1,288 matches
-
mărturii expuse distrugerii și s-a identificat un cimitir de incinerație aparținând unei populații locale geto - dace, care era în legătură cu așezările grecești de pe malul Mării Negre în secolele II - III. Cercetările au dovedit locuirea neîntreruptă a acestui spațiu dobrogean din epoca geto - dacică până la începutul feudalismului. Noile cercetări întreprinse la Murighiol între anii 19811985 au stabilit arheologic trei mari perioade perioada getica, perioada romană - timpurie și perioada romană-târzie. Documentele și mărturiile pe care le avem astăzi nu ne permit fixarea în
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Bosforul cu mult înainte să se petreacă năvălirile indo europene din nordul Mării Negre. Statornicindu-se pe teritoriile locuite de populațiile agricole, indo europenii au modelat definitiv chipul lumii cunoscute până atunci. În Balcani, formarea popoarelor antice (grecii, tracii, ilirii, inclusiv geto dacii) s-a datorat fuziunii celor două curente migratoare care s-au suprapus pe fondul existent din paleolitic și neolitic. Năvălirile ne-au pustiit pământurile, iar vijelia lor nimicitoare a doborât stejarul Cucuteni Tripolie. Au provocat o pagubă uriașă prin
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nestânjenit măslinul apărut în epoca bronzului din care a rodit mai târziu poporul grec în varianta sa clasică. Încă de pe vremea când dădeau în pârg, fructele acestei civilizații au fost aduse de eleni și în ținuturile noastre, fiind gustate de geto daci. d. În universul greco roman În Antichitate, cu tălpile pe fundul mării și cu creștetul mângâiat de soare, trupul Balcanilor se înălța din Mediterana, strângând în brațele muntoase teritorii dens populate și civilizate. Realitatea se oglindea în întreg sudul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
căror țărmuri le uda. Așa și-a dobândit Mediterana numele, pe care îl merită din plin, respectiv marea din mijlocul pământurilor 20. Sămânța civilizației greco romane a încolțit și pe meleagurile noastre. Totuși, deși, geografic, se afla în Balcani, teritoriul geto dacilor avea să se situeze, istoric, la periferia acestei lumi. Nu a însemnat că, pe fondul acestei solitudini, ținuturile noastre au devenit un spațiu ermetic, perfect închis de Dunăre, fără a cunoaște influențele sociale, culturale și economice ale acelor vremii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în Europa Orientală, încă din vechime se putea ocoli cursul balcanic al fluviului, urmând firul țărmului pontic. Din vremuri de demult, grecii au valorificat acest traseu, reușind să deschidă meleagurile noastre. Au dezvoltat contacte fecunde care i-au menținut pe geto daci conectați în permanență la civilizația greacă 21. Elada a devenit pentru mult timp universul civilizațional care și-a extins influența și asupra spațiului românesc, reușind să modeleze inclusiv fondul spiritualității strămoșilor noștri. Chiar Zalmoxis, înainte de a fi acceptat ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
universul civilizațional care și-a extins influența și asupra spațiului românesc, reușind să modeleze inclusiv fondul spiritualității strămoșilor noștri. Chiar Zalmoxis, înainte de a fi acceptat ca zeu suprem, fusese sclavul lui Pitagora. Odată eliberat de filozof, s-a întors printre geto daci pentru a-i învăța tainele cunoașterii, devenind nemuritor. Sub vraja fermecătorului Dionysos, a căzut întreaga peninsulă, ajungând să fie adorat ca zeu și de traci (inclusiv geto daci). Totuși, se impune să avem în vedere că influența civilizatoare greacă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fusese sclavul lui Pitagora. Odată eliberat de filozof, s-a întors printre geto daci pentru a-i învăța tainele cunoașterii, devenind nemuritor. Sub vraja fermecătorului Dionysos, a căzut întreaga peninsulă, ajungând să fie adorat ca zeu și de traci (inclusiv geto daci). Totuși, se impune să avem în vedere că influența civilizatoare greacă a cunoscut și anumite limite. Legătura lor cu spațiul pontic avea un caracter preponderant maritim, prin practicarea unei navigații costiere. Nu erau dezvoltate căi terestre care să remorcheze
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
se impune să avem în vedere că influența civilizatoare greacă a cunoscut și anumite limite. Legătura lor cu spațiul pontic avea un caracter preponderant maritim, prin practicarea unei navigații costiere. Nu erau dezvoltate căi terestre care să remorcheze durabil meleagurile geto dacice la Elada. Grecii au dezvoltat o civilizație maritimă și comercială care s-a extins și în regiunile noastre. Înfruntând furtuni, înscrise chiar în numele Mării Negre, grecii s-au aventurat pe apă spre țărmurile noastre, iar pe fundul apei, zac amfore
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
