2,146 matches
-
-i demult putrezită, Iar cișmeaua-i părăsită. Numai mintea mea visează La seri lungi de primăvară ...Cu magnolii înflorite, La dulci clipe... fericite, Și-o angelică fecioară Ce-alerga să nu o prindă Raza lunii sau vreo stea. Vai!... ce gelos eram pe ea, Că nu sunt a ei oglindă, Să se uite cu amor... Și vrăjit, de ea să râd, De privire-i să mă prind Și în suflet să-i strecor Dragostea, să nu mă uite. Și-mbătată de iubire
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
firele verzi de iarbă. Ca prin farmec iasă la iveală ghioceii, cu căciulița lor finuță din petale. Îmi place primăvara, pentru că pomii și copacii cu tulpinile și crengile lor crestate, coroiate și lipsite de frunze se ceartă cu vântul uneori. Geloși pe brazii veșnic verzi, pomii îi strigă soarelui că-și doresc frunze și fructe. Atunci el le îndeplinește pomilor dorința încet, dându-le mugurii din care răsar florile și le promite că vor avea la vară și fructe. Crengilor strâmbe
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
cum se vede soarele prin zi... Amărăciunea victoriei... Duminică, 19 Sept. 2010. Și eu am cunoscut Amărăciunea Victoriei... Dulcele-amar L-am sorbit cu nesaț Din cupele ei Până La Zaț... În jur Mai aud și acum Tânguindu-se Inșii- Invidioșii, geloșii, Învinșii... INVENTARUL CUVINTELOR (Biblios, Biblie, Bibliotecă ... ) Din când în când, Precum cărțile Dintr-o Bibliotecă, Și ele, Cuvintele, Ar trebui inventariate, Măcar odată La cincizeci de ani! Și nu în zadar... Cele pierdute, furate, Găsite lipsă La Inventar, Să Fie
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
îmi întorc privirea spre Gara de Nord. Ca și cum, pe șinele acelea întortocheate s-ar derula viața mea. Singurul meu regret este că nu le văd mergând cu viteză, cu sunetul acela de roți de fier, frământând șinele cu zgomot, ca un amant gelos. Mirosul de unsoare amestecat cu fier patinat... îmi lărgește nările în încercarea de a mă îmbăta cu aroma de ... tren. Ritmul sacadat al roților de tren îl asemăn cu galopul cailor răscolind pământul reavăn. Simți parfumul pământului răscolit? E doar
UN NOU ÎNCEPUT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348786_a_350115]
-
observe cu ce interes îl privea fata și cum îl purta de mână pe ring sau prin sala de banchet, parcă erau doi îndrăgostiți, nu doi oameni care s-au cunoscut atunci. Sau poate era strategia fetei să-l facă gelos pe agronom dacă exista totuși ceva între ei! Trenul scârțâia din toate roțile înfrânate în gara Brăilei. Mai aveau puțin și ajungeau și ei acasă. De fapt, Stelian mai avea de mers la autogară, să ia autobuzul de Tecuci și
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
oricând, trezea iubirea în inima fetelor. Călătorea cu viteza gândului, și se înfățișa acolo unde era chemat ... Bărbații îl îndrăgeau și ei. Nimeni nu știa care este secretul care-i făcea pe bărbați să-l placă, și să nu fie gelos pe el. Asta, până într-o zi, când un bătrân a dezvălui secretul. Pe vremea când era flăcău, în seara de 23 februarie, Dragobete li se arăta în vis feciorilor de însurat ... și-i învăța secretele iubirii. Totul se făcea
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
a omorât din gelozie, iubeau amândoi aceeași fată; pare hilar dacă nu s-ar fi comandat și un roman difuzat pe piață, scris de Gabriel Gafița. Protagoniștii sunt doi buni prieteni scriitori, dintre care unul, lipsit de talent, invidios și gelos, îl ucide pe celălalt. Prost scrisă, cusută cu ață albă, această versiune nu a prins și nu a convins pe nimeni, dar a fost un foarte bun pretext să-l ciomăgească pe Aurel Covaci noapte de noapte în perioada când
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
Ediția nr. 886 din 04 iunie 2013 Toate Articolele Autorului LA O HALBĂ CU BERE - Mă găgăuță, chiar o crezi capabilă pe Eva să asculte balivernele și tâmpeniile tale, că tu-i oferi în dar stelele de pe cer? - Ce, ești gelos pe mine că-i cânt serenade? - Nu, dar nu mă lași să dorm... - Ca să vezi!... nici nu-ți cânt ție, dar după mintea ta aia creață, ce-aș putea să-i dau când aseară m-am culcat fără să mănânc
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346247_a_347576]
-
situației ei familiale, dar și a dramelor sale lăuntrice (am preferat pluralul, întrucât consider că o dramă lăuntrică o constituie și situația ei din familie, abia după ea urmând idila), este realizată impecabil, într-o manieră care l-ar face gelos atât pe Freud, cât și pe ucenicul său Yung sau pe mai junele piramidalist Masslow. În chip subtil, biografia sugerează parcă faptul că anumite temeiuri ale problemelor Danei ar proveni din violența cu care a fost tratată în copilărie. Necesitatea
