2,286 matches
-
aliate ale Germaniei naziste, precum și țările care avuseseră simpatii germane în timpul războiului. România revenea, cu mari speranțe, în rândul comunității internaționale instituționalizate. POZIȚIA GEOPOLITICĂ A ROMÂNIEI LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III. PERMANENȚĂ ȘI SCHIMBARE Gh. Iacob De la cronicari până în prezent, poziția geopolitică a spațiului locuit de români a fost abordată în variate moduri, cu concluzii asemănătoare, dar și contradictorii. O primă problemă care a suscitat și suscită dezbateri și controverse este cea privind aria geografică în care trebuie inclusă România; se întâlnesc
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
veți vedea, ne mărginește și ne hotărăște destinul, între cele două elemente care îl stăpânesc, muntele și marea. Ceea ce aș vrea să apară lămurit este că pentru a ne înțelege trecutul, trebuie să înțelegem mai întâi întregul complex geografic, istoric, geopolitic, din care acesta face parte“4. După aproape 40 de ani, C.C. Giurescu opina: „Din punct de vedere geografic, răspunsul la cele două întrebări [...] este limpede: România aparține spațiului carpatic sau carpato-danubian, care și-a luat numele de la lanțul Carpaților
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
într-o unitate mai mare, care este sud-estul european. Sub acest nume cuprinzător, sudestul european, urmează a fi înglobat, deci, atât sudul cât și nordul Dunării, Peninsula Balcanică și regiunea carpatică sau carpato-danubiană“5. În perioada tranziției, dezbaterile privind poziția geopolitică a României, raportarea la Europa sunt, firește, marcate de noul context politic intern și internațional. De pe poziția geografului, Vasile S. Cucu scria în anul 1994: „Regional, în cadrul fizico-geografic și geopolitic al Europei, spațiul României corespunde regiunii de tranziție - atât către
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
carpatică sau carpato-danubiană“5. În perioada tranziției, dezbaterile privind poziția geopolitică a României, raportarea la Europa sunt, firește, marcate de noul context politic intern și internațional. De pe poziția geografului, Vasile S. Cucu scria în anul 1994: „Regional, în cadrul fizico-geografic și geopolitic al Europei, spațiul României corespunde regiunii de tranziție - atât către răsărit, apus cât și spre miazăzi, la interferența dintre Europa peninsulară și cea continentală“6. • N. Al. Rădulescu, Poziția geopolitică a României, I, în Geopolitica, I (ed. Emil I. Emandi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
S. Cucu scria în anul 1994: „Regional, în cadrul fizico-geografic și geopolitic al Europei, spațiul României corespunde regiunii de tranziție - atât către răsărit, apus cât și spre miazăzi, la interferența dintre Europa peninsulară și cea continentală“6. • N. Al. Rădulescu, Poziția geopolitică a României, I, în Geopolitica, I (ed. Emil I. Emandi, Gh. Buzatu, Vasile S. Cucu), Iași, 1994, p. 96. • Gh. I. Brătianu, Chestiunea Mării Negre, curs 1941-1942, p. 11-12; apud Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Geopolitica, București, 2001, p. 61. • C.C. Giurescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I. Emandi, Gh. Buzatu, Vasile S. Cucu), Iași, 1994, p. 96. • Gh. I. Brătianu, Chestiunea Mării Negre, curs 1941-1942, p. 11-12; apud Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Geopolitica, București, 2001, p. 61. • C.C. Giurescu, op. cit., p. 77. • Vasile S. Cucu, România - Considerații geopolitice (I), în Geopolitica, I, p. 361. Preocupat de definirea procesului de integrare europeană, Andrei Marga subliniază că: „Geografia și istoria sunt condiții indispensabile, dar unificarea europeană fiind un proces în primă linie instituțional și cultural, apartenența europeană se judecă considerând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
până în prezent - (teritoriul; vecinii; populația; nivelul economic; obiectivul strategic), grupate pe trei etape: - România la 1914; - România interbelică; - România la începutul mileniului III. Pe baza acestor date și aprecieri propunem o serie de concluzii privind permanențele și schimbările în poziția geopolitică a României. România la 1914 Teritoriul La începutul secolului al XX-lea, România ocupa 1,3% din suprafața Europei. Deși un stat mic, România avea o suprafață mai mare decât statele suddunărene 12: Serbia - 48.382 kmp; Bulgaria - 95.704
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
obiective: aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană. Primul a fost împlinit, al doilea este în curs de realizare. Noul statut politic, militar și economic oferă șansa unui „nou început“ pentru națiunea română. Permanențe Se consideră, în general, că poziția geopolitică a unui popor este determinată de aceiași factori de-a lungul mileniilor. Pe de altă parte, ritmul accelerat al istoriei din ultimele secole impune noi factori și noi perspective în stabilirea poziției geopolitice. Pentru istoria românilor în secolul al XX
