1,374 matches
-
mai adânci cu o temperatură a aerului mai ridicată unde se topește, această zonă fiind numită "poarta ghețarului", iar torentul de apă provenit din topirea gheții este numit "laptele ghețarului". In zonele polare ghețarii sunt în alte condiții climatice, aici ghețarii se întind până la țărmul mării unde iau naștere iceberguri prin ruperea și luarea de curenții marini unor blocuri mari de gheață. După modul și locul de formare se disting mai multe tipuri:
Ghețar () [Corola-website/Science/304240_a_305569]
-
Everestul datorită convexității Pământului în jurul Ecuatorului. Suprafața Pământului e un etern câmp de luptă între forța ascendentă de formare a munților și forțele de eroziune a gheții, apei și gravitației. După formarea unui lanț, dezagregarea începe să distrugă suprafața rocilor. Ghețarii, râurile și căderile de pietre transportă aceste resturi lăsând în urmă piscuri și creste individuale și numeroase văi. În acest stadiu se află masivele mai tinere, precum Alpii și Himalaya, care au început să se formeze acum 4,5-10 milioane
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
Chiemgau au fost denumite după niște conți cu numele de "Chiemo". Chiemsee s-a format ca și multe alte lacuri prealpine la sfârșitul ultimei ere glaciare, adică cu aproximativ 10.000 de ani în urmă, când s-a topit un ghețar. Lacul a avut inițial o suprafață de aproape 240 km², care era de aproximativ trei ori mai mare decât suprafața actuală a lacului. În timp de 100 de ani, suprafața lacului s-a redus cu aproximativ 200 ha. Înainte de 1904
Chiemsee () [Corola-website/Science/327452_a_328781]
-
diferite în funcție de unghiul de unde este privit. Astfel, privit din nord sau nord-vest se vede partea lui așa numită „feminină” (frumoasă) (Wengen-Jungfrau, Schneehorn și Schwarzmönch), iar văzut din vest se înalță cu 3.250 m peste valea Lauterbrunn, fiind lipsit de ghețari dar deosebit de impozant. Peretele de sud se ridică peste ghețarul Rottal, iar cel de est peste șaua Jungfraujoch. Muntele Jungfrau are o structură petrografică formată din roci calcaroase de vârstă mezozoică. Poalele muntelui în valea Lauterbrunn este constitută din roci
Jungfrau () [Corola-website/Science/312030_a_313359]
-
sau nord-vest se vede partea lui așa numită „feminină” (frumoasă) (Wengen-Jungfrau, Schneehorn și Schwarzmönch), iar văzut din vest se înalță cu 3.250 m peste valea Lauterbrunn, fiind lipsit de ghețari dar deosebit de impozant. Peretele de sud se ridică peste ghețarul Rottal, iar cel de est peste șaua Jungfraujoch. Muntele Jungfrau are o structură petrografică formată din roci calcaroase de vârstă mezozoică. Poalele muntelui în valea Lauterbrunn este constitută din roci din grupa cristalinului, ca marmora sau gneisurile, peste care s-
Jungfrau () [Corola-website/Science/312030_a_313359]
-
și Alois Volker. În vorbirea populară a apărut zicala „Fecioara neprihănită a devenit madam Meyer”. Escaladări clasice: La data de 12 iulie 2007 șase recruți aparținând trupelor de munte „RS Andermatt” s-au prăbușit 1.000 m în jos pe ghețarul Rottal; cauza acestui accident mortal n-a putut fi clarificată. Planul de a construi pe munte o cale ferată alpină a fost abandonat. Pe creasta de NE a fost montată o antenă pentru telecomunicații.
