3,100 matches
-
cămăruța cu arme. Iată și caii! Nechează sub streașina porticului. Și dincolo de corturi, între munți și mlaștini, un codru întunecos vuiește sinistru. Îl recunoaște imediat după desimea co pacilor înalți. Pădurea Hercynia! Acoperă tot teritoriul la est de Rin până la geți și daci. Brusc, îi apare în față un drum îngust printre niște smârcuri întinse. O apucă pe el fără să știe încotro îl duce. Observă doar că de o parte și de alta se întinde o mocirlă cleioasă din pricina nămolului
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dă să se îndrepte spre lectică. Dialul îl reține de togă: — Se luptă sărmanul cu frigul. Pe malul Pontului Euxin iarna nu-i blândă, ca la noi. Îți cerșește doar îndurarea să-i aduci trupul acasă dacă moare pe pământul geților. Schimbă-i măcar locul de exil. E bolnav. Principele se închide într-o tăcere îmbufnată. Îl zărește pe Tiberius în spatele său și-i dă sulul: — Citește-l și fă ce crezi cu el. Își smulge toga din mâna bătrânului și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un adevărat creuzet în care s-au reunit români originari din toate provinciile istorice românești, fie ele în granițele Regatului României sau în afara acestora. Aici, românii din Macedonia, Basarabia, Bucovina, Transilvania sau Moravia s-au reunit pe pământul strămoșilor lor geți și romani, redescoperindu-și vocația de continuatori ai civilizației occidentale la gurile de vărsare ale Dunării și pe țărmul vestic al Pontului Euxin. Urmare firească a acestor evoluții, orașul Constanța a cunoscut o dezvoltare impetuoasă la finele secolului al XIX
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dunării, la est de orașul Silistra 393. II. 2. Unirea Dobrogei cu România (14 noiembrie 1878) Dobrogea, pământul dintre Dunăre și Marea Neagră, este singurul teritoriu al României situat, din punct de vedere geografic, în cadrul peninsulei Balcanice. Locuit în antichitate de către geți, a fost locul unde s-au întâlnit civilizațiile elenă și romană, precum și primul teritoriu locuit de către daco-romani unde a pătruns creștinismul propovăduit de către apostolul Andrei. La sfârșitul secolului al XIV-lea teritoriul a intrat pentru scurt timp sub autoritatea domnitorului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
încă o dată. Iată ce spune Herodot în Cartea a IV-a a istoriilor sale, în paragraful 93 (citez și eu acum de pe unde am găsit și anume după ediția de la Ed. Științifică, din 1961, traducerea fiind a Feliciei Vanț Ștef): "Geții (cărora romanii le vor spune daci) sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci". Mamăăă, ce frumos și reconfortant pentru psihicul nostru făcut varză de occidentalii ăștia nemernici, spune în scris anticul acesta despre înaintașii noștri! Dar noi nu
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de multe ori ne răpeau și duminica. El zicea: „Nu pot să-i las! Cum să-i las?“ Dar eu, în cele din urmă, îmi făceam apari ția și le spuneam: „E ora opt“, adică: e timpul s-o șter geți! Ei râdeau, se ridicau și își luau politicos tălpășița. După ce Sergiu s-a prăpădit, mi-au mărturisit că se simțeau orfani. E ciudat că pot să văd înregistrările filmate, dar mi-e impo sibil să-i ascult concertele pe CD.
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
de multe ori ne răpeau și duminica. El zicea: „Nu pot să-i las! Cum să-i las?“ Dar eu, în cele din urmă, îmi făceam apari ția și le spuneam: „E ora opt“, adică: e timpul s-o șter geți! Ei râdeau, se ridicau și își luau politicos tălpășița. După ce Sergiu s-a prăpădit, mi-au mărturisit că se simțeau orfani. E ciudat că pot să văd înregistrările filmate, dar mi-e impo sibil să-i ascult concertele pe CD.
