31,702 matches
-
se văd primii fulgi de nea... Să-l vezi pe "Nea Puiu" nemaibuzunărindu-se cu disperare după cruci și iconițe (oricum confiscate de PSD înaintea meciului de la Erevan, și de aceea...) și să-l auzi declarând că demisia sa "e un gest de normalitate", de unde noi trebuie să pricepem că e vorba, de fapt, de generozitatea sa față de țară. Ce simplă-i, Doamne, normalitatea asta! Păcat că nu se intră în ea la timp... Să vezi imagini de la Târgul de carte "Gaudeamus
"A venit iarna drăguța ..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12270_a_13595]
-
mi se pare Bietul Ioanide). Sînt - însă - foarte rezervat față de criticul și istoricul literar, ale cărui scrieri le găsesc extrem de. Ťdiscutabileť!". Chiar dacă ne-ar veni foarte greu a ne ralia unei sancțiuni atît de categorice, nu putem a nu aprecia gestul leal-disociativ, asumat cu temeritate, preferabil prin însăși dezbaterea ce-o poate anima, unei admirații stereotipe, soporifice. Am lăsat la urmă analizele propriu-zise care alcătuiesc materia majoritară a cărții. Factura lor semnifică o conștiință critică ce se distinge printr-o larghețe
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
alcătuiesc oare un pandant al extrovertirii sale funciare, sub forma freneticii deschideri spre actualitate, spre cronica literară care e o cale parcă predestinată de a trăi în lume (în lumea operelor, dar și a literaților)? "Dintr-un zîmbet și din gesturi puține simți imediat că ai în față deopotrivă un om al spiritului și un om de spirit. Poate surprinde și vocea lui: subțiratecă (la fel ca întreaga-i constituție), adică deloc Ťtunătoareť, cum ți-ai închipuit - poate - după autoritatea pe
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
în ceasul al doisprezecelea să se asigure de un ausweis oarecare prin care să certifice, la momentul potrivit ce urma să se producă repede-repejor, alură de opozanți (scrisori către președintele de atunci al Uniunii Scriitorilor D. R. Popescu, alte mici gesturi pentru care Securitatea nu mai părea a manifesta mare interes)", nu poți să nu întrebi cîți anișori avea autorul în toamna lui 1989 ori pe ce lume se afla el atunci. l Rodipet S.A. ne comunică, sub semnătura dlui Iordan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
voce îndrituită a se rosti definitiv nu neagă forța de expresie a dezlănțuitului "ortodox maniheist". Este atras, cum era și firesc, să publice în paginile revistei Gîndirea, dar cooptarea lui de lungă durată printre gîndiriști se traduce printr-un simplu gest reflex: G. Călinescu observă, pe bună dreptate, că "ortodoxismul lui V. Voiculescu este anterior aceluia al Gîndirii". Acolo poetul găsește însă un mediu propice pentru a se sistematiza, luînd cunoștință de sine. Fire pozitivă prin chiar profesiunea sa - este medic
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
înserat repede și tot întunericul căuta să intre în mine. Ca atunci, în '89, cînd eu căutam cu disperare să ies din el. Îmbrac copilul și o iau spre Teatrul Foarte Mic. Intru în sală, mă așez și începe șirul gesturilor precipitate, cărora le pune capăt, de fiecare dată, doar gongul: dezbracă copilul, pe mine, pune hainele și umbrela undeva, în traistă, pe cel de-al doilea loc, cad, adună-le...Copilul mi-o arată, pe rînd cu noi, pe Coca
89 89... TRIST ȘI DUPĂ '89 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12288_a_13613]
-
Mă, ce i-au făcut academicianului! De i se transformase fața într-o zonă crepusculară, iar glasul într-o... Într-un... Că nici nu-i găsesc asemănare... Las'că mă mai cuget... Cred că intrase în panică alertat și de gesturile teatral-ridicole ale proaspătului moderator, de figura sfinx-glacială a moderatoarei și mai ales de rafalele de întrebări la care ar fi reușit să răspundă coerent cam în două-trei zile... O, dar ce clipe de desfătare intelectual-electorală ai pierdut neauzindu-i tirada
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
fără a-i fura însă litaii sau cărțile de credit. Nu voiau decît dolarii. Cu sîngele închegîndu-i-se pe cîteva sectoare ale capului, Gitanas înaintă un protest căpitanului de "poliție". Discuția care urmă, în decursul căreia și Gitanas, și căpitanul făcură gesturi repetate spre Chip, folosind cuvintele "dolari" și "american", se încheie cînd căpitanul îndreptă pistolul spre fruntea lui Gitanas , iar Gitanas ridică mîinile, admițînd că ofițerul avea dreptate. În timpul acesta, sfincterul lui Chip se dilatase, aproape pînă la punctul capitulării necondiționate
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
crea obsedantul statut de scriitori. La nevoie găsesc finanțatori pentru a-și publica scrierile: directori de bănci sau de crescătorii de păsări sau de restaurante care, necunoscând ierarhia de valori din lumea literară, cred în mod greșit că fac un gest de sprijinire a culturii române investind bani în cărți lipsite (de cele mai multe ori) de orice semnificație literară. Urmează lungile și extenuantele bătălii pentru premiile literare, pentru smulgerea unor cronici favorabile de la criticii literari, pentru participarea la festivaluri de literatură, pentru