Jungfrau () [Corola-website/Science/312030_a_313359]
-
explicat: "Noi care facem oameni de zăpadă, / noi care sub ninsorile enorme / lăsăm și inimile să ne cadă / noi ce visăm de-a pururi șale demne, / noi care suntem ninși pe ochi de-a dreptul, / noi cărora ne-au spart ghețarii pieptul, / noi care focul nu-l clădim cu lemne / (...) / noi care facem oameni de zăpadă, / fiind și noi tot oameni de zăpadă... Surprinde plasticitatea imaginii: Răceala dintre noi e-a gheții pe care patinează îngeri, sau: O, câmp pe care
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
este cunoscută și apare sub mai multe denumiri "Peștera Minunată" sau "Ghețarul de la Casa de Piatră" și este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. Denumirea peșterii vine de la platoul sub care se află, platoul Vârtop, vârtoapele fiind adânciturile (doline ) care se formează
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
Piatră" și este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. Denumirea peșterii vine de la platoul sub care se află, platoul Vârtop, vârtoapele fiind adânciturile (doline ) care se formează în zonele carstice. Ghețarul de la Vârtop este situat pe teritoriul comunei Arieșeni, județul Alba, în Munții Bihorului. Se ajunge urmând șoseaua de pe Valea Gârda Seacă aproape 12 km din comuna Gârda de Sus, până în cătunul Casa de Piatră. La acest cătun se poate ajunge
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
Alba, în Munții Bihorului. Se ajunge urmând șoseaua de pe Valea Gârda Seacă aproape 12 km din comuna Gârda de Sus, până în cătunul Casa de Piatră. La acest cătun se poate ajunge și coborând din traseul turistic Padiș-Scărișoara în Poiana Călineasa. Ghețarul de la Vârtop este situat în versantul vestic al muntelui, spre Valea Gârda Seacă, la o diferență de nivel de 170 m față de fundul văii. Intrarea în peșteră este cunoscută de localnici de sute de ani, dar nu a fost menționată
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
pătruns în galeriile profunde ale peșterii. Ulterior a fost cartată de Bleahu și Iosif Viehmann. În 1957 a fost declarată monument al naturii și închisă cu poartă. Mulți specialiști susțin că este chiar mai spectaculoasă decât mult mai celebra peșteră "Ghețarul de la Scărișoara". Intrarea este un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Este descendentă și duce în "Sala Ghețarului", de 70 metri lungime. Blocul de gheață are aproximativ 1.600 metri cubi. Din această sală, trecând printr-o
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
al naturii și închisă cu poartă. Mulți specialiști susțin că este chiar mai spectaculoasă decât mult mai celebra peșteră "Ghețarul de la Scărișoara". Intrarea este un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Este descendentă și duce în "Sala Ghețarului", de 70 metri lungime. Blocul de gheață are aproximativ 1.600 metri cubi. Din această sală, trecând printr-o poartă și un scurt sector de galerie joasă, se ajunge în "Sala Domului", în care se poate admira un dom din
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
biologică și, în ansamblu, a faunei și florei, au definit timpurile de început ale istoriei umanității, "preistoria" (împinsă în urmă, mult, chiar către 5 milioane de ani ). În timpul "cuaternarului", în mai multe rânduri, s-au produs înaintări și retrageri ale ghețarilor, corelate, încă din 1874, de către J. Geikje, cu dezvoltarea culturilor paleolitice. Sintetizând cercetările din Alpi, A. Penck și E. Brückner au denumit, după numele unor afluenți ai Dunării, glaciațiile sesizate în domeniul alpin: Günz, Mindel, Riss și Würm; au fost
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
se numește un depozit de materiale aluvionare, care se prezintă ca o grămadă de material detritic (pietriș, nisip, sfărâmături de stânci) și argilă, transportat de ghețari în alunecarea lor sau depusă de ghețari dispăruți, în locul de topire a gheții. Morenele se situează în zonele terminale sau marginale ale unui ghețar alpin. În Munții Carpați, morenele indică limita extinderii foștilor ghețari cuaternari. În prezența grohotișurilor, este greu
Morenă () [Corola-website/Science/313850_a_315179]
-
se numește un depozit de materiale aluvionare, care se prezintă ca o grămadă de material detritic (pietriș, nisip, sfărâmături de stânci) și argilă, transportat de ghețari în alunecarea lor sau depusă de ghețari dispăruți, în locul de topire a gheții. Morenele se situează în zonele terminale sau marginale ale unui ghețar alpin. În Munții Carpați, morenele indică limita extinderii foștilor ghețari cuaternari. În prezența grohotișurilor, este greu de depistat o morenă de fund și
Morenă () [Corola-website/Science/313850_a_315179]
-
prezintă ca o grămadă de material detritic (pietriș, nisip, sfărâmături de stânci) și argilă, transportat de ghețari în alunecarea lor sau depusă de ghețari dispăruți, în locul de topire a gheții. Morenele se situează în zonele terminale sau marginale ale unui ghețar alpin. În Munții Carpați, morenele indică limita extinderii foștilor ghețari cuaternari. În prezența grohotișurilor, este greu de depistat o morenă de fund și una de suprafață, ce se caracterizează prin forme și alcătuiri. Singura metodă de recunoaștere a unei morene
