2,189 matches
-
pierderea aurului. Unu, pentru că am și păstrez un sentiment special pentru d-sa că jucător. Doi, pentru că dacă un sportiv citește comentariul despre el al unui gazetar sportiv și reține 10-15% că teme de meditație, nicidecum că adevăruri absolute, atunci gazetarul și-a făcut treaba. Dl Mergea nu aduce în discuție și nu contraargumentează nimic din ce am scris. În schimb, face mișto la modul general. Prin urmare, d-sa nu-și găsește nicio vină pentru înfrângere și, într-o altă
Mă felicită dl Florin Mergea... () [Corola-blog/BlogPost/339111_a_340440]
-
a fi inclus în a 11-a și a 12-a ediție a International Directory of Distinguished leadrship Nominalizat pentru includerea în celebrul dicționar The Contemporany WHO'S WHO, edițiile 2002/2003 și 2003/2004 Competențe și aptitudini tehnice Singurul gazetar din țară recompensat cu un Premiu pentru Jurnalism în 2007 de Asociația Română pentru Patrimoniu, condusă de Artur Silvestri Jurnalist în Uniunea Europeană, certificat de România Gateway din ianuarie-iulie 2005 Competențe și aptitudini de utilizare a calculatorului Cunoștiințe de utilizare PC
POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340880_a_342209]
-
Acasa > Redactia > Autori > MIHAI MERTICARU Autor: Mihai Merticaru Publicat în: Ediția nr. 182 din 01 iulie 2011 Toate Articolele Autorului MERTICARU, Mihai (20. VI. 1938, Rediu, județul Neamț), poet, eseist și gazetar. Fiul Mariei (n. Chelaru), casnică, și al lui Vasile Merticaru, agricultor. După terminarea claselor primare (1945-1949) și gimnaziale (1950-1953) în comuna Rediu, urmează cursurile Liceului „Bacovia” (azi, Colegiul Național „Ferdinand I”) din Bacău (1953-1956). Este apoi bibliotecar (1956-1957) și profesor
MIHAI MERTICARU de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341034_a_342363]
-
circulată până la fruntea civilizației urcate și ramificate necontenit. Chiar dacă răspunsul intim este „da”, e în curajul și răspunderea personală faptul de a examina opera Theodorei Popescu și a lăsa scrieri despre aceasta. Ceea ce nu e ușor, în măsura în care un scriitor sau gazetar pretinde să își revendice partea lui de glorie, pentru munca sa, minusculă în raport cu ce e de spus despre maestră, chiar dacă ar completa cu descrieri un tom considerabil. Din acest motiv, cine așterne compuneri despre Theodora Popescu, țintind influențarea textului, prin
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]
-
o casă numai a sa, într-un platou de televiziune, o bibliotecă, un muzeu, o școală... Căci, oriunde e o picătură de folclor năvălește și o mlaștină vastă care îl contopete și-l impurifică (muzică subvalorică, interpreți nechemați, producători incompetenți, gazetari fie neinspirați, fie manipulați, politicieni... un întreg arsenal al afacerilor, un laborator de prefacere în marfă până și a sufletului omenesc)! În acest concurs de împrejurări maestra Ștefania Rareș nu poate evita anturajele de platou sau scenă, disproporționate, dar fiecare
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX.Un altfel de «pașoptiști» români în Franța, Canada și Statele Unite”, Editura „Anthem”, Arizona, SUA, octombrie 2011. O adevărată „saga”, tulburătoare, a exilului românesc, scrisă cu talent, forță, emoție, cu un condei viguros, de gazetar experimentat, care a văzut și a pătimit multe, care a scris și scrie despre oameni, fapte, întâmplări cu acea atât de rară, exemplară, principialitate, cu fair-play față de subiecți, dar mai ales, cu vizibilă, infinită iubire față de... aproapele său. Cartea este
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]
-
