1,094 matches
-
mișcarea membrelor indică un mesaj de întîmpinare, de agresiune, de protecție, de calmare, de supunere, de dominare etc. Confuzia între postură (+ static) și gestualitate (+ dinamic) nu este posibilă; în genere însă mesajul gestual însoțește și confirmă pe cel postural. Limbajul gestual este dublu articulat: 50-60 de unități fundamentale (kinemele), analoage fonemelor, a căror structurare formează o gramatică: mai simplă (ca în cazul salutului: a se apropie de b, își îndreaptă privirea spre b, b procedează la fel, a surîde lui b
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
indică etapele discursului aceluiași interlocutor sau fazele interacțiunii: înainte de a lua cuvîntul, locutorul își "plasează" corpul: își îndreaptă spatele, se sprijină în coate etc.). 8.8. Constrîngerea patternurilor culturale sau convențiile gestualității O altă direcție fertilă de investigare a limbajului gestual ar fi pro-blema convenționalizării, existentă și în limbajul verbal: de la un sens literal inițial (sensul descriptiv al lui C'est une bonne journée sau interogativ al lui How do you do ?) s-a ajuns prin convenționalizarea unei implicații conversaționale la
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
europeni mulțumirea sau ironia, dar în Japonia nervozitatea și chiar furia, iar rîsul însoțește la chinezi și africani actele care amenință fața interlocutorului (face threatening activities). Experimentele "interculturale" de "traducere" a gesturilor au identificat frecvente cazuri în care același semnificat gestual are semnificanți diametrali opuși în culturi diferite: * marcarea respectului, deferenței se realizează prin acoperirea capului în lumea arabă și ridicarea pălăriei în Occident; * pentru a-și manifesta plictiseala un italian își va ¨mîngîia¨ o barbă imaginară, în timp ce francezul se va
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
America O.K. iar în Rusia beția, în Japonia banii, iar în Brazilia o obscenitate (evident există un rudiment de motivare legat de forma rotundă a banilor sau rostogolire în accepțiunea americană sau rusă, ceea ce confirmă dubla natură a semnului gestual: motivat și convențional. Implicînd un contact corporal (strîngerea sau sărutarea mîinii, îmbrățișarea, atingerile de tot felul) gesturile depind în egală măsură de proxemică (infra 9) și postură. Determinate de ansamblul normelor, conduitelor, valorilor comunității, gesturile au permis discriminarea între: * societăți
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Determinate de ansamblul normelor, conduitelor, valorilor comunității, gesturile au permis discriminarea între: * societăți caracterizate de un contact puternic high contact: Europa mediteraneană, America latină, societățile arabe; * societăți caracterizate de un contact scazut low contact: Europa nordică, Extremul Orient. Diferențele în praxisul gestual se manifestă atît cantitativ (gesticulația italienilor este percepută ca excesivă și ridicolă de alte grupuri), cît și calitativ (alături de gesturi cu aceeași semnificație în diverse culturi care confirmă ipoteza gesturilor ca semne motivate, există și o multitudine de gesturi convenționale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cît și calitativ (alături de gesturi cu aceeași semnificație în diverse culturi care confirmă ipoteza gesturilor ca semne motivate, există și o multitudine de gesturi convenționale, specifice unei anumite culturi, cf. Kerbrat-Orecchioni, 1994: 20-21). 8.9. Gestualitate și gen Polisemia semnelor gestuale și dependența lor contextuală este actualizată în numeroase circumstanțe. Astfel contactul vizual indică interesul, simpatia etc. (deci afectele pozitive), dar și mînia, amenințarea, dominația. În genere indivizii dominatori au mai multe contacte vi-zuale; în plus, cînd ascultă privesc mai puțin
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
afectelor la bărbați: "Nu plînge ca o fată" și de supralicitare a afectelor la fete: "O fată trebuie să fie sensibilă, răbdătoare, delicată"). Diferențele de expresie facială, postură, teritorialitate (bărbații ocupă mai mult spațiu în raport cu femeile) sînt dublate de diferențe gestuale. Comportament feminin Comportament masculin * Femeile utilizează mai puține gesturi decît bărbații, dar utilizează discriminator repertoriul de gesturi (mai puține gesturi cînd interacționează cu femei, dar mai multe cînd interacționează cu bărbați (Peterson, 1976). * Bărbații utilizează mai multe gesturi decît femeile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
discursivă (speech community) este caracterizată de cel puțin o limbă comună (în Canada însă vor fi două, iar în Elveția trei) și un stoc comun de resurse comunicative (reguli de adaptare la context a enunțurilor și din punct de vedere gestual, proxemic, paraverbal). Globalizarea societății contemporane generează multiple contacte interetnice în care competența general-semiotică devine o condiție sine qua non a comunicării eficiente; invers, ignorarea acestor postulate comunicative fundamentale duce la blocarea comunicării între nativi și non nativi, a negocierilor internaționale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