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Permanențe Se consideră, în general, că poziția geopolitică a unui popor este determinată de aceiași factori de-a lungul mileniilor. Pe de altă parte, ritmul accelerat al istoriei din ultimele secole impune noi factori și noi perspective în stabilirea poziției geopolitice. Pentru istoria românilor în secolul al XX-lea, permanența (continuitatea) este reprezentată de: • Spațiul locuit de români continuă să fie o punte între EST și VEST. • Factorii naturali (Munții Carpați, Dunărea, Marea Neagră) își mențin importanța, chiar dacă din perspective noi. Spre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
pentru controlul resurselor și a avuției naționale. • Secolul al XX-lea, dar și începutul mileniului III arată că istoria României a fost și este influențată de prezența marelui „actor“ de la est, Rusia. Schimbarea Între factorii care marchează schimbarea în poziția geopolitică a României după 1990, putem include: • Noii vecini influențează semnificativ noul context istoric. La est se menține Rusia - chiar dacă nu avem graniță comună -, la care se adaugă Ucraina. Aflată ea însăși în căutarea identității și a direcției de dezvoltare, este
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acceptată a suveranității naționale, prin aderarea la NATO și UE. Suntem implicați în al III-lea (sau al IV-lea, dacă includem și războiul rece) război mondial, cel împotriva terorismului. * Pornind de la factorii de schimbare, se desprind câteva concluzii: • Statutul geopolitic al României este într-o continuă tranziție, fapt determinat de ritmul accelerat al evenimentelor pe plan internațional. Doar în ultimii 15 ani au avut loc: căderea „lagărului socialist“ din Europa, destrămarea URSS, criza iugoslavă, criza irakiană, 11 septembrie 2001 ș.a.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
externe a statelor, în promovarea intereselor acestora. Este însă foarte greu de definit. Totuși, poate fi vorba de acel tip de cunoaștere esențială care, pe de o parte, face la nivel de sinteză, suma datelor fundamentale - de tip economic, militar, geopolitic și strategic - referitoare la un anumit context internațional, iar pe de altă parte, integrează analitic informațiile privind dinamica proceselor care se răsfrâng ori s-ar putea răsfrânge asupra acestui context, selectându-le, bineînțeles, pe cele care au capacitatea de a
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cognitive, pot determina elitele să urmeze strategii autodistructive...”. În orice caz, dacă elitele pot promova, din rațiuni subiective, interesate sau datorită altor tipuri de constrângeri (de exemplu, ideologice), „strategii autodistructive” sau falimentare din punctul de vedere al consecințelor strategice sau geopolitice, este important ca ele să nu aibă niciodată scuza lipsei de cunoaștere strategică obiectivă în deciziile pe care le adoptă în momente cardinale ale istoriei. Adică a acelui flux informațional fundamental, capabil să surprindă tabloul realității în liniile sale esențiale
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
statelor interesate; ea poate fundamenta o gândire strategică solidă. Dar lista întrebărilor interesante și importante din punct de vedere strategic este mult mai lungă și se poate manifesta în diferite domenii de interes vital pentru state, de la cele de ordin geopolitic - „Va fi mai multă stabilitate în Orientul Mijlociu?”, „Se va integra Turcia în Uniunea Europeană?”, „Se va stabiliza Irakul?”, „Se vor reaprinde focare de instabilitate în Balcani prin declararea independenței provinciei Kosovo?” - până la zone semnificative din sfera economică - „Va reuși Uniunea Europeană să
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de comunism - eventual și de alte „isme” - și care îndeplinesc criteriile prin care civilizația occidentală se autodefinește. În cazul Europei de Est, nici nu ar fi fost vorba de o expansiune, ci mai degrabă de o recuperare a vechiului teritoriu geopolitic care aparținuse lumii occidentale și care fusese temporar deturnat de comunism de la istoria sa „autentică”. În realitate însă, lumea europeană occidentală a procedat invers. Ea a decis mai întâi care anume spațiu este dezirabil pentru expansiune, după care a presat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
realitățile în așa fel încât să îndeplinească criteriile de civilizație occidentală, devenind astfel integrabile în lumea occidentală. Acest tip de abordare expansionistă a efectelor sfârșitului „„războiului rece”” a reprezentat o oportunitate istorică pentru România, căci a inclus-o în spațiul geopolitic integrabil al Europei de Sud-Est. Dar nu de la început. Căci aproape un deceniu, societatea românească nu a fost privită de Occident ca un spațiu de expansiune, care urmează a fi înglobat, ci ca un spațiu de periferie, cu rol de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
divergente. Pe de o parte, a existat continuu o forță centripetă care tindea să apropie societatea românească de lumea dezvoltată a Europei Occidentale, indiferent dacă „modelul” ales și cea mai puternică influență veneau dinspre Franța sau dinspre principalul ei adversar geopolitic, Germania. Această forță integratoare se baza pe actori politici români și pe interese strategice, economice și politice ale lumii occidentale. Pe de altă parte, a existat în permanență o forță centrifugă ce tindea să așeze România de fiecare dată la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