formularea unor concluzii. I.D. Denciu optează pentru un naționalism metafizic, supraistoric și, deci, situat în afara zonei politicului, pe cât posibil.( )”; 5. laALEXANDRU DEȘLIU- se analizează doar câteva interviuri: „Meritele publicistului vrâncean sunt cu mult mai substanțiale decât ar presupune statutul unui gazetar onest și scrupulos, pentru că vizează câmpul foarte generos (și pretențios) al unei culturi elitiste, asimilând mijloacele gazetărești cu cele beletristice, mai ales, pentru că se subordonează unui program foarte ambițios de recuperare și valorizare a unor personalități ce fac mândria meleagurilor
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar. Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane au fost luate de apele învolburate, s-a construit o punte fixă. Nu le-a
MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]
-
TUTUROR am ajuns, printr-o rețetă proprie, să ajungem la ediția cu numărul 380, dar și dubli campioni naționali de provincie print și online, ca să nu aducem în discuție și Premiul Parlamentului European sau pe cel pentru Cel mai bun gazetar de provincie. Povestea este o premieră în istoria jurnalismului românesc din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Unii ne-au aplaudat, chiar și cu dinții strânși, alții ne-au înjurat pentru că nu vor să recunoască valorile, și iată există
BAREM TACI DIN SONERIE, NU O FACE PE-A PROSTUL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342741_a_344070]
-
Bela baci, care este ziarist ne-a spus că, la vederea evreilor care purtau steaua galbenă, consulul general al Regatului României din Oradea, dl. Mihai Marina a spus textual „Și actualul regim maghiar mai vorbește despre superioritatea culturală?”. Iar un gazetar ungur a făcut remarca precum că aceasta situație îngrozitoare s-a datorat numai unei „porunci a germanilor”. La care, consulul român a replicat exact așa: „Lăsați, vă rog, la noi în România sunt mai demult și mai mulți hitleriști și
PARTEA ÎNTÂIA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343215_a_344544]
-
spune c-am crescut profesional odată cu APOLLONIA, întrucât Trustul de Presă POMPIDU Galați, pe care-l conduc, a obținut în 2011 și 2013 titlul de Campioană a presei românești de provincie, iar subsemnatul a luat titlul de Cel mai bun gazetar de Provincie în 2013. Chiar zilele acestea platforma noastră de știri s-a calificat de pe locul 6 la nivel național în finala Premiilor Radar de Media 2015. La aceste succese un aport însemnat l-a adus Școala de Presă REALITATEA
LĂSAŢI ‘’APOLLONIA’’ IAŞI ÎN PACE, DOMNILOR DE LA ARACIS! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344108_a_345437]
-
looping-urile acestui mic avion cu reacție.” (Ioan Chirilă „Nadia”) Se ridică, după acest citat, o întrebare a mirare iremediabilă: de ce e evocată „Zeița de la Montreal” în rândurile de alcătuire a chipului uman și artistic al lui Tudor Chirilă, fiului gazetarului sportiv?! Spre a înțelege și potrivi locul frazelor de mai sus într-un text în care-i creionat afectiv artistul Tudor Chirilă, e bine de știut că, scrise fiind de cel cu metafora poemului plantată în verb, Ioan Chirilă și
TUDOR CHIRILĂ. TREPTE DE TEMPORALITATE ÎN EFECTUL MUZICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343204_a_344533]
-
înrădăcinat în umbra zidului pe care-l îmbracă în răcoarea frunzei și-l identifică în mitul înveșnicirii iederei urcătoare! Nu e nicio bătaie de cap în a intui ce educație a primit Tudor Chirilă în familia sa, având părinți pe gazetarul sportiv Ioan Chirilă și pe actrița, regizoarea și producătoarea Iarina Demian. Este ireversibil doveditor faptul că de la mama sa a deprins taine ale actoriei și pesemne a avut tot de la ea și germenul înclinațiilor acestora și al pasiunii, iar pastelurile
TUDOR CHIRILĂ. TREPTE DE TEMPORALITATE ÎN EFECTUL MUZICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343204_a_344533]
-
