1,108 matches
-
fiecare din ele s-a explicat modul de realizare, conform structurii gramaticale specifice, care să țină seama de configurația mâinii, mișcarea mâinii, orientarea palmei și locul de contact. Dorim să facem precizarea că la ora actuală există mai multe dicționare gestuale în aproape toate țările lumii. Unele dicționare prezintă semnele în ordine alfabetică, grupate pe teme sau pe materii de specialitate, cum ar fi istoria, geografia, matematica ș.a. care se predau la universitățile americane. Dicționarele existente în țara noastră sunt dificil
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
stabilizat și consolidat în școlile respective. Mai târziu acestea se unifică, datorită contactelor mai frecvente între elevii diferitelor școli, cu prilejul concursurilor interșcolare. Cu ajutorul dicționarului nostru dorim să contribuim la accelerarea procesului de unificare a semnelor pentru crearea unui limbaj gestual românesc. De-a lungul a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
de unificare a semnelor pentru crearea unui limbaj gestual românesc. De-a lungul a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și gestuală. Sunt necesare structuri conversaționale care să implice mișcări specifice gesturilor, în funcție de diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
românesc. De-a lungul a câtorva ani am constatat că predarea excesivă a unui lexic, oricât de științific și ,,selectat” ar fi, nu este suficientă și nici recomandabilă în cazul limbajului gestual, care are o gramatică specifică, vizuală, spațială și gestuală. Sunt necesare structuri conversaționale care să implice mișcări specifice gesturilor, în funcție de diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
diferite contexte, cu folosirea mimicii și pantomimicii adecvate pe baza unor texte tematice, axate pe ceea ce se predă în școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de comunicare cu persoanele surde, noi nu dorim să exagerăm folosirea limbajului gestual, ci să-l folosim în funcție de posibilitățile de comunicare ale copiilor. Va trebui să pornim de la ideea că limbajul gestual este considerat primul limbaj al copilului surd profund, iar învățarea limbii române, care este a doua limbă maternă pentru el, se
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
școală la diferite obiecte. Deși există mai multe metode de comunicare cu persoanele surde, noi nu dorim să exagerăm folosirea limbajului gestual, ci să-l folosim în funcție de posibilitățile de comunicare ale copiilor. Va trebui să pornim de la ideea că limbajul gestual este considerat primul limbaj al copilului surd profund, iar învățarea limbii române, care este a doua limbă maternă pentru el, se va realiza mai bine pe baza cunoștințelor de limbaj gestual. Ceea ce am realizat noi cu colectivul acestei școli este
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
copiilor. Va trebui să pornim de la ideea că limbajul gestual este considerat primul limbaj al copilului surd profund, iar învățarea limbii române, care este a doua limbă maternă pentru el, se va realiza mai bine pe baza cunoștințelor de limbaj gestual. Ceea ce am realizat noi cu colectivul acestei școli este doar un început. Prin elaborarea acestui dicționar sperăm că putem veni în ajutorul cadrelor didactice care vor să se perfecționeze în munca cu elevii surzi, să comunice mai mult cu ei
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
să contribuie la micșorarea decalajului de cunoștințe existent între elevii surzi și auzitori de aceeași vârstă. De asemenea, dicționarul va fi util și părinților auzitori care au copii surzi, pentru a comunica cu ei cât mai devreme posibil în limbaj gestual. Trebuie să menționez că este greșit să se realizeze gesturile în ordinea gramaticală a limbajului verbal. Deși acest procedeu este specific începătorilor, el este considerat greșit de specialiștii acestui domeniu și de către persoanele surde însăși. Aici se aplică principiul ,,Când
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
cuvintelor, în mod organizat, odată cu procesul de demutizare”. (2001, Mariana Popa, p. 50; apud. Stănică, Popa, Popovici, 2001, p. 57) Există totuși unele studii asupra acestui gen de copii, care au arătat că deși nu au avut contact cu mediul gestual, copiii au dezvoltat spontan un limbaj gestual incipient, neinfluențat de limba vorbită de părinți, dar având totuși o structură sintactică. (Goldin-Meadow, S. și H. Feldman, p.34) Odată ajunși în școala specială, acești copii învață limbajul mimico-gestual de la colegii mai
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
demutizare”. (2001, Mariana Popa, p. 50; apud. Stănică, Popa, Popovici, 2001, p. 57) Există totuși unele studii asupra acestui gen de copii, care au arătat că deși nu au avut contact cu mediul gestual, copiii au dezvoltat spontan un limbaj gestual incipient, neinfluențat de limba vorbită de părinți, dar având totuși o structură sintactică. (Goldin-Meadow, S. și H. Feldman, p.34) Odată ajunși în școala specială, acești copii învață limbajul mimico-gestual de la colegii mai mari, de la colegii lor cu părinți surzi