kinemelor în raport cu universalitatea emoțiilor. Discutînd delicata delimitare natură/cultură în aria gestualității, W. La Barre (1964) trece în revistă gesturile "naturale" (rîsul, plînsul), gesturile sociale (de aprobare, chemare, salut, negare) și comportamentele motrice stilizate (balet, pantomimă) și conchide asupra diversității gestuale a societății: pe de o parte același semnificat are numeroși semnificanți (supra salutul, aprobarea), pe de altă parte aceiași semnificanți au semnificați diferiți în culturi diferite. Pe aceeași izotopie se situează și Marcel Mauss (Les techniques du corps) care afirmă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reduce la acumularea de observații neierarhizate. Prin urmare, studiile privind comunicarea permit o mai bună înțelegere a sensului în măsura în care țin cont de interacțiunea între situația și tipurile de discurs, între relațiile afective și sociale pe de o parte și cele gestuale, posturale, proxemice, pe de altă parte. Ipoteza de bază a studiului actual al comunicării este plurimedialitatea oricărei interacțiuni și mutualitatea efectelor locuției și recepției. Limbajul non verbal nuanțează, consolidează, autentifică sau distorsionează mesajul verbal. În timpul unei dezbateri semnele ne-mărturisite
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1. Actul umoristic în perspectivă lingvistică și enciclopedică .... 162 7.2. Convenție și deconstrucție ....................................................... 166 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică ........................ 169 7.4. Sens fundamental. Sens contextual .......................................... 172 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor ......................... 175 8. SEMIOTICA GESTUALĂ ......................................................... 181 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare ......... 181 8.2. Incidențe în diacronia gestualității .......................................... 186 8.3. Tipologia gesturilor ................................................................. 188 8.4. Interacțiunea gestualitate/limbaj ............................................. 190 8.5. Gestul în discurs ...................................................................... 192 8.6. Comunicarea facială ............................................................... 195 8.7
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare ......... 181 8.2. Incidențe în diacronia gestualității .......................................... 186 8.3. Tipologia gesturilor ................................................................. 188 8.4. Interacțiunea gestualitate/limbaj ............................................. 190 8.5. Gestul în discurs ...................................................................... 192 8.6. Comunicarea facială ............................................................... 195 8.7. Semnificații ale comunicării gestuale și posturale .................. 197 8.8. Constrîngerea patternurilor culturale sau convențiile gestualității ................................................................ 199 8.9. Gestualitate și gen ................................................................... 202 9. PROXEMICA ............................................................................ 206 9.1. Comunicare verbală și neverbală. Experiența spațiului ........... 206 9.2. Proxemica. Definiție și delimitări ............................................ 208 9.3. "Limbajul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
conținutul lor social și simbolic, practicilor divinatorii. Am realizat apoi o analiză amănuțită a practicii și discursului divinatoriu cu scopul de a distinge etape precise în derularea actului, dar și pentru a observa și surprinde anumite coduri de limbaj. Expresiile gestuale, formulările verbale (termeni imperativi, volitivi, psihologici etc.) și retorica de care dispun practicienii atestă o bună pricepere în a stăpâni relațiile umane și sociale. Un capitol separat al lucrării este destinat evidențierii simbolului, a gândirii simbolice și a simbolismului social
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ar funcționa pe principiul: agent-instrument-obiect. Cadrul de bază trebuie să țină seama în această situație de relația dintre actori, spectatori și toate elementele ritului (ex: ritualul turnării cositorului cuprinde deopotrivă actorii, obiectele folosite, mediul ambiant și întreg ansamblul comportamental și gestual). Astfel, amplitudinea imaginii este dată atât de numărul de protagoniști și de spectatori ai actului ritualic, cât și de amploarea desfășurării acestuia (de exemplu: ritualul topirii cositorului presupune cuprinderea într-un cadru amplu a întregului loc de derulare a sa
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
regăsește. Pentru cei mai mulți, imaginea corporală formează un tot împreună cu activitățile pe care acesta le prestează și, firește, cu obiectele pe care le manipulează. Utilizarea frigărilor (este vorba de ustensilele folosite la ritualul stingerii cositorului) se realizează într-un întreg context gestual. Din acest motiv femeia care toarnă cositorul este surprinsă în întregime, împreună cu obiectele pe care le folosește în mediul său, și nu fragmentar. Cadrajul de bază al unor tehnici corporale reflexive poate varia, în funcție de desfășurarea acțiunii. Astfel, imaginea corpului poate
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
misterul, sporește și taina, dar și disponibilitatea clientului de a crede mai multe din profețiile făcute. 13.1.3. Observarea și interpretarea semnelor divinatorii Etapa este una care se referă la interpretarea propriu-zisă a semnelor. Este însoțită de un limbaj gestual și verbal adecvat. Fiecare tehnică de divinație dispune de un set precis de reguli de descifrare a semnelor. Acestea presupun și respectarea anumitor reguli pentru a nu afecta negativ rezultatele actului prezicerii. "Mă uitam uimită la persoana din fața mea cum