1925) își are originile în sudul Basarabiei, la Cairaclia, Ismail. Or, cine nu știe că în Basarabia cântă liric și inimos fii din fiii Moldovei, mai simplu fiind a ști cine nu cântă decât cine cântă dintre ei?! Ca și gazetarul Ioan Chirilă ce-a croșetat chipurile sportivilor într-o broderie de cuvinte, interpretul Tudor Chirilă transmite în voce vibrândă și-nfașă în coloristică și finețe de mătase cântul. Nu doar redă o melodie ci încheagă în ea colajul armoniei literaturii
TUDOR CHIRILĂ. TREPTE DE TEMPORALITATE ÎN EFECTUL MUZICAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343204_a_344533]
-
presa a evoluat, sub acest aspect, în tandem cu cele mai noi domenii. Și mă bucur. Mai mult decât atât, încerc să țin pasul - deși nu e chiar ușor - cu tinerele generații, începând cu fetele mele - Ioana și Alexandra, tineri gazetari, la rându-le. - Care credeți că va fi trend-ul în presă, în viitor ? - Eu cred că deja trăim în viitor, atâta vreme cât, sub ochii noștri, se împlinesc cele mai fanteziste proiecții ale autorilor SF. Cred că timpul e scurt, cred
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
Crenguța Manea, Ștefan Oprea, Constantin Paiu, Ion Parhon, Ludmila Patlanjoglu, Elisabeta Pop, Anaid Tavitian), scriitori (Constantin Cubleșan, Dan Culcer, Radu Iftimovici, Mircea M. Ionescu, Ion Jurcă Rovina, Valentin Marica, Monica Săvulescu Voudouri, Cornel Udrea), precum și artiști plastici, cadre universitare și gazetari. Organizatorii vă așteaptă cu drag! Referință Bibliografica: Rexlibris Media Group prezintă: INVITAȚIE - EVENIMENTE EDITORIALE LA IAȘI / Rexlibris Media Group : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1509, Anul V, 17 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Rexlibris Media Group : Toate
INVITAŢIE – EVENIMENTE EDITORIALE LA IAŞI de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379113_a_380442]
-
nepoților noștri care vor dârdâi în palatele lor luxoase și vor înhăma 2 boi veritabili (nu pompierii plutei iubitului PM) la luxosul Mercedes. Dar ce are pompa cu „o cu Dumnezeirea?” Oare ceva de genul „sula și prefectura”? Nu chiar! Gazetarii au și luat inițiativa iar un municipiu de graniță Oradea are în curs de aprobare două mari proiecte cu finanțare europeană care vor furniza căldură unui întreg cartier numai prin pompe fără pic de gaz rusesc sau românesc. De la anul
DUMNEZEU ESTE PRO SAU CONTRA? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379868_a_381197]
-
Un alt savant deosebit de important și cunoscut în știința românească a fost Șerban Țițeica (1908-1989), unul dintre cei mai mari fiziceni ai secolului trecut, care și-a adus contribuția în mecanica cuantică, fizica statică, termodinamica, fizica nucleară. Întrebat de către un gazetar care este deosebirea dintre știință și tehnică, Țițeica a răspuns: „Știința este... știință, adică în primul rând, cunoaștere! Aplicarea nu mai este știință propriu zisă, este tehnică! Nu se pot confunda domeniile lor de activitate, sunt distincte...”. Șerban Țițeica era
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (3) HERMAN OBERTH ŞI ŞERBAN ŢIŢEICA de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380544_a_381873]
-
25 noiembrie 2016, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești a desfășurat activitatea cu tema „Oameni care au fost” dedicată comemorării a 76 de ani de la trecerea în neființă a patronului ei spiritual, savantul, profesorul universitar, enciclopedistul, poetul, dramaturgul, criticul literar, gazetarul, publicistul, omul politic, Nicolae Iorga. În Sala Meridian a bibliotecii, profesorul Traian Lazăr de la Asociația Millenium III a susținut o prelegere despre un aspect mai puțin cunoscut al creației savantului român, poezia erotică, insistând asupra asemănărilor cu poezia de dragoste
OAMENI CARE AU FOST – NICOLAE IORGA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381024_a_382353]
-