POVESTEA DANEI de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346437_a_347766]
-
căutat prin valuri, dar sare-n ochi mi-ai dat. Prin urme de omăt ți-am măsurat piciorul, Dar vara m-a-nșelat și m-a lăsat cu dorul. Te-am căutat pe cer în nopțile senine, Dar luna te-a ascuns, geloasă fiind pe tine. Mi-au dat să beau licoare, îngerii, pe tavă, Că să rămâi la ei, dar eu am vrut ... otravă. Nu m-au lăsat să mor, plecam cu tine-n moarte Și te-am găsit, prințesă, nu erai
INTALNIRE DE GRADUL ZERO de STAN VIRGIL în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348249_a_349578]
-
am crescut cu Verdi, Cu Bach și Tițian, Visând la Buonarroti Pe vers esenian. M-am îmbătat cu Strauss, Chopin mi-a fost amant Și-am adormit pe Goya Cu gândul la Mozart. Rimbeaud îmi e prieten, Baudelaire e cam gelos, Enescu-mi cânta seara Cu-arcușul lui duios. Rossini îmi alină Iubirea pentru List Vivaldi ma transpune Pe unde de artist... Și mă ascund confuză În gânduri delirante, Pozând chiar pentru Rubens În scenele flamande. Titanii vietii mele, Pe care
CURRICULUM VITAE (POEME) de LUCIANA STOICESCU VAUGHAN în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348400_a_349729]
-
-i demult putrezită, Iar cișmeaua-i părăsită. Numai mintea mea visează La seri lungi de primăvară ... Cu magnolii înflorite, La dulci clipe ... fericite, Și-o angelică fecioară Ce-alerga să nu o prindă Raza lunii sau vreo stea. Vai!... ce gelos eram pe ea, Că nu sunt a ei oglindă, Să se uite cu amor ... Și vrăjit, de ea să râd, De privire-i să mă prind Și în suflet să-i strecor Dragostea, să nu mă uite. Și-mbătată de iubire
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345170_a_346499]
-
ca-n tot Universul Stăpînul etern este numai eresul - Iubirea aceea ardenta și pură Pe care-o respingem adesea cu ură Cînd nu ne putem suprta decadenta Și rupem ideea, distrugem frecvență Prin care am fost conectați la iubire Și geloși și sarcastici suferim în neștire 5 Dar priviți iarbă pură În verdele ei nu e nici un pic de ură Sfioasa cicoare s-a și albăstrit De-atîta ardoare cu care-a iubit Priviți portocala zemoasa și dulce Ispitita de simțuri cînd
ZECE POEME FANTASMAGORICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345309_a_346638]
-
decât stabiliră. Era îmbrăcată într-un pantalon alb subțire mulat pe corp și o bluziță crem transparentă, prin care se observa sutienul acoperind un sân generos și bine reliefat sub materialul subțire. Da, era frumoasă și apetisantă doamna Trifan. Devenea gelos pe vrâncean pentru soția sa. “Să vedem și ce fiică are, că pe întuneric nu am avut cum să-mi dau seama, mai ales că ploua și eram tensionat și temător”. “Contactul cu buzele plăcut mirositoare îl simt și acum
FRAGENT 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345301_a_346630]
-
dezgheaț-acuș izvorul și iar o să îmi tragi zăvorul, când vântul cald de primăvară te-o alinta pe ochi, afară, să te sărute, el, iubito?! lasă-mă să-ți spăl eu chipul, măcar, cu un sărut, iubito! să crape iarna de geloasă, că nu te las să ieși din casă; ce spui? cu câte sărutări, iubito, aș putea să opresc, timpul? Referință Bibliografică: cu câte sărutări, iubito? / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 817, Anul III, 27 martie 2013. Drepturi
CU CÂTE SĂRUTĂRI, IUBITO? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345452_a_346781]
-
Era o vară târzie, ultimele mele zile dintr-un concediu sugrumat, smuls cu chiu cu vai hârțoagelor geloase, hotărâte să mă înece fără drept de apel înainte de a prinde o gură de aer curat, de munte. Cu bucuria unui copil căruia i s-a promis o jucărie, m-am îndreptat către Gârda, în inima Apusenilor, acolo unde, de
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
promenadă sub clar de lună! - Văd și eu un drac pe lumină, că tare arătos mai ești pe întuneric! - Dacă vrei mă transform în femeie... - Nuuuu! - țipă disperată Elena. - Ha, ha, ha! - râse necuratul din poartă. Voi damele sunteți foarte geloase! Pătrule, de-ai ști ce drăcoaice drăgălașe avem în întunecimea noastră... Îți este de ajuns o simplă aventură și nu te mai dezlipești de ele! Și ce manierate sunt! - Piază rea să nu-mi duci bărbatul la bordelul vostru că
