținut un ordin în care se arăta oficial că nimeni nu are voie să se atingă de medicamentele din depozit. Din nefericire, alături de multe drame, cea a românilor basarabeni vânați de jandarmii prea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
conștiința cititorului oprobriul față de dictatura de natură ideologică asupra unor sentimente omenești capitale, de altă natură, unii socotind-o divină! Dictatură, care, din păcate, a supravegheat și patul conjugal, nu numai ritmul bătăilor inimilor tinere. Aventura îl domină în fiecare garnizoană unde este mutat, iar evocarea abordărilor feminine, ne îndeamnă să-l asemănăm cu Don Juan, iar descrierea seriilor de aventuri ne trimite la Bocacio. De unde și o lectură a posibilului cititor, reconfortantă, mai ales prin promovarea portretisticii ca stil, pe lângă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
începeai să lupți cu viața, eu, învățătorul pregătit să educ copiii mici, a trebuit să educ și să formez ostași chemați să apere Patria. În iulie 1940, după retragerea din Basarabia, regimentului meu de la Ismail i s-a fixat drept garnizoană orașul Focșani și am staționat temporar pe la Mândrești și Câmpineanca, apoi prin dec. 1940-oct. 1941 am lucrat în Focșani la instruirea recruților 1941, 1942, iar mai târziu pe la Suraia, Biliești și Vadu-Roșca, deci am parcurs locuri prin care și matale
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
chinuiau pe bietul Jan. Ca toți ceilalți, eram un lup feroce. Sora lui Jan fusese până nu demult o fată frumoasă. Trebuia să placă și trebuia să fie admirată. Firești, aceste lucruri au fost slujite și de întâmplare. Târgul avea garnizoană iar locuința bătrânului Carpinschi era pe strada Regimentului. De două ori pe zi fiecare ofițer trecea prin fața casei, admirând floarea cu ochi negri, focoși și lucitori, al cărei braț trăgea storul la fereastră. Prima aventură Eva o avusese la șaisprezece
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]