Humanitas, aparținând unui titular al Universității bucureștene. „Cu toate precauțiile luate de autor, ne arată ilustrul istoric ardelean, Eminescu este portretizat, în chip necruțător, în paginile cărții drept „mit”, cu următoarele conotații: „autohtonist și xenofob” (p. 11), „naționalist” (p. 60), „gazetar și profet naționalist” (p. 91), „antioccidental”, prolog, prin „Doină”, al unor „invocații naționale legionare”, plasat, într-o succesiune nefastă, alături de Zamolxis, Ștefan cel Mare, Horea și Căpitan (p.320) etc. Toate aceste lucruri-expuse într-o manieră alertă și într-un
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
la noi. Mesajul lucrării menționate (și al altora, care exprimă opinii aproape identice) păcătuiește, în cazul lui Eminescu, din cel puțin două motive: 1) face din Eminescu un om dedublat, cu o față de mare poet și cu o alta-total diferită-de gazetar xenofob și naționalist; cu alte cuvinte, unul este Eminescu-poetul și cu totul altul Eminescu-ideologul; 2) judecă ideile literare, dar mai ales politice ale lui Eminescu prin prisma unor idealuri declarate cumva universale și atemporale, dar care au, toate, caracter istoric
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
25 noiembrie 2016, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești a desfășurat activitatea cu tema „Oameni care au fost” dedicată comemorării a 76 de ani de la trecerea în neființă a patronului ei spiritual, savantul, profesorul universitar, enciclopedistul, poetul, dramaturgul, criticul literar, gazetarul, publicistul, omul politic, Nicolae Iorga. În Sala Meridian a bibliotecii, profesorul Traian Lazăr de la Asociația Millenium III a susținut o prelegere despre un aspect mai puțin cunoscut al creației savantului român, poezia erotică, insistând asupra asemănărilor cu poezia de dragoste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
25 noiembrie 2016, Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” din Ploiești a desfășurat activitatea cu tema „Oameni care au fost” dedicată comemorării a 76 de ani de la trecerea în neființă a patronului ei spiritual, savantul, profesorul universitar, enciclopedistul, poetul, dramaturgul, criticul literar, gazetarul, publicistul, omul politic, Nicolae Iorga.În Sala Meridian a bibliotecii, profesorul Traian Lazăr de la Asociația Millenium III a susținut o prelegere despre un aspect mai puțin cunoscut al creației savantului român, poezia erotică, insistând asupra asemănărilor cu poezia de dragoste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
prietenie în biroul lui de la Cinematograful Capitol din București”; Ana Lungu “O poetă romantic deosebită”; Elena Matasă “Scriitoarea căreia doream să-I iau un interviu”; Petru Marinescu “Poetul împlinirii visului meu”; Florin Mugur “Rezervat în opiniile sale critice”; Dragomir Magdin “Gazetarul tobă de carte”; Mihai Nicolae “Poet de stripe bacoviană”; Viorica Nania “Cronicarul de la revista Săptămâna condusă de Eugen Barbu”; George Pituț “ Poetul care-I iubea pe poeți”; Sorin Preda “Scriitor cu obârșii în Moromeții”; Ion Predoșanu “Ziaristul de la Comerțul Socialist
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
în sânul Neamului Dacoromân al Bisericii lui Hristos și-a asumat deplin moștenirea strămoșească spirituală în calitatea națională a Neamului, integrându-se ca model ceresc al Ortodoxiei. * * * Dumitru Bălașa-preot, supranumit „Patriarhul de Drăgășani”. Ilustrul teolog, preot, istoric-dacolog, poet, prozator, dramaturg, gazetar, publicist, editor și cărturar s-a născut în vatra ortodoxă, care la rândul ei coboară din vatra milenară a viticultorilor traco-geto-daci, a unor țărani imperiali vâlceni, în satul Dealu Mare-Gușoeni la 1 August 1911. Parcurge Școala primară din satul Spârleni
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]