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
satisfacția că trăiești mai bine material? răbufni ea fără să vrea dintr-o dată. Ștefan a sesizat imediat nemulțumirea interlocutoarei sale în privința relațiilor conjugale. I se simțea în glas regretul că este neglijată în ultimul timp de soț. Să fie oare geloasă și pe fiica vitregă că tatăl său o iubește atât de mult? Sau nemulțumită de faptul că soțul știindu-se la adăpost, căsătorit cu femeia pe care și-o dorise, a uitat repede să-i mai acorde aceeași importanță și
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
după fiecare popas pe corola florală a unei plante de unde-și culegea dulceața nectarului, ca apoi să pornească în căutarea altor plăceri la fel de dulci. Ștefan se lansă din nou în mrejele jocului erotic, pentru a-i da satisfacție acestei mame geloasă pe fiica sa vitregă. Desigur că în calculele lui nu intra și abandonarea gândului de a nu se bucura de plăcerea unui fruct în pârgă plin de arome fine după cum bănuia. Putea să fie o elevă docilă și dornică de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
alături de soțul tău? - Nu aș putea susține acest lucru. M-ar bate Dumnezeu. Ștefan a sesizat imediat nemulțumirea interlocutoarei sale în privința relațiilor conjugale. I se simțea în glas regretul că este neglijată în ultimul timp de soț. Să fie oare geloasă și pe fiica vitregă? Sau nemulțumită de faptul că soțul știindu-se la adăpost, căsătorit cu femeia pe care și-o dorise, a uitat repede să-i mai acorde aceeași importanță și atenție, dedicându-se exclusiv afacerilor? Poate când relațiile
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
jertfă. Căsătoria este o cruce, asumată. Iubirea nu este sex, nu este instinct ori plăcere trupească, iubirea este ce spune același Sfânt Apostol Pavel în capitolul 13 la Epistola I către Corinteni: toate le rabdă, toate le îndură, nu este geloasă, iubirea nu caută ale sale, ci ale celuilalt... Iubirea nu cade niciodată. Aceea este adevărata iubire și dragoste, când poți să mori pentru cineva. Dacă tânărul nu este în stare să moară pentru o fată, aceasta să nu se căsătorească
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
Autorului Copacii gem sub apăsări de vânturi, Răsuflet greu de iarnă uricioasă Ce vede că apare-n noi veșmânturi, O vreme pentru toți mai prietenoasă. Deși i-e rudă noua primăvară, Sora mai mare-n gri vrea s-o îmbrace, Geloasă c-a ieșit puțin pe-afară, În verde peste albele-i cojoace. Și-atunci a-ngrămadit pe prispă norii, În tonuri triste, ca o-ntunecare, Umbrindu-i primăverii obrăjorii, Ce străluceau ca niște mărțișoare. C-un ultim viscol o mai ceartă încă
IARNĂ PRICINOASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377830_a_379159]
-
așează ca final la încleștare. O rază ici, un toporaș acolo, O adiere, un petec de senin, Cu glasu-i gureș, prinde un tremolo, O turturea ascunsă-n rozmarin: - E primăvară-n suflet și afară! Hai, iarnă ! Nu mai fii așa geloasă! E timpul pentru-o nouă primăvară, Oricât ai vrea să fii de pricinoasă! *** Ciclul "Primăvara" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Iarnă pricinoasă / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de
IARNĂ PRICINOASĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377830_a_379159]
-
pornit, ci unde s-a ajuns"(27). Dimensiuni critice inedite abordează Nicolae Steinhardt și în ceea ce privește opera literară plină de semnificații filosofice și religioase a lui Mircea Eliade, poezia „virilă" și „nedichisită" a Ilenei Mălăncioiu, critica implicată, „sinceră, fierbinte, aprigă, zeloasă, geloasă, înverșunată" a lui Alexandru Paleologu în Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu(28), dar și literatura polițistă în care coexistă inteligența și poezia și care, în mod regretabil, se pierde estetic-justificativ într-o societate „polițienească", angrenată
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
zbenguială dar apoi, după masa care se termină pe la miezul nopții se întrerupe curentul electric o oră sau două. Atunci se strâng în brațe arareori doar soțul cu soția...Uneori se termină cu ceartă. Câte o soție ori un soț gelos, își ceartă partenerul(a) iar ceilalți stigă în cor, „Glumim si noi, ce-ar fi să ne supărăm toți?” Sunt comuni, cenușii, nici veseli, nici triști, nici foarte morali dar nici imorali. Oameni normali. Fac duș odată pe saptămână atunci când
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]