2,285 matches
-
de următoarele cauze: a) cauze naturale: uragane, tornade, inundații și revărsări de ape, erupții vulcanice, cutremure de pământ, secetă, foamete etc.; b) cauze generate de activitățile umane: - catastrofe tehnologice (poluări ale mediului fizic, accidente nucleare etc.); - crize social-politice (războaie, revoluții, genocidul, deportări, reprimări și torturi, persecuții sociale, crize economice etc.). Acestea survin de obicei brusc și au efecte psihologice, biologice, morale, social-politice și economice importante asupra comunităților umane. Efectele lor, de un mare polimorfism socio-psihiatric, afectează starea de sănătate mintală colectivă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
căzuți). Articole, știri și informații apărute la rubricile „Însemnări”, „Culturale”, „Revista presei”, „Diverse”, nesemnate, surprind numeroasele aspecte ale degringoladei declanșate de noua orânduire de stat în viața politică, socială și culturală din România (Noile izvoare ale creației literare, Moscova și genocidul, Despre limba română), demersurile pentru o reformă lingvistică, ca și noutățile editoriale și publicistice românești din exil. În U.r. Virgil Ierunca a fost prezent, sub semnătura Alexandru Andronic, cu diverse articole (Fără țară, Țara e în munți, Teatrul în
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
Helplessness: On depression, development and death, Freeman, San Francisco. Stancu, Z. (1966) „Tradiția caselor pline de copii”, Scânteia, 24 septembrie. Stoetzel, J. (1963), La psychologie sociale, Flammarion, Paris. Todorov, T. (1995), Les abus de la memoire, Arlea, Paris. Trebici, V. (1991), Genocid și demografie, Humanitas, București. Vasilieva, L. (1993), Doamnele Kremlinului, Universitas, Chișinău. *** (1996), „Copiii noștri - copiii patriei noastre”, Scânteia, 2 octombrie. *** (1996), Decretul nr. 770/1966, Scânteia, 2 octombrie. Afacerea „Meditația Transcendentală” - o răfuială cu psihologia și psihologiitc " Afacerea „Medita]ia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
societies, Trondheim, Norvegia, 25-30 iulie 2004 (Mihai Pascaru și Emilia Ivancu) RECENZII Cătălin Zamfir, O analiză critică a tranziției. Ce va fi ,,după” (Vladimir Pasti) / Septimiu Chelcea (coord.), Comunicarea nonverbală În spațiul public (Alexandru Zloteanu) / Mihai Milca, Holocaust - radiografia unui genocide (Darie Cristea) / Silviu G. Totelecan, Vecinătatea În Munții Apuseni, Disoluții comunitare (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Viața cotidiană În comunism (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Instituționalizarea mod elelor culturale (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.), La
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Norway, July 25-30, 2004 (Mihai Pascaru and Emilia Ivancu) REVIEWS Cătălin Zamfir, A critical analysis of transition. What follows next (Vladimir Pasti) / Septimiu Chelcea (ed.), Nonverbal communication in the public space (Alexandru Zloteanu) / Mihai Milca, Holocaust. The radiography of a genocide (Darie Cristea) / Silviu G. Totelecan, Neighborhood institutions in the Apuseni mountains: community dissolutions (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Daily life in the communist regime (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Institutionalization of cultural models (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza and Filippo
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
atât În psihosociologia românească, cât și În sociologie și psihologie. Prin diversitatea temelor prezentate, lucrarea deschide porțile unui domeniu de cercetare și nu Încearcă să-l limiteze sau să-i traseze granițe precise. Alexandru Zloteanu Mihai Milca Holocaust. Radiografia unui genocid, București, Editura Ager, 2004 (176 p.) Cartea profesorului Mihai Milca reușește să Întreprindă, așa cum ne anunță subtitlul, o radiografie, o analiză sociologică asupra unui caz, cu totul aparte, de genocid. Astfel că sectorul istorico-narativ al lucrării, deși bine dezvoltat (și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
traseze granițe precise. Alexandru Zloteanu Mihai Milca Holocaust. Radiografia unui genocid, București, Editura Ager, 2004 (176 p.) Cartea profesorului Mihai Milca reușește să Întreprindă, așa cum ne anunță subtitlul, o radiografie, o analiză sociologică asupra unui caz, cu totul aparte, de genocid. Astfel că sectorul istorico-narativ al lucrării, deși bine dezvoltat (și este firesc să fie așa) nu reprezintă scopul În sine al acesteia. Ținta este mai degrabă conturarea unui model psihosociologic care să analizeze În profunzime ceea ce am putea numi cauzele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tot mai mult pe ramificațiile marginale ale fenomenului (e drept, la fel de odioase ca și manifestările lui „centrale”), ea readuce În fața publicului nucleul dur al Holocaustului: Germania nazistă și teritoriile din Est anexate de aceasta În timpul războiului, cu modelul tipic al genocidului pe care istoria l-a reținut sub numele de Holocaust. O familiarizare cu demersul autorului, pe câteva dintre dimensiunile sale principale, credem că va fi utilă. Deși „istoria omenirii abundă (...) În crime individuale și colective” (p. 