încât grecii doar își imaginau despre locurile aflate la miazănoapte de ținuturile acestor triburi. Se gândeau la Boreas pentru a privi spre interiorul continentului unde nu se aventuraseră pentru a-l explora 22. Legăturile terestre mai consistente ale grecilor cu geto dacii au avut un caracter excepțional, stabilindu-se în contextul unor confruntări militare. Însuși Alexandru Macedon ne-a călcat pământurile într-o incursiune îndrăzneață în nordul Istrului. Întâlnise un trib numeros care-l impresionase prin bogățiile sale și belșugul ținuturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au reprezentat o barieră naturală de nepătruns. În neolitic, cultura Stracevo Criș a trecut parțial Carpații Orientali, așa cum, mai târziu, ceramica bogată în culori Cucuteni Tripolie s-a strecurat prin Pasul Oituz în sud estul Transilvaniei (Depresiunea Brașovului). În Antichitate, geto dacii au putut să stăpânească teritoriile intra și extra carpatice, iar Burebista să întemeieze un stat, chiar dacă efemer, având munții drept coloană vertebrală. Noi file de istorie glorioasă au fost scrise sub domniile lui Mihai Viteazul și Ferdinand I. Totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
între ținuturile ce le mărginesc. Astfel, Carpații au avut forța de a genera particularități socio politice și culturale de o parte și de alta a versanților săi. Să nu uităm că, în Antichitate, deși vorbim de una și aceeași populație geto dacă, ne raportăm la o multitudine de triburi înrudite, dar cu o geneză suficient de personalizată. Putem spune că s-a resimțit influența mai puternică a unor elemente iraniene în sud și est, respectiv celtice în vest și nord. De
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în comparație cu alte târguri din Muntenia. Era plasat într-o zonă împădurită, parte a Codrilor Vlăsiei, mărginită de bălți și mlaștini (Snagovul, Căldărușanii, Balta Comanei). Poziția centrală deținută în cadrul Câmpiei Române și protecția naturală a zonei fuseseră exploatate din Antichitate de geto daci. Să ne amintim că, în apropiere de București, a ființat Argedava, presupusa capitală a puternicului regat al lui Burebista. Cu timpul, Bucureștiul și-a găsit o cale directă cu Brașovul, pe valea Prahovei, prin pasul Predeal 46. Implicit, drumul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fondarea de către greci a unor polisuri pe țărmul vestic al Mării Negre (Histria, Tomis și Calatis). Mult timp, aceste orașe au prosperat pe litoralul pontic din comerțul maritim, chiar dacă și-au schimbat frecvent stăpânii (romani, bizantini și, la un moment dat, geto daci). Cursul fast al vieții lor avea să fie curmat, în Evul Mediu, de invaziile migratoare. Cu timpul, au decăzut, ajungând simple sate pescărești. Pentru Constanța, situația avea să rămână neschimbată sub lunga stăpânire otomană. În plină epocă modernă, Constanța
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
unui clește geostrategic, respectiv, între cele două rute care se dirijează din zona Bosforului pentru a ajunge direct sau indirect pe meleagurile noastre. Să ne întoarcem în vremurile antice pentru a înțelege cum a funcționat această strânsoare. Pentru greci, pământurile geto dace nu meritau riscul cuceririi lor, atât din cauza izolării, în sensul că nu deschideau porți spre alte lumi așa cum o făcea Persia, cât și din cauza unor impedimente strategice. Un atac frontal asupra ținuturilor noastre presupunea trecerea Dunării și Carpaților. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
linie genetică, aproape nimic în comun cu romanii, iar legăturile noastre cu dacii sunt inconsistente. Aportul dacilor la construcția edificiului românesc a fost supradimensionat. În realitate, din participarea indo europeană la formarea noastră s-a păstrat destul de puțin pe filieră geto dacică. Și nu doar e cazul lor, ci și al slavilor, presupuși că au așezat multe cărămizi la zidirea seminției noastre. Mai degrabă, putem spune că am rămas cu o parte din contribuția triburilor înrudite, de aproape sau de departe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Și nu doar e cazul lor, ci și al slavilor, presupuși că au așezat multe cărămizi la zidirea seminției noastre. Mai degrabă, putem spune că am rămas cu o parte din contribuția triburilor înrudite, de aproape sau de departe, cu geto dacii și slavii, provenind din Caucaz și Orientul Mijlociu. În România, aportul R1b, specific romanilor, dar și unei părți a geto dacilor, este preponderent de origine hitito armeană, în timp ce R1a, specific și dacilor, dar și slavilor, este de origine iraniană. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Mai degrabă, putem spune că am rămas cu o parte din contribuția triburilor înrudite, de aproape sau de departe, cu geto dacii și slavii, provenind din Caucaz și Orientul Mijlociu. În România, aportul R1b, specific romanilor, dar și unei părți a geto dacilor, este preponderent de origine hitito armeană, în timp ce R1a, specific și dacilor, dar și slavilor, este de origine iraniană. Și totul devine explicabil dacă ne gândim la faptul că geto dacii și slavii au reprezentat elitele care s-au sacrificat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
