1,442 matches
-
a procurat ea pește. Dacă bine v-ați gândit Știți pe cine-a păcălit ? 6. Fusese-odată un cocoș Mândru tare și zelos Și umblând pe-o potecuță, El găsise o punguță. Știe oare cineva Cam câți bani erau în ea ? GHICITORI Ca să intre-n circ ,hoinarul, Și -a vândut Abecedarul. Pinocchio-Carlo Collodi A fost odată un cocoș Ce s-a întors bogat la moș. Punguța cu doi bani-Ion Creangă Știu un moș cu coada-n clește Fiindc-a vrut să prindă
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
realizat la clasa a doua, proiectul Pădurea, având ca motto : Pădurea e plămânul planetei noastre. Planul de desfășurare a fost următorul: 1. PĂDUREA - mediu de viață pentru multe viețuitoare( arbori, arbuști, ierburi, animale) 2. Foloasele pădurii 3. Pădurea în literatură ( ghicitori, poezii, proză, compuneri) 4. Realizarea unei machete sugestive Proiectele au fost prezentate în fața clasei de fiecare elev, apoi apreciate de colegi, expuse în clasă sau date spre studiu. S-au avut în vedere criteriile : corectitudinea științifică a informațiilor, aspectul graficacuratețe
TEHNICI DE UTILIZARE A METODELOR ACTIVE, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Valentina Mănăilă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_892]
-
ed. I-III, București, 1970; Puiul de veveriță, cu ilustrații de Constantin Popovici, București, 1964; O singură iubire, București, 1965; În spațiu și timp, I-IV, Cluj, 1970-1987; Lumea