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
mimico-gesticular.” (1972, C. Pufan, p. 77) Față de prima opinie, care aproape că reduce pe copilul deficient de auz la un stadiu prehumanoid, cea de a doua este ceva mai optimistă, deși, la rândul ei constată anumite caracteristici negative ale comunicării gestuale și a operării mentale cu imagini. Este o constatare conformă cu realitatea, însă analiza nu este dusă mai departe, ci autorul se oprește în acest punct favorabil demersului propriu. Este un fapt comun tuturor autorilor de a evidenția limitele comunicării
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
și a operării mentale cu imagini. Este o constatare conformă cu realitatea, însă analiza nu este dusă mai departe, ci autorul se oprește în acest punct favorabil demersului propriu. Este un fapt comun tuturor autorilor de a evidenția limitele comunicării gestuale în sine, cât și limitele dezvoltării psihice pe care le provoacă. Pe de altă parte, specialiștii români au constatat că copiii surzi ai unor părinți de asemenea surzi se folosesc de limbajul mimico-gestual, ceea ce le oferă o dezvoltare a personalității
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
Surzii, congenitali sau nu, nu au acces la imaginea acustică și se bazează pe informația vizuală. (Idem, p. 38) Elevii surzi nu au dificultăți de memorare a cuvintelor exprimate prin semne, dar au probleme de reținere a cuvintelor fără echivalent gestual. Copiii surzi pot rememora însemne fără a face o recodare în cuvinte scrise sau vorbite. (Idem, p. 33) Limbajul mimico-gestual este achiziționat de către copiii surzi la fel cum auzitorii achiziționează limba vorbită. Semnele pot fi un mediu bun pentru dezvoltarea
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
este: a) utopic; b) contraproductiv (cu rezultatele menționate); c) o încălcare a demnității persoanei surde, a dreptului ei de a-și trăi viața în conformitate cu propria structură psiho-fizică și cu opțiunile lingvistice și sociale care derivă din aceasta. The gestual language is a modality of specific interaction for human beings and especially for deaf persons. The sing language is their language, adeqnate totally for deaf person similarly with verbal language for hearings. The ban on using the sign language has
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA ALINA MĂRGĂRIȚOIU Gestul în comunicarea didactică Valorificarea accepțiunii semiotice Prefață de Laurențiu ȘOITU INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: gest, comunicare didactică, semioza comunicării gestuale Cuprins Prefață (Laurențiu ȘOITU) / 11 Introducere / 15 Capitolul 1. Ecouri istorice și accepțiuni ale gestului / 19 1.1. Repere istorice în studierea gestului / 19 1.2. Limbajul gestual un spectacol la care participăm zilnic / 29 1.3. Construirea sensului gestului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de Laurențiu ȘOITU INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: gest, comunicare didactică, semioza comunicării gestuale Cuprins Prefață (Laurențiu ȘOITU) / 11 Introducere / 15 Capitolul 1. Ecouri istorice și accepțiuni ale gestului / 19 1.1. Repere istorice în studierea gestului / 19 1.2. Limbajul gestual un spectacol la care participăm zilnic / 29 1.3. Construirea sensului gestului / 32 1.4. Accepțiunea biologică / 34 1.5. Accepțiunea etologică / 42 1.6. Accepțiunea psihologică / 45 1.7. Accepțiunea socială / 50 1.8. Accepțiunea culturală / 57 1.9
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
organizarea etapelor definitorii, prin instrumentele utilizate prin care se evidențiază măsura în care cadrele didactice valorizează gesturile în relația cu elevii. Pentru a evita criticile asupra modului în care și-a ales subiecții, se pornește de la ipoteza că, întotdeauna comunicarea gestuală a cadrelor didactice se modifică în funcție de reactivitatea acestora la stres și la o serie de alte variabile precum vârsta, gradul didactic, vechimea în învățământ și profilul liceului. Confirmările și infirmările ipotezelor sunt la fel de importante pentru concluziile formulate ori lăsate deschise
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
expresiei faciale amenințătoare sau obosite la cadrele didactice cu reactivitate accentuată la stres, spre deosebire de cadrele didactice cu reactivitate scăzută la stres care au o expresie facială sociabilă în relația cu elevii. Dintre concluziile cercetării reținem relația direct proporțională dintre comunicarea gestuală a cadrelor didactice și reactivitatea acestora la stres, dar și faptul că nu există o corelație cu vârsta, gradul didactic, vechimea în învățământ, demonstrându-se, încă o dată, că particularitățile psihologice ale profesorilor au prioritate. În plus, se constată că, profilul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