România, aportul R1b, specific romanilor, dar și unei părți a geto dacilor, este preponderent de origine hitito armeană, în timp ce R1a, specific și dacilor, dar și slavilor, este de origine iraniană. Și totul devine explicabil dacă ne gândim la faptul că geto dacii și slavii au reprezentat elitele care s-au sacrificat, preluând sarcina apărării pământurilor noastre. A fost vorba de un risc asumat care avea să-și producă efectele în urma războaielor, reducându-le ponderea genetică. Aceste triburi, stabilite prin ținuturile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu Antichitatea, am ajuns la sfârșitul procesului de fuziune. Din melanjul genetic perpetuu produs vreme îndelungată, s-au desprins, din rândul popoarelor indo europene, traco ilirii care s-au așezat în Balcani. Din această ramură a înfrunzit și înflorit neamul geto dacilor care și-au întins stăpânirea în întreg spațiul românesc și chiar, în anumite momente istorice, peste hotarele lui. Este punctul în care putem discuta de modelarea definitivă a întregului ansamblu genetic rezultat din cele trei fuziuni. L-am denumit
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în timp, complexul daco neolitic și îl considerăm responsabil de formarea identității noastre etnice. Și am optat pentru această variantă chiar dacă, pe parcursul veacurilor, mai ales în urma războaielor cu romanii, dacii și-au pierdut din moștenirea genetică. În compoziția genetică a geto dacilor, a primat aportul indo european, având în vedere corespondentele identificate, în fază inițială, pe filiera Hg R1b1. Ulterior, pe fondul intensificării migrațiilor, s-a dezvoltat și componenta Hg R1a1, care a dobândit un caracter preponderent. Contopirea geto dacilor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
genetică a geto dacilor, a primat aportul indo european, având în vedere corespondentele identificate, în fază inițială, pe filiera Hg R1b1. Ulterior, pe fondul intensificării migrațiilor, s-a dezvoltat și componenta Hg R1a1, care a dobândit un caracter preponderent. Contopirea geto dacilor cu structura genetică a populației întâlnite pe meleagurile noastre a fost accelerată tocmai de faptul că înșiși traco ilirii reprezentau un amestec de grupuri umane diferite. Această diversitate s-a accentuat în timp, fiind rezultatul contactului invadatorilor indo europeni
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
înșiși traco ilirii reprezentau un amestec de grupuri umane diferite. Această diversitate s-a accentuat în timp, fiind rezultatul contactului invadatorilor indo europeni cu masa civilizațiilor agricole (Hg R1a1, R1b1, respectiv Hg I2 G2, J2, E3)106. Legăturile strânse dintre geto daci și complexul balcano anatolian nu au implicat doar apartenența la un fond genetic comun. Să nu uităm că, de pildă, Hg R1b era prezent în spațiul românesc cu mult înainte de apariția traco ilirilor. Trebuie să luăm în calcul existența
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
portul) popular românesc prezintă aceleași caracteristici pe întreg cuprinsul țării și se aseamănă cu cel al altor neamuri din Balcani. Aria lui de răspândire se suprapune peste teritoriul stăpânit de triburile traco ilire, ceea ce înseamnă că a fost moștenit de la geto daci. g. Secretul izbânzii După cum vedem, se poate spune că starea noastră de simpli țărani a făcut posibilă înfăptuirea unui miracol. Candela moștenirii noastre, aprinsă încă din străvechime, a putut să ardă neîncetat. Satul a fost altarul unde s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
sau modificări fonetice aparent anormale, raportate la evoluția cuvintelor de origine certă latină, ar putea susține valabilitatea acestei ipoteze. De pildă, așa cum am transformat slavonul iubi în iubire, prin adăugarea unui sufix roman, la fel, este posibil ca rădăcini tipic geto dacice, relativ similare cu cele romane, să fi fost modificate într-un sens mai apropiat de limba latină. Firește, absența unei cunoașteri a dialectelor geto dacice ne complică mult situația deoarece se introduce un element cu grad crescut de incertitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
iubi în iubire, prin adăugarea unui sufix roman, la fel, este posibil ca rădăcini tipic geto dacice, relativ similare cu cele romane, să fi fost modificate într-un sens mai apropiat de limba latină. Firește, absența unei cunoașteri a dialectelor geto dacice ne complică mult situația deoarece se introduce un element cu grad crescut de incertitudine asupra originii unor cuvinte 109. Ceea ce vorbim noi astăzi și îi spunem, cu îndreptățită mândrie, limba română s-ar putea să-și tragă seva din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]