933 matches
-
întemeiat în secolul al VII-lea emiratul Tbilisi în centrul țării, care a dăinuit până în 1122. În această perioadă s-a dezvoltat în Georgia viticultura și în general agricultura, aceasta din urmă și datorită introducerii unui nou tip de plug georgian. Orașele mari erau în acea perioadă Tbilisi, Kutaisi, Uplistsikhe, Artanui, Telavi, Akhalkalaki, Dmanisi și Oltisi. Sudvestul Georgiei, în care luase ființă Tao-Klardjetiția, rămăsese în acest timp protectorat bizantin. În principatele georgiene se ridicase un nou neam princiar, cel al Bagratizilor
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
urmă și datorită introducerii unui nou tip de plug georgian. Orașele mari erau în acea perioadă Tbilisi, Kutaisi, Uplistsikhe, Artanui, Telavi, Akhalkalaki, Dmanisi și Oltisi. Sudvestul Georgiei, în care luase ființă Tao-Klardjetiția, rămăsese în acest timp protectorat bizantin. În principatele georgiene se ridicase un nou neam princiar, cel al Bagratizilor. Cu consimțământul Constantinopolului, ei au început să poarte în protectoratul Tao titlul de curopalat. La sfârșitul secolului al X-lea principele din Tao, Curopalatul David al III-lea, a inițiat unificarea
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
ridicase un nou neam princiar, cel al Bagratizilor. Cu consimțământul Constantinopolului, ei au început să poarte în protectoratul Tao titlul de curopalat. La sfârșitul secolului al X-lea principele din Tao, Curopalatul David al III-lea, a inițiat unificarea statelor georgiene, ocupând în anul 976 regatul Kartli pentru fiul său adoptiv, Bagrat al III-lea. Acest tânăr principe, rudă cu David, a urcat apoi, după trei ani, și pe tronul regatului Egrisi-Abhazia, moștenindu-l pe unchiul său din linie maternă, Teodosiu
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
rege al Georgiei, care urcă în 1089 pe tron, la 16 ani, s-a văzut confruntat cu o situație extrem de dificilă. Chiar și în zonele libere existau neliniști, provocate de nobilimea nemulțumită de starea economică și politică precară, întregul popor georgian era pe cale de dispariție. După ce a reușit să-și elimine oponenții din interior, domnitorul a întreprins incursiuni împotriva segiucilor care i-au asigurat controlul asupra regiunii Kartli. În cursul acestor operațiuni a reușit să-și reformeze oștirea, instruindu-o el
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
uciderea vizirului Nizam al-Mulk de către secta asasinilor și moartea sultanului Malik-Șah în 1092. Selgiucizii erau slăbiți pe deasupra și de conflictul cu forțele cruciate. Astfel, în anul 1099 David a ajuns să nu mai plătească tributuri selgiucizilor, după eliberarea tuturor ținuturilor georgiene în afara emiratului Tbilisi și a Hereției. În 1103 el a reorganizat biserica, legând-o de stăpânirea sa prin instituirea unui logofăt domnesc (Mtsihnobart Ukhutsesi) în rangul de catholicos (arhiepiscop). În campania din 1103-1105, armata georgiană a recucerit Hereția și a
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
selgiucizilor, după eliberarea tuturor ținuturilor georgiene în afara emiratului Tbilisi și a Hereției. În 1103 el a reorganizat biserica, legând-o de stăpânirea sa prin instituirea unui logofăt domnesc (Mtsihnobart Ukhutsesi) în rangul de catholicos (arhiepiscop). În campania din 1103-1105, armata georgiană a recucerit Hereția și a întreprins raiduri încununate de succes pe teritoriul Șirvanului, care se afla încă sub dominația selgiucidă. Între 1110 și 1118 au fost cucerite Lori, Samșvilde, Rustavi și alte fortărețe din Kartlia inferioară și Tașiri, înconjurând astfel
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
acesta în bătălia de la Didgori. Un an mai târziu David a cucerit Tbilisiul, făcându-l capitala regatului său. În urma acestor izbânzi Georgia a dobândit și zona de vest a Șirvanului, regatul care înlocuise Albania Caucaziană, Șirvanul însuși devenise un vasal georgian. David a eliberat apoi, în 1123, Armenia la cererea nobililor din Ani și a fost uns în 1124 drept rege al armenilor, incluzând nordul Armeniei printre domeniile coroanei georgiene. Georgia a devenit astfel cea mai importantă putere în Transcaucazia, cuprinzând
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
Șirvanului, regatul care înlocuise Albania Caucaziană, Șirvanul însuși devenise un vasal georgian. David a eliberat apoi, în 1123, Armenia la cererea nobililor din Ani și a fost uns în 1124 drept rege al armenilor, incluzând nordul Armeniei printre domeniile coroanei georgiene. Georgia a devenit astfel cea mai importantă putere în Transcaucazia, cuprinzând confrom testamentului regelui David un ținut întins "din Nicopsia până la Daruband și din Oseția până la Aragaț". Domnia lui David, supranumit "Constructorul" ("Aghmașenebeli" în georgiană) este considerată drept debutul unei
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