la stres, dar și faptul că nu există o corelație cu vârsta, gradul didactic, vechimea în învățământ, demonstrându-se, încă o dată, că particularitățile psihologice ale profesorilor au prioritate. În plus, se constată că, profilul liceului nu determină modificări ale comunicării gestuale în relația cu elevii, cu o singură excepție legată de modul de manipulare a materialelor didactice, aceasta depinzând de înclinațiile tehnice ale subiecților. Autoarea atrage atenția și asupra competenței observatorilor liceeni, aducând, în favoarea acestei opțiuni, argumentul că elevii vor defini
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
optimizării practicii educaționale? Acestea sunt întrebările cheie la care volumul de față încearcă să răspundă din perspectiva preocupărilor didactice și de cercetare educațională, fără a avea pretenția acoperirii multiplelor conotații pe care le implică abordarea atât de complexă a semioticii gestuale. Motivul pentru care ne propunem să abordăm gestul în comunicarea didactică a pornit de la anumite aspecte școlare și sociale actuale, vizibile la nivel național și pentru întreg corpul profesoral, cu privire la diminuarea rezonanței intervenției educative asupra elevilor, erodarea consistenței și expectanței
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
relației profesor-elev, denigrarea statutului și imaginii profesorului, demotivarea școlară și acapararea timpului elevilor de tehnologia informațională și mass-media. În acest sens, relevanța problematicii dezbătute în volumul de față se justifică din dorința amplificării ecoului constructiv al comunicării didactice prin intermediul registrului gestual și cultivării unor relații de parteneriat autentice, care să-i angajeze, motiveze și responsabilizeze pe actorii educaționali. Din această perspectivă, am privit comunicarea didactică ca fiind construirea unei relații de parteneriat profesor-elev care să faciliteze în primul rând învățarea și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
construirea și menținerea unei relații de parteneriat cu elevii prin valorizarea gesturilor; • creșterea motivației școlare a elevilor prin captarea atenției, transmiterea entuziasmului profesional, trezirea interesului pentru disciplina de studiu; • persuadarea elevilor prin credibilitatea, onestitatea și expresivitatea personală, susținute de comunicarea gestuală; • realizarea economiei de timp în procesul de predare-învățare-evaluare prin îndeplinirea simultană a unor sarcini diferite; • diminuarea și stoparea comportamentelor indezirabile ale elevilor. Noutatea demersului investigativ al lucrării decurge din faptul că am punctat și valorizat virtuțile semioticii din două perspective
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
contextual al gestului. Analiza gestului sub coloratura unor accepțiuni diferite vizează îndreptarea către o definiție integratoare: semioza gestualității comunicative, care să cuprindă: gestul înnăscut, dobândit, personalizat, universal, cultural, estetic, educativ și contextual. Situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc semioza gestualității comunicative. Am considerat semioza didactică (capitolul 2) o structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care facilitează învățarea și presupune atât capacitatea de reprezentare (semnificare, valorizare) și formulare (convingere, rezonanță afectivă) din partea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
substituie, reglează comunicarea verbală; captează atenția elevilor; facilitează învățarea; ilustrează obiecte și fenomene; stimulează memoria și motivația; trădează emoții și exprimă atitudini; definesc personalitatea; reflectă natura relației dintre actorii școlii etc. Din păcate, prea puțini profesori conștientizează avantajele utilizării repertoriului gestual și, de aceea, o astfel de tematică merită analizată și cercetată. În același sens, am realizat o radiografiere a tipurilor de gesturi întâlnite în relația profesor-elev, subliniind faptul că gesturile asigură reușita comunicării didactice prin adăugarea unui plus de inteligibilitate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prezentată în capitolul 4 s-a înscris pe linia conceptului relațional de funcție-semn (introdus de Umberto Eco, 1976/2008) și s-a centrat pe observarea, analizarea, interpretarea gestului în comunicarea didactică în termeni relaționali (funcții și disfuncții) și contextuali (comunicarea gestuală în trei licee diferite), ceea ce ne-a permis identificarea lui cu o semioză comprimată. În vederea realizării profilurilor profesorilor care eficientizează și devalorizează gesturile în comunicarea didactică, am cercetat cum este influențată gestica acestora de următoarele variabile: reactivitatea la stres, gradul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]