Morenă () [Corola-website/Science/313850_a_315179]
-
de stânci) și argilă, transportat de ghețari în alunecarea lor sau depusă de ghețari dispăruți, în locul de topire a gheții. Morenele se situează în zonele terminale sau marginale ale unui ghețar alpin. În Munții Carpați, morenele indică limita extinderii foștilor ghețari cuaternari. În prezența grohotișurilor, este greu de depistat o morenă de fund și una de suprafață, ce se caracterizează prin forme și alcătuiri. Singura metodă de recunoaștere a unei morene o constituie analiza petrografică a depozitelor respective și a celor
Morenă () [Corola-website/Science/313850_a_315179]
-
Milwaukee ce se varsă în Golful Milwaukee. Această așezare ar putea justifica traducerea numelui Milwaukee că "locul de întâlnire al apelor" dat de indienii triburilor Potawatomi și Ojibwe (Chippewa). Falezele înalte situate la nordul Milwaukee-ului au fost sculptate o dată cu retragerea ghețarului Lacului Michigan ce făcea parte din placă glaciară Laurentidă. Golful Milwaukee este cel mai protejat golf natural al coastei de vest a Lacului Michigan ceea ce explică preferință imigranților de origine europeană de a stabili un port și de a se
Milwaukee, Wisconsin () [Corola-website/Science/306462_a_307791]
-
ale Norvegiei în Antarctica și Subantarctica. Insula Petru I are 11 pe 19 km, cu o arie totală de . Cel mai înalt punct este vârful ultraproeminent, cu altitudine de 1640 m Lars Christensen. Aproape întreaga insulă este acoperită cu un ghețar și este înconjurată de banchiză de gheață aproape de-a lungul întregului an, ceea ce o face să fie inaccesibilă aproape permanent. Există foarte puține forme de viață pe insulă, în afară de păsări marine și foci. Insula a fost descoperită de Fabian
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
a fost și este ignorat complet de toate guvernele. Insula Petru I este o insulă vulcanică aflată la 450 km în largul coastelor Țării Ellsworth de pe Antarctica continentală. Are o suprafață totală de . Insula este aproape în întregime acoperită de ghețar, gheața acoperind 95% din suprafață. Insula este înconjurată de un front de gheață cu pereți verticali. Lungile porțiuni de gheață sunt completate de ieșinduri de rocă. Debarcarea este posibilă doar în trei puncte și numai în scurta perioadă a anului
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
Meall an t-Suidhe, și a crestei învecinate Carn Mòr Dearg; Meall an t-Suidhe formează parte din Granitul Exterior, de culoare roșiatică. Vârful însuși, împreună cu stâncile abrupte din nord, sunt compuse din andezit și bazalt. Muntele a fost puternic erodat de ghețari. Altitudinea lui Ben Nevis, poziția în proximitatea mării și relieful conduc la condiții meteo neobișnuit de instabile, care pot pune în pericol drumeții slab echipați. Conform observațiilor efectuate la observatorul din vârf în perioada 1883-1904, ceața este prezentă pe vârf
Ben Nevis () [Corola-website/Science/313858_a_315187]
-
și înlătura. S-a sugerat că încălzirea globală ar putea provoca schimbări climatice pe Pământ asemănătoare cu cele de pe Venus, care este nelocuibilă. În scenariile mai puțin extreme s-ar putea provoca sfârșitul civilizației. Potrivit unui raport climateric al ONU, ghețarii din Himalaya, care sunt surse de apă pentru râurile cele mai mari din Asia - Gange, Indus, Brahmaputra, Yangtze, Mekong, Salween și Fluviul Galben - ar putea dispărea până în 2350 odată cu creșterea temperaturilor, deși un anunț inițial a acestui raport în mod
Riscurile existențiale () [Corola-website/Science/319673_a_321002]
-
este o regiune în Europa care include următoarele țări: Relieful. Peninsula Scandinavă este străbătută de Munții Scandinaviei care culminează la aproape 2500 m. și de o serie de platouri și câmpii erodate de ghețari. Țărmurile acestei zone sunt foarte crestate, în special în nord și vest, și sunt însoțite de numeroase insule. Cele mai mari insule se află ,însă, în afara acestei zone: Islanda și Groenlanda. În peisajul Europei Nordice se impun fiordurile, lacurile glaciare
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]
-
sunt foarte crestate, în special în nord și vest, și sunt însoțite de numeroase insule. Cele mai mari insule se află ,însă, în afara acestei zone: Islanda și Groenlanda. În peisajul Europei Nordice se impun fiordurile, lacurile glaciare și în Islanda ghețarii. Clima acestei regiuni este temperată în est, ușor moderată de curentul cald Gulf Stream (Curentul Atlanticului de Nord) și rece în nord. Precipitațiile sunt bogate în cea mai mare parte a Europei de Nord. Rețeaua hidrografică este foarte bogată fiind
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]
-
că Expediția Nimrod condusă de Ernest Shackleton a fost foarte aproape de a ajunge la Pol. Pornind de la o bază din apropierea punctului de plecare al lui "Discovery" din Strâmtoarea McMurdo, Shackleton a traversat Bariera de Gheață Ross, a descoperit ruta de pe Ghețarul Beardmore către Platoul Polar și s-a avântat spre Pol. A fost însă obligat să se întoarcă la 88° 23′ S, la mai puțin de 180 de kilometri de țintă. Scott a pretins drepturi de folosire a zonei Strâmtoarea McMurdo
Expediția Terra Nova () [Corola-website/Science/323960_a_325289]