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de o interpretare savantă, științifică, în care se operează cu concepte sofisticate. Analiza pe care am făcut-o mai sus demonstrează destul de limpede că prezicătorul a conservat foarte bine o serie de caracteristici ale tradiției populare (cel puțin la nivel gestual, verbal și chiar ritualic). Din aceste motive efortul său interpretativ se prezintă ca o hermeneutică populară. Aceasta, la rândul său, poate fi privită fie ca o formă de elevație spirituală (ne referim aici la acele încercări de decriptare a negativului
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nu numai să decripteze înțelesul ascuns al unor semne, ci să pătrundă și în intimitatea lumii interioare a subiectului, iar uneori chiar reușește (unele mărturii vorbesc de astfel de succese). Totuși, indiferent de situații, el va folosi aceleași clișee (verbale, gestuale) și tehnici ale divinației, așa cum le-a moștenit sau cum i-au fost predate. În esență, această hermeneutică populară dorește să facă traductibil, pe înțelesul tuturor, neînțelesul, misteriosul, neștiutul. Ea dorește să răspundă unor exigențe specifice fiecărui timp și spațiu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
distinge de relatarea unei serii întîmplătoare de situații și evenimente, naratologii (Danto, Greimas, Todorov) au mai argumentat că narațiunea trebuie să aibă un subiect unificator și să constituie un întreg. Mediile narative de reprezentare sînt diverse (oral, scris și limbajul gestual, de ex., tablouri cu natură moartă sau vie, gesturi, muzică, sau orice combinație ordonată a acestora). Astfel arată formele pe care le poate lua narațiunea (numai în domeniul narațiunii verbale găsim romane și romanțuri, nuvele și povestiri, istorie, biografie și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cultul detaliului, ce condensează și actualizează semnificația, făcând din formă sens. Jacques Dubois [2000, p.246] constată că personajele lui Zola au fiecare câte un detaliu izolat care le caracterizează, devenind semn distinctiv al personajului, repetat de nenumărate ori. Limbajul gestual completează imaginea privind relațiile sociale și, în special, cele intime. El este generat, si particularizat cu o mare putere senzuala, fiind un exemplu concludent al dialogului dintre structurile inconștiente profunde și codul social oficial, că structura de suprafață. Gesturile stimulează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
voiture, quand elle vous tendait la main, șes mouvements étaient parfaits de justesse et d'à-propos" [Maupassant, Le modèle, în La parure, p.426]. Gesturile de salut, mărcile de diferența, expresiile de respect sunt ierarhizate și investite cu sens. Schimburile gestuale pot fi substitut al discuțiilor: "Et să poignée de main fut longue, avec une insistance significative" [Maupassant, Le verrou, în La parure, p.268]. Mișcarea și gestul sunt sustrase momentului ilustrativ și ridicate la nivelul componenței de maximă importanță a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/ 1996. Printed in ROMANIA ALINA MĂRGĂRIȚOIU Gestul în comunicarea didactică Valorificarea accepțiunii semiotice Prefață de Laurențiu ȘOITU INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: gest, comunicare didactică, semioza comunicării gestuale Cuprins Prefață (Laurențiu ȘOITU) / 11 Introducere / 15 Capitolul 1. Ecouri istorice și accepțiuni ale gestului / 19 1.1. Repere istorice în studierea gestului / 19 1.2. Limbajul gestual un spectacol la care participăm zilnic / 29 1.3. Construirea sensului gestului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de Laurențiu ȘOITU INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: gest, comunicare didactică, semioza comunicării gestuale Cuprins Prefață (Laurențiu ȘOITU) / 11 Introducere / 15 Capitolul 1. Ecouri istorice și accepțiuni ale gestului / 19 1.1. Repere istorice în studierea gestului / 19 1.2. Limbajul gestual un spectacol la care participăm zilnic / 29 1.3. Construirea sensului gestului / 32 1.4. Accepțiunea biologică / 34 1.5. Accepțiunea etologică / 42 1.6. Accepțiunea psihologică / 45 1.7. Accepțiunea socială / 50 1.8. Accepțiunea culturală / 57 1.9
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
organizarea etapelor definitorii, prin instrumentele utilizate prin care se evidențiază măsura în care cadrele didactice valorizează gesturile în relația cu elevii. Pentru a evita criticile asupra modului în care și-a ales subiecții, se pornește de la ipoteza că, întotdeauna comunicarea gestuală a cadrelor didactice se modifică în funcție de reactivitatea acestora la stres și la o serie de alte variabile precum vârsta, gradul didactic, vechimea în învățământ și profilul liceului. Confirmările și infirmările ipotezelor sunt la fel de importante pentru concluziile formulate ori lăsate deschise
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
expresiei faciale amenințătoare sau obosite la cadrele didactice cu reactivitate accentuată la stres, spre deosebire de cadrele didactice cu reactivitate scăzută la stres care au o expresie facială sociabilă în relația cu elevii. Dintre concluziile cercetării reținem relația direct proporțională dintre comunicarea gestuală a cadrelor didactice și reactivitatea acestora la stres, dar și faptul că nu există o corelație cu vârsta, gradul didactic, vechimea în învățământ, demonstrându-se, încă o dată, că particularitățile psihologice ale profesorilor au prioritate. În plus, se constată că, profilul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]