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
văile și câmpia, cerul și orizontul, vorbesc tot în limba română, limba română sunt bunicii și străbunicii, limba română e tata și mama, limba română sunt copii și nepoții. limba română e veche cât veacul, în ea a vorbit și getul și dacul, cetate de suflet e limba română, pe-aceste meleaguri doar ea e stăpână, noi trecem prin viață ca frunzele-n vânt, regină e limba acestui pământ. au înflorit salcâmii iar au înflorit salcâmii iară cu albul pur și
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
she? She’s married! Anything? She’s not for me! Why? Because, I am just Matei, and that’s all! Come to America! Maybe I’ll come some day! I can help you to be somebody, to make money, to get fame, please, come here! It’s impossible for the moment! I can’ț run away, Angel! I have not lost myself yet, maybe then... Don’ț wait for such a long time, Matei! Come now! Give me time to think
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
trezim că traversăm o parcare, dar pe mașini. Mă opresc undeva În mijlocul parcării și Încerc numărul Dave Gahan, cîntînd cu aproximație, țopăind, pe o Dacie. It’s a lie, it’s a lie, lie... You treat me like a dog, get me down on my knees... Master and Servant... Mașina e șubredă, nu rezistă celor 86 de kilograme, așa că i se desface parbrizul, scoțînd un sunet sec, discret: poc! Apoi cade Încet, văzînd cu ochii. După care continuăm să fugim, rîzÎnd
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și refuză să iasă ! Ați încercat să-i ordonați și-n engleză ? În en...Nu. Pe ce chestie ? Pe chestie de vischi. Băutura asta e așa de americană, că nu știe decât de limba măsi. Ordonați-i. Mda. A-ten-ți-e! A-farăăă! Get aut! Get aut... Nu vrea. Sigur că nu vrea c-afară-s minus șai’șpe grade. Ce? îi nebun să iasă?! Stă în gâtu’ sticlei mai ceva ca-n sânu lui dom’ Avram, ăla de-a tras în piept Banca Națională RomânoPapuașă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
să iasă ! Ați încercat să-i ordonați și-n engleză ? În en...Nu. Pe ce chestie ? Pe chestie de vischi. Băutura asta e așa de americană, că nu știe decât de limba măsi. Ordonați-i. Mda. A-ten-ți-e! A-farăăă! Get aut! Get aut... Nu vrea. Sigur că nu vrea c-afară-s minus șai’șpe grade. Ce? îi nebun să iasă?! Stă în gâtu’ sticlei mai ceva ca-n sânu lui dom’ Avram, ăla de-a tras în piept Banca Națională RomânoPapuașă de vreo
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
între Scott McKenzie cu San Francisco și Bee Gees cu Massachussetts, între Paul și John din Beatles (de când mă știu am fost de partea cumințeniei siro poase, de lord pufos, a celui dintâi), ori între Rolling-ii din I Can’t Get No Satisfaction și cei din Wild Horses. Chiriac și Sideralul lui Mugur Winkler cu Ești a mea („lumea întreagă îmi tot spune că eu / nu știu să mint prea bine...“). Chiriac storcându-ne lacrimi cu Canarul, Floarea stâncilor și Nebunul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
trimise prietenilor, l-a preamărit, în speranța că vorbele sale vor ajunge la urechile lui Augustus și îi vor smulge iertarea, apoi, după moartea lui Augustus, a făcut același lucru cu Tiberiu. Cei douăzeci și cinci de ani petrecuți de Ovidiu printre geții cu bărbi ciudate au fost, cu siguranță, o lungă așteptare, întreruptă, din când în când, de crize de deznădejde, căci nici o corabie nu-i aducea vestea pe care o dorea. O pornesc de-a lungul plajei spre gardul fostei reședințe
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
și știe să-l roage (versiunea pentru ceilalți șoferi) și cum el nu e metis, n-are decît o rudă prin alianță cu sînge indigen pe care n-a mai văzut-o de un car de ani și e creol get beget, o Întreabă pe doamnă cu o expresie care pare că spune că din Încurcătura asta n-o poate scoate decît el, șoferul cu mustață: „La cine mergeți, doamnă?“ Și cînd ea Îi spune că merge să cumpere ceva de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care și el ieșea tot din țara Agatirșilor, dar curgea într-adevăr prin Sciția pentru a se arunca în Dunăre. Către acest argument hotărâtor se mai adaugă și următorul text din Strabon: «Se mai varsă în Dunăre, trecând prin țara Geților și râul Maris, pe care Romanii transportară toate cele de trebuință pentru răszboi.» Țara Geților nu s-a întins însă niciodată în regiunea Mureșului sau a Tisei, ci a fost totdeauna în Valachia, încât și în Strabon avem aceasi indicațiune
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