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
mi se pare Bietul Ioanide). Sînt - însă - foarte rezervat față de criticul și istoricul literar, ale cărui scrieri le găsesc extrem de... Ťdiscutabileť!". Chiar dacă ne-ar veni foarte greu a ne ralia unei sancțiuni atît de categorice, nu putem a nu aprecia gestul leal-disociativ, asumat cu temeritate, preferabil prin însăși dezbaterea ce-o poate anima, unei admirații stereotipe, soporifice... Am lăsat la urmă analizele propriu-zise care alcătuiesc materia majoritară a cărții. Factura lor semnifică o conștiință critică ce se distinge printr-o larghețe
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
alcătuiesc oare un pandant al extrovertirii sale funciare, sub forma freneticii deschideri spre actualitate, spre cronica literară care e o cale parcă predestinată de a trăi în lume (în lumea operelor, dar și a literaților)? "Dintr-un zîmbet și din gesturi puține simți imediat că ai în față deopotrivă un om al spiritului și un om de spirit. Poate surprinde și vocea lui: subțiratecă (la fel ca întreaga-i constituție), adică deloc Ťtunătoareť, cum ți-ai închipuit - poate - după autoritatea pe
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
Simionescu? Cred că ar fi excesiv să-i căutăm un corespondent sau să ne așteptăm ca el să existe într-o literatură preocupată în mod vital de apărarea valorilor naționale, nemaiavând timp de speculațiile autoreflexivității (aici o excepție notabilă este Gesturi de Emilian Galaicu-Păun), deși aceste speculații există pe unele mici porțiuni ale epicului. O simplă iluzie de audiență e traducerea romanului basarabean în spațiul sovietic: e vorba de cele mai multe ori de o literatură oportunistă, peste tot la fel în lagărul
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
în Singur în fața dragostei, Serafim Saka e socializant și psihologizant în Linia de plutire, Vladimir Beșleagă e analitic și panoramic în Zbor frânt, Ion Druță e simbolic și patetic național în Clopotnița, iar Emilian Galaicu-Păun e experimentalist și postmodern în Gesturi. Există o suficientă diferențiere între stiluri, teme, tonalități și construcții narative. Puterea de absorbție a realului e simțitor mai mare decât capacitatea de fabulație și speculație epică. Dezvoltările imaginarului și îndrăznelile fantasticului nu au un debușeu semnificativ. Creația de personaje
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
de altfel nu i-a plăcut, după cum a scris în articolul publicat într-un ziar mexican, intitulat " O Medee fără flacără"), Artaud evocă spațiul pe care "actorul tragic îl străbate înconjurat de metafore create neîncetat de către el, cu voce, cu gesturile, cu mișcările lui, acele gesturi cu dublă încărcătură care ascund și revelează un invizibil". Pentru a putea recrea pe scenă forțele vieții, mimesisul trebuie părăsit, crede Artaud și, în acest scop, scrie tragedia Les Cenci, alimentând paradoxul inovației prin remodelarea
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
plăcut, după cum a scris în articolul publicat într-un ziar mexican, intitulat " O Medee fără flacără"), Artaud evocă spațiul pe care "actorul tragic îl străbate înconjurat de metafore create neîncetat de către el, cu voce, cu gesturile, cu mișcările lui, acele gesturi cu dublă încărcătură care ascund și revelează un invizibil". Pentru a putea recrea pe scenă forțele vieții, mimesisul trebuie părăsit, crede Artaud și, în acest scop, scrie tragedia Les Cenci, alimentând paradoxul inovației prin remodelarea tradiției existente. Nu piesa, nu
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
feței. Așa cum a apărut în ultimele zile, el pare ruda îndepărtată a unui ins care se autoamăgea că va stăpâni pe vecie țara. Din 22 decembrie 1989, când Ceaușescu și-a pierdut, deodată cu puterea, controlul asupra mimicii și a gesturilor, n-am mai văzut vreun politician român pe chipul căruia să citești cu atâta intensitate groaza apropierii de neant. Pe de altă parte, e bine să păstrăm o anumită luciditate și în ce-i privește pe oamenii de prim-plan
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
dar și să priceapă că nu doar cenzura nu mai există, ci și autocenzura, fapt care clarifică automat problema exprimării libere și nu cum încearcă unii să implementeze Comisiei europene ideea că la noi... Pardon ? Partea negativă a chestiunii este gestul pasatorului, urât și inuman, dacă e să ținem seama, și nu putem să facem altfel, că jucătorul celălalt tocmai își rezolva pe teren o problemă intim-fiziologică, după cum rezultă din comentariul chiar așa metaforizat cum e... 1) "Se trage în Parlament