perioadă, regatul întreținând relații comerciale nu numai cu vecinii săi, ci cu întreg orientul mijlociu. Exinderea teritorială, progresul economic și stabilitatea politică favorizară dezvoltarea culturală, mai ales în zonele centrale de șes. În această perioadă apar primele cronici în limba georgiană ("Kartlis Tskhovreba" de exemplu), se scriu tratate filosofice, se pun bazele unei jurisdicții, sunt întemeiate Alaverdi, Bagrati, Bana, ansamblul monastic de la Gelati, etc. Tbilisiul număra în acea perioadă 100.000 locuitori, nu cu mult mai puțini decât Constantinopolul, care intrase
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
acceptă protecția rusă. Țarul Alexandru I al Rusiei va anexa regatul Kartliei printr-un decret din 1801. În 1810 cade și regatul Imereției sub stăpânirea rusă. Imperiul rus va pune în decursul secolului al XIX-lea stăpânire pe toate regiunile georgiene; Guria este anexată în 1828, Migrelia în 1857, Svaneția între 1857 și 1858, principatul Abhaziei în 1864. Noua provincie din sudul imperiului va fi numită de ruși "Gruzia". După Revoluția din Octombrie, provincia Gruzia s-a declarat în 26 mai
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
independență, care și-au atins țelul la 9 aprilie 1991, odată cu declarația de independență față de Uniunea Sovietică. În același timp au izbucnit în Abhazia și Oseția de Sudest războaie de secesiune. Prezența armată a Rusiei împiedică până azi controlul guvernului georgian asupra întregului teritoriu al țării. Oseția de Sudest a ieșit victorioasă din războiul de secesiune, cu ajutorul rus, în regiunea independentă a Abhaziei domnește până azi un acord foarte precar de încetare a ostilităților. Primul președinte al Georgiei după recucerirea independenței
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
externă a statului a scăzut pentru prima oară în 2004. Saakașvili a reușit și să reunifice Ajaria cu Georgia, după ce premierul separatist Aslan Abashidze a fost obligat de demonstrațiile de la Batumi să-și dea demisia. Pe 3 februarie 2005, primul-ministru georgian Zurab Zhvania a murit în ceea ce pare a fi un accident, asfixiat cu monoxid de carbon acasă la adjunctul guvernatorului, Raul Usupov. La ședința de urgență din aceeași zi, Giorgi Baramidze a fost numit în funcția de prim-ministru interimar
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
(în rusă: , născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, în georgiană: იოსებ ბესარიონის ძე ჯუღაშვილი, 18 decembrie 1878 - d. 5 martie 1953) din tată georgian și mamă osetină, a fost un om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
mare parte, georgieni și vorbeau una dintre cele șaptezeci de limbi caucaziene, dar la școală au fost siliți să folosească rusă. Chiar și atunci când vorbeau rusește, profesorii ruși își băteau joc de Stalin și de colegii lui din cauza accentului lor georgian. Stalin era ridiculizat și de cei care erau fii de preoți sau de negustori. Ei își băteau joc de uniforma lui școlară jerpelită și de fața lui cu urme de vărsat de vânt. Tânărul Iosif a învățat să-și învingă
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
de ei. Pentru a evita confruntările fizice, îi batjocorea acuzându-i că folosesc violența ca pe un "înlocuitor pentru creier". Stalin și-a impus autoritatea asupra celor din familii bogate. Deși mai târziu Stalin a căutat să ascundă aceste origini georgiene, pe timpul copilăriei sale era fascinat de folclorul local. Poveștile pe care le citea vorbeau despre muntenii georgieni care luptaseră vitejește pentru independența țării. Eroul favorit al poveștilor lui Stalin era un tâlhar legendar din munți numit Koba. El le-a
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
au mai fost niciodată repetate. Sunt câteva etimologii ale rădăcinii ჯუღა ("jugha"). Conform unei versiuni, este de origine osetină. Numele "Jugaev" este comun printre osetini și, înainte de revoluție, numele din Ossetia de Sud erau, în mod tradițional, scrise cu sufix georgian, obicei răspândit în special printre osetinii creștinați. Conform unei alte versiuni, numele vine de la satul Jugaani din Kahetia, în estul Georgiei. Un articol din ziarul "Pravda" din 1988 afirma că supranumele dictatorului deriva dintr-un vechi cuvânt georgian care ar
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
cu sufix georgian, obicei răspândit în special printre osetinii creștinați. Conform unei alte versiuni, numele vine de la satul Jugaani din Kahetia, în estul Georgiei. Un articol din ziarul "Pravda" din 1988 afirma că supranumele dictatorului deriva dintr-un vechi cuvânt georgian care ar fi însemnat "oțel", acesta putând fi motivul adoptării numelui "Stalin". "Сталин" ("Stalin") este o combinație dintre rusescul "сталь" ("stal") "oțel" și sufixul posesiv "-ин" ("-in"), o formulă folosită de numeroși alți bolșevici precum Lenin sau Buharin. Montefiore afirma