11), secolul XX este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru evreii cu rădăcini În Europa mai mult decât pentru ceilalți continentali, se leagă de Holocaust. Preocupați Încă de la Începuturile dezvoltării științei lor de raportul dintre bine, rău și comunitate, sociologii au subsumat crimele colective fie termenului pogrom, fie cuvântului genocid. Cum clarificarea conceptuală - generatoare a atâtor neînțelegeri artificiale În dezbaterile purtate de-a lungul timpului privind Holocaustul - este o miză a modului În care Mihai Milca tratează subiectul abordat, cartea face o diferențiere clară Între primul concept, ca desemnând mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai degrabă crima colectivă generată de izbucniri de moment, Înalt pasionale, dominate de un tip special de afectivitate negativă, fie datorată unor chestiuni strict contextuale, fie grefată pe relații tensionate sau „citirea” grupului-țintă ca un pericol constant, și cel de genocid, pe care Îl asociază mai degrabă cu practicile statelor totalitare, indiferent de culoarea politică. Și genocidul presupune, drept concept sociologic, existența unui program, a intenției de a reduce numeric sau a extermina o populație/etnie/rasă, cu largul concurs al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de afectivitate negativă, fie datorată unor chestiuni strict contextuale, fie grefată pe relații tensionate sau „citirea” grupului-țintă ca un pericol constant, și cel de genocid, pe care Îl asociază mai degrabă cu practicile statelor totalitare, indiferent de culoarea politică. Și genocidul presupune, drept concept sociologic, existența unui program, a intenției de a reduce numeric sau a extermina o populație/etnie/rasă, cu largul concurs al unor instituții ale respecticvului stat: armată, poliție, formațiuni paramilitare sau chiar instituții și servicii create În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unui program, a intenției de a reduce numeric sau a extermina o populație/etnie/rasă, cu largul concurs al unor instituții ale respecticvului stat: armată, poliție, formațiuni paramilitare sau chiar instituții și servicii create În mod expres pentru acea „operațiune”. Genocidul se leagă, ne spune autorul, mai degrabă de putearea statului decât de ura publică față de o anumită comunitate. Desigur, cele două nu se exclud reciproc, dar relația dintre ele include pogromurile fie ca fenomene derivate din practicile genocidare ale puterii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
exclud reciproc, dar relația dintre ele include pogromurile fie ca fenomene derivate din practicile genocidare ale puterii statului totalitar, fie ca pași strategici ai acestora. Excursul autorului prin literatura de specialitate dedicată chestiunii arată că, pe baza unei asemenea distincții, genocidul poate fi clasificat În câteva tipuri pure, weberiene: de pedepsire a unei populații, instituțional (În cazul cuceririi unui teritoriu) sau utilitar (exterminarea populațiilor băștinașe Înaintea colonizărilor). Cum se inserează cele spuse până aici În discuția despre Holocaust? În carte, după
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
instituțional (În cazul cuceririi unui teritoriu) sau utilitar (exterminarea populațiilor băștinașe Înaintea colonizărilor). Cum se inserează cele spuse până aici În discuția despre Holocaust? În carte, după aceste considerații metodologice, Holocaustul apare, În final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate și opinii potrivit cărora Holocaustul ar trebui net delimitat de genocide (astfel, citez: „Unii autori, precum Yehuda Bauer, fac distincție Între Holocaust și genocid. Primul termen se referă la exterminarea evreilor, În timp ce al doilea este rezervat altor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se inserează cele spuse până aici În discuția despre Holocaust? În carte, după aceste considerații metodologice, Holocaustul apare, În final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate și opinii potrivit cărora Holocaustul ar trebui net delimitat de genocide (astfel, citez: „Unii autori, precum Yehuda Bauer, fac distincție Între Holocaust și genocid. Primul termen se referă la exterminarea evreilor, În timp ce al doilea este rezervat altor victime ale politicii criminale naziste (polonezii, țiganii)” (p. 28). Desigur că diferența dintre un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceste considerații metodologice, Holocaustul apare, În final, definit ca un caz particular de genocid. Sunt Însă redate și opinii potrivit cărora Holocaustul ar trebui net delimitat de genocide (astfel, citez: „Unii autori, precum Yehuda Bauer, fac distincție Între Holocaust și genocid. Primul termen se referă la exterminarea evreilor, În timp ce al doilea este rezervat altor victime ale politicii criminale naziste (polonezii, țiganii)” (p. 28). Desigur că diferența dintre un tip sau altul de genocid este vizibilă, la fel cum și „atenția” specială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