a se arunca în Dunăre. Către acest argument hotărâtor se mai adaugă și următorul text din Strabon: «Se mai varsă în Dunăre, trecând prin țara Geților și râul Maris, pe care Romanii transportară toate cele de trebuință pentru răszboi.» Țara Geților nu s-a întins însă niciodată în regiunea Mureșului sau a Tisei, ci a fost totdeauna în Valachia, încât și în Strabon avem aceasi indicațiune că râul Maris ar fi însenmând Oltul. Apoi vom vedea mai jos, la expunerea expedițiilor
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
asupra Daciei, Agatirșii trebuiră să ramână în această țară și se contopiră în sânul năvălitorilor, astfel ca și vechiul popor eranic care ne atinge de așa de departe au contribuit la făurirea naționalității române. II GETII ȘI DACII 1. AȘEZĂRILE GEȚILOR ȘI ALE DACILOR Pe când Sciții ocupau regiunile de la Dunăre în sus, în jos de acest fluviu se întindea după Herodot țara Tracilor, care se mărginea dinspre nord cu cursul lui până la un loc, apoi cu o linie ce pleca de la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și mult mai tare decât toate popoarele. Aceasta însă le este foarte greu ba chiar peste putință; de aceea sunt slabi. Ei au multe și varii denumiri, după deosebirea regiunilor: dar aceleași moravuri și așezăminte se găsesc la toți afară de Geți, de Trausi și de acei ce locuiesc deasupra Crestonienilor (V, 3). Dintre toate popoarele-Traciei, ne spune tot Herodot, Geții fură singurii care încercară să se împotrivească regelui Darius, când acesta trecu în Europa; dar că el îi întâlni în regiunea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
sunt slabi. Ei au multe și varii denumiri, după deosebirea regiunilor: dar aceleași moravuri și așezăminte se găsesc la toți afară de Geți, de Trausi și de acei ce locuiesc deasupra Crestonienilor (V, 3). Dintre toate popoarele-Traciei, ne spune tot Herodot, Geții fură singurii care încercară să se împotrivească regelui Darius, când acesta trecu în Europa; dar că el îi întâlni în regiunea dintre Hemus și Istru și îi supuse. Geții după cât se vede, vroiau să îndreptățească reputația de care se bucurau
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
deasupra Crestonienilor (V, 3). Dintre toate popoarele-Traciei, ne spune tot Herodot, Geții fură singurii care încercară să se împotrivească regelui Darius, când acesta trecu în Europa; dar că el îi întâlni în regiunea dintre Hemus și Istru și îi supuse. Geții după cât se vede, vroiau să îndreptățească reputația de care se bucurau la popoarele de ginta lor, «de a fi cei mai nobili și mai virtuoși dintre Traci» (IV, 93). După mărturisirea lui Herodot, Geții împreună cu toți ceilalți Traci s-ar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Hemus și Istru și îi supuse. Geții după cât se vede, vroiau să îndreptățească reputația de care se bucurau la popoarele de ginta lor, «de a fi cei mai nobili și mai virtuoși dintre Traci» (IV, 93). După mărturisirea lui Herodot, Geții împreună cu toți ceilalți Traci s-ar fi întins în timpurile sale în peninsula balcanică până la Dunăre. Aceeași arătare este întărită și de alte izvoare tot atât de vrednice de credință. Astfel Tucidide (471-400 în. de Hr.), în istoria războiului Peloponezului, ne spune
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Tucidide (471-400 în. de Hr.), în istoria războiului Peloponezului, ne spune că: «Sitalces, plecând din țara Odrisilor, ridică mai întâi pe Tracii din muntele Hemus și Rodop peste care domnea, el, până la marea Pontului Euxin și la Helespont; apoi pe Geții de dincolo de Hemus și alte națiuni, care locuiau mai ales dincoace de Istru (pentru noi dincolo), lângă Pontul-Euxin. Aceștia sunt Geții și alte popoare vecine cu aceștia, care au acelaș nume și toți trag cu arcul de pe cai» Dio Cassius
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Tracii din muntele Hemus și Rodop peste care domnea, el, până la marea Pontului Euxin și la Helespont; apoi pe Geții de dincolo de Hemus și alte națiuni, care locuiau mai ales dincoace de Istru (pentru noi dincolo), lângă Pontul-Euxin. Aceștia sunt Geții și alte popoare vecine cu aceștia, care au acelaș nume și toți trag cu arcul de pe cai» Dio Cassius ( l55-229 d. Hr.) arată de asemenea că în vechime «Mysii și cu Geții locuiau în toată acea regiune care se așterne
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Istru (pentru noi dincolo), lângă Pontul-Euxin. Aceștia sunt Geții și alte popoare vecine cu aceștia, care au acelaș nume și toți trag cu arcul de pe cai» Dio Cassius ( l55-229 d. Hr.) arată de asemenea că în vechime «Mysii și cu Geții locuiau în toată acea regiune care se așterne între Hemus și Istru.» Filip al II-lea regele Macedoniei (359 -336 în.de Hr.) intrînd in luptă cu regele Odrisilor, un puternic popor trac din acele timpuri, căuta alianța poporului get
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]