Semantica dadaisto- cubistă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12364_a_13689]
-
ale lui Ion Creangă în raport cu creația sa. Omul Creangă se arată purtat de dorința de-a deveni "autoriu", adică de a-și salva numele de dizolvarea în anonimatul care a mistuit nenumăratele generații ce l-au precedat. Ar fi un gest "rece și calculat", trăsătură a unui "parvenitism" fie și într-o accepție sublimată, ilustrînd, morfologic, revolta părții ce, descoperindu-se pe sine, se vrea detașată de întregul căreia i-a fost consubstanțială. Altfel spus e o atitudine vecină cu "răzvrătirea
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
a amestecat condeiul cu al poetului, oprește replica din Săptămîna: "Deci așa stau lucrurile (...) Complotul este evident. Sîntem puțini și dezarmați". Generațiile actuale vor trebui să reflecteze îndelung la paradoxul care făcea din Ceaușescu marioneta dizidenților și ostililor împingîndu-l la gestul necugetat de a-și persecuta fidelii, ca Barbu și compania. "Doar o scîrbă imensă mă însoțește. Țara lui futu-i mă-sa!" Gura păcătosului... Singura nădejde îi rămîne Securitatea. Ca și C. V. Tudor care merge la generalul Bordea, după cum arată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
Da, acum mi-e și mai clar: Philips-ul lui ne arată exact ce se petrece pe teren. Știam că noi, în fond, nu avem diferende cu Cehia, am făcut parte mulți ani din același lagăr, așa că era normal și un gest absolut prietenesc și de solidaritate umană - degeaba înjurau unii - ca ai noștri să dea cam toate pasele spre jucătorii cehi. Nu, nici vorbă să fi fost un exces de zel... Și am remarcat încă un lucru pozitiv: băieților noștri chiar
Fotbalul - acest joc miraculos... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12390_a_13715]
-
Theodorovna, primul volum din romanul memorialistic În preajma revoluției de Constantin Stere, Disc de George Meniuc, Povestea cu cocoșul roșu de Vasile Vasilache, Zbor frânt de Vladimir Beșleagă, Singur în fața dragostei de Aureliu Busuioc, Linia de plutire de Serafim Saka și Gesturi de Emilian Galaicu-Păun. Exista speranța de a obține acordul autorului pentru a introduce un roman de Ion Druță: Frunze de dor sau Povara bunătății noastre. Atunci când scriu sintagma "romanul basarabean" și încerc anumite generalizări (discutabile, nu am nici o îndoială) la
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
gândeam citindu-i pe prozatorii George Meniuc, Aureliu Busuioc, Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă, Emilian Galaicu-Păun, Serafim Saka (în această ordine i-am citit)? Pe Constantin Stere și Ion Druță îi cunoșteam dinainte, dar i-am reluat într-un nou context. Gesturi de Emilian Galaicu-Păun iese din discuție, pentru că este o narațiune experimentală, perfect integrată, sincronizată cu textualismul și postmodernismul literaturii române. Să se ia în seamă (spun încă o dată) că pe această cuprindere a lecturilor se bazează considerațiile mele sumare despre
Ieșireaîn larg a romanului basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12376_a_13701]
-
istoria artei le oferă cu generozitate, Florin Mitroi și-a restrîns interesul, în propria-i creație, la cîteva teme mari și la cîțiva moduli ușor de recunoscut și de identificat. In pofida discreției sale absolute și a spaimei profunde în fața gesturilor risipitoare și a redundanțelor de tot felul, el a fost, în esență, un experimentator, un cercetător aplicat și cu tentația anonimatului, al tuturor componentelor pe care le implică actul de creație. Fixat, aparent, în bidimensionalitatea fizică și în coordonatele clasicizate
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
pierde orice memorie, își abolește orice funcțiune episodică, se desubstanțializează pînă la limita arhetipului și devine, prin solitudine și prin monumentalitate, o axă a lumii, o realitate unică și desăvîrșită. III. Clasicitatea suferinței Sever pînă la austeritate, economisindu-și bacovian gesturile și mijloacele expresive, Ion Lucian Murnu reprezintă punctul de convergență al unei triple sugestii: mesajul umanist al spiritului grec, ideea creștină a asumării suferinței ca treaptă spre desăvîrșirea spirituală și opoziția tacită, împinsă pînă la nesupunere, în fața unei istorii agresive
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
vădit mirat și poate poza chiar în victimă impulsivă, supraveghindu-și atent conduita și vorbele. Toate disimulările îi acuză slăbiciunea ce nu se vrea nicicum răscumpărată printr-un act oarecare de căință, ceea ce ar atenua eșecul total în ordine etică. Gestul căinței nefăcut suspendă iremediabil salvarea, ca și necesitatea degajată din paradigma biblică. încât suntem departe de modelul originar al vânzătorului care, nemaifiind necesar pentru consecința pozitivă a faptei lui, s-a dizolvat, cum se vede, în apele tulburi ale mentalității
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]