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
ca numele provine de la o amanta Liudmila Stal. Precum alți bolșevici, el a devenit în mod obișnuit cunoscut sub nume conspirative, printre care "Stalin" nu era cel mai important. Era, de asemenea, cunoscut drept " Koba ", după numele unui erou popular georgian (un haiduc, precum Robin Hood). S-a spus că a mai folosit cel puțin o duzină de alte nume, pentru comunicații secrete, dar pentru motive lesne de înțeles, multe au rămas necunoscute. Imediat după victoria în Al Doilea Război Mondial
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
a fost creată o Georgie independentă, care integra Abhazia în teritoriul său. În 1921 însă, Armata Roșie a invadat zona și a pus capăt independenței acesteia. Ulterior, Abhazia a devenit Republică Sovietică Socialistă (RSS), cu statut ambiguu (asociată cu RSS Georgiană). În 1931, Stalin i-a acordat autonomie, sub titulatura de RSS Autonomă Abhază în cadrul RSS Georgiană. Abhazia și-a declarat independența față de Georgia în anul 1992. Războiul de independență s-a soldat cu numeroase victime în perioada 1991-1994. În august
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]
-
Roșie a invadat zona și a pus capăt independenței acesteia. Ulterior, Abhazia a devenit Republică Sovietică Socialistă (RSS), cu statut ambiguu (asociată cu RSS Georgiană). În 1931, Stalin i-a acordat autonomie, sub titulatura de RSS Autonomă Abhază în cadrul RSS Georgiană. Abhazia și-a declarat independența față de Georgia în anul 1992. Războiul de independență s-a soldat cu numeroase victime în perioada 1991-1994. În august 2008, armata georgiană a încercat să recâștige controlul asupra Abhaziei, fapt ce a determinat intervenția rapidă
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]
-
Stalin i-a acordat autonomie, sub titulatura de RSS Autonomă Abhază în cadrul RSS Georgiană. Abhazia și-a declarat independența față de Georgia în anul 1992. Războiul de independență s-a soldat cu numeroase victime în perioada 1991-1994. În august 2008, armata georgiană a încercat să recâștige controlul asupra Abhaziei, fapt ce a determinat intervenția rapidă a forțelor militare ruse, georgienii fiind nevoiți să se retragă în numai 6 zile. La 26 august 2008, președintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a declarat că guvernul de la
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]
-
independenței Abhaziei, ea nu a fost recunoscută decât de Nicaragua. Abkhazia se întinde pe o suprafață de 8.600 km². Munții Caucaz la nord și nord-est formează granița cu Federația Rusă. La est și sud-est, Abhazia se învecinează cu regiunea Georgiană Samegrelo-Zemo Svaneti, iar la sud și sud-vest cu Marea Neagră. Abhazia este o zonă în principal muntoasă. Lanțul Caucazului aflat în nordul regiunii formează câteva masive - Gagra, Bzyb și Kodori - care o împart în văi adânci, puternic irigate. Cele mai înalte
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]
-
să fie ales în 1705 episcop la Râmnic, iar în 1708 mitropolit. S-au tipărit felurite cărți: de slujbă, de teologie, de învățătură, de combatere a catolicismului și calvinismului, toate în limbile română, greacă, slavonă și chiar arabă, turcă și georgiană. Căsătorit cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești, Constantin Brâncoveanu a avut cu aceasta patru fii, Constantin, Ștefan, Radu și Matei, și șapte fiice, Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Anca, Bălașa și Smaranda. Dintre cei patru fii, care au fost
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
a celui de-al Treilea Reich și a unor regimuri aliate cu acesta. Astăzi este deja un loc comun în literatura de specialitate opinia, exprimată aproape unanim de către cercetători, privind prima menționare documentară a țiganilor, sub denumirea de "atsincani", varianta georgiană a formelor grecești "atsinganoi"/"tsinganoi", termen folosit pentru desemnarea acestora de către bizantini. Această mențiune a apărut într-un manuscris hagiografic în limba gruzină, datat 1068 d. Hr., scris de un călugăr georgian la Mănăstirea Iviron de la Muntele Athos. În manuscris
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
documentară a țiganilor, sub denumirea de "atsincani", varianta georgiană a formelor grecești "atsinganoi"/"tsinganoi", termen folosit pentru desemnarea acestora de către bizantini. Această mențiune a apărut într-un manuscris hagiografic în limba gruzină, datat 1068 d. Hr., scris de un călugăr georgian la Mănăstirea Iviron de la Muntele Athos. În manuscris se menționa că în anul 1054 d. Hr., în timpul domniei împăratului Constantin al IX-lea Monomahul, au sosit la Constantinopol, din Asia Mică, mulți "athinganoi", ce făceau parte dintr-o „sectă eretică
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]