precum Yehuda Bauer, fac distincție Între Holocaust și genocid. Primul termen se referă la exterminarea evreilor, În timp ce al doilea este rezervat altor victime ale politicii criminale naziste (polonezii, țiganii)” (p. 28). Desigur că diferența dintre un tip sau altul de genocid este vizibilă, la fel cum și „atenția” specială pe care autoritățile naziste și o serie Întreagă de state europene au acordat-o populației evreiești este cunoscută. De altfel, Mihai Milca argumentează metodologic includerea Holocaustului În „specia” genocidelor: conceptul sociologic de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau altul de genocid este vizibilă, la fel cum și „atenția” specială pe care autoritățile naziste și o serie Întreagă de state europene au acordat-o populației evreiești este cunoscută. De altfel, Mihai Milca argumentează metodologic includerea Holocaustului În „specia” genocidelor: conceptul sociologic de genocid este bine definit, construit În jurul ideii de intenționalitate În ceea ce privește crima planificată de un regim politic sau altul și permite inclusiv lămurirea raportului cu pogromurile constatate ca având legătură cu politica genocidară În sine. Credem că o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este vizibilă, la fel cum și „atenția” specială pe care autoritățile naziste și o serie Întreagă de state europene au acordat-o populației evreiești este cunoscută. De altfel, Mihai Milca argumentează metodologic includerea Holocaustului În „specia” genocidelor: conceptul sociologic de genocid este bine definit, construit În jurul ideii de intenționalitate În ceea ce privește crima planificată de un regim politic sau altul și permite inclusiv lămurirea raportului cu pogromurile constatate ca având legătură cu politica genocidară În sine. Credem că o asemenea abordare se situează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
raportul din 2004 al Comisiei Wiesel definea trivializarea prin comparație a Holocaustului ca ținând de acele comparații care caută minimalizarea fenomenului. Despre așa ceva nici nu poate fi vorba aici. Dimpotrivă, se poate chiar spune că analizarea acestui tip aparte de genocid prin raportare la conceptul respectiv atrage atenția publicului asupra gravității practicilor genocidare, măcar pentru faptul că răul asociat cu Holocaustul este puternic prezent În opinia și memoria colective, cel puțin În lumea așa-zis euroatlantică. Dacă este să Încercăm să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
la fel de tipic funcționărească precum cea de la un banal oficiu de primărie. Se pune, desigur, și problema participării, sancționate de mai toți specialiștii evrei În problema Holocaustului, a unor elemente din populația-victimă la ajutarea autorităților naziste În finalizarea anumitor etape ale genocidului și ale Înarmării pentru război, legată, bineînțeles, atât de căutarea de către unii a unor soluții personale, cât și de credința altora că acel pas este ultimul. Apoi, să fie vorba și de o indulgență a aliaților care, dacă ar fi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
boicotării” sale, intelectualilor și răspunderii lor sociale. Într-un mod destul de curios, deși a fost scrisă și publicată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Das Glasperlenspiel nu conține practic nici o referire la lucruri precum totalitarismul sau autoritarismul, atrocitățile sau genocidul, tehnologia și războiul. Prin această uimitoare lipsă de preocupare explicită pentru contextul său istoric imediat, Hesse se deosebește în mod evident de prietenul său Thomas Mann (1875-1955), ale cărui mari romane, mai cu seamă Doktor Faustus (1947), care se aseamănă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pune problema dacă Eliade a fost sau nu sincer în pledoariile sale pentru Garda de Fier; nu se mai pune nici problema - în cazul în care se stabilește că tânărul de atunci fusese sincer - raportului dintre câteva texte reprobabile și genocid. Savantul e acuzat direct de crimă. Din ideolog, el devine călău: a ucis cu mâna lui evrei la București, i-a atârnat în cârlige la abator, i-a măcelărit și i-a jupuit de vii. Spre sfârșitul cărții, puțin înainte de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de orice fel (istoria socială vorbește abia în ultimii ani de familiile fără tați sub 50 și fără fii peste 15-16 ani, reconstituite după 1945) - și asta după numai doisprezece ani de dictatură hitleristă, care își accelerase continuu aberația, până la genocid și autodistrugere. Planul Marshall și munca eficientă a vest-europenilor, favorizate de o conjunctură internațională bună pentru Occident, au asigurat resurecția Lumii Vechi: refacerea și apoi superioritatea complexului militaro-industrial (concertat și consolidat în noul spirit „atlanticist”, prin apariția NATO și a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
puternică atitudine proamericană: se acceptă sau nu existența Statelor Unite ca putere hegemonică, supraputere sau, cum spunea Hubert Vedrine, hiperputere (hyper-puissance). Prin urmare: scopul acțiunii militare din Kosovo a fost să Întrerupă purificarea etnică, respectiv ceea ce unii dintre noi vedeam drept genocid și cred că poate fi calificat ca atare, acesta fiind și motivul pentru care Milošević a fost adus la Curtea de la Haga. Cred că printre acuzațiile formulate a existat un proiect deliberat de utilizare a puterii statale pentru incitarea unui
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]