să devină conștientă de sarcina sa de a remodela sistemul mondial și de a-și asuma rolul dominant și responsabilitățile ce-i revin în acest proces. Decizia lumii occidentale de a integra, ca urmare a logicii propriei expansiuni, uriașul spațiu geopolitic și social devenit disponibil prin prăbușirea comunismului a ridicat o serie de probleme care remodelează în prezent tranzițiile postcomuniste, modificându-le prioritățile. Îndepărtarea de comunism, care a constituit marea prioritate a postcomunismului - și a fost concretizată în construirea de regimuri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Banca Mondială redefinea termenii tranziției pentru țările foste comuniste, România era invitată să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană, împreună cu celelalte țări foste comuniste. O parte dintre acestea au devenit membre ale Uniunii Europene în 2004, după criterii de strategie geopolitică. România și Bulgaria urmează să se alăture acestora și Uniunii Europene după 2007. Dar nici una dintre ele nu îndeplinește criteriul de prosperitate, iar satisfacerea acestuia devine, de acum încolo, principala țintă a noii tranziții în toate aceste societăți. Iar una
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
istorică și tranzițiile guvernate politic ce au caracterizat societatea românească pe parcursul acelorași două secole este, însă, mai complexă. Cea mai importantă legătură dintre dezvoltare și tranziție o asigură influența factorului extern, manifest în dezvoltarea și expansiunea lumii occidentale în spațiul geopolitic și geoeconomic în care se află societatea românească. Este adevărat că, în practica obișnuită, raportul este exact invers: tranzițiile sunt cele care au facilitat influența lumii occidentale dezvoltate asupra societății românești și care s-au străduit să adapteze structurile și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
securității lumii occidentale a permis însă slăbirea unității Occidentului dezvoltat și a produs ceea ce mulți politicieni au considrat ca fiind o „criză a altantismului” (Hodge, 2004). Europa dezvoltată și Statele Unite și-au concentrat resursele de dezvoltare către zone geografice și geopolitice diferite, iar convingerea europeană că lumea dezvoltată trebuie să continue să accepte hegemonia americană a fost înlocuită de concepția potrivit căreia lumea trebuie construită multipolar, ținând cont de noile puteri economice, demografice și politice în ascensiune (Vaisse, 2003). Această nouă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
naționale. S-a făcut mult caz, în competiția politică, pe tema alocării preferențiale a resurselor naționale după criterii de clientelism politic și mai puțin, deși ar fi fost la fel de justificat, pe tema alocării preferențiale a resurselor către elitele urbane definite geopolitic, decât după criteriile normale ale dezvoltării raționale în teritoriu. Este suficient să urmărim, acest sens, evoluția indicatorilor dezvoltării umane între diferitele regiuni de dezvoltare în care este împărțită România în prezent, pentru a sesiza ușor acest lucru. Or, o asemenea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
studiile lui S. despre Mihai Eminescu, îndeosebi lucrarea Eminescu - cât veșnicia (1997), conturează profilul poetului din perspectiva „atributelor cugetării sale în domenii extrem de variate”. Sunt evidențiate elementele care definesc gândirea eminesciană aplicată la teme istorice, economice și, în primul rând, geopolitice (într-un timp când disciplina ca atare nu apăruse), făcându-se apel la publicistică, la comentaiile lui Eminescu privind politica internă și externă a României. Afirmațiile cercetătorului se sprijină în primul rând pe texte, dar și pe opiniile exprimate de
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
În epoca globalizării, În care loialitatea față de o țară anume devine mai puțin importantă În definirea identității individuale și colective, faptul că americanii rămân cu atâta pasiune credincioși modelului politic convențional al statului-națiune, ne pune În mod clar de partea geopoliticii tradiționale și În nici un caz În avangarda noii conștiințe planetare. Atât timp cât americanii găsesc alinare În credința religioasă și continuă să creadă că sunt poporul ales, păzit și protejat de grația lui Dumnezeu, e foarte puțin probabil ca naționalismul și patriotismul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
apropie de sfârșit, consemnând victoria coloniilor. Drumul lor este plin de capcane, se vor confrunta cu intemperiile, cu ostilitatea locuitorilor - care văd În ei veșnicii inamici francezi -, cu bolile, cu moartea, cu foamea și, În această perioadă În care tabloul geopolitic din America de nord suferă transformări radicale, drama lor ca popor, eroismul obscur cu care străbat mii de kilometri trec neobservate, neînregistrate de documentele vremii. Sunt un popor atipic, ciudat, condamnat la o singurătate istorică ireversibilă. În jurul lor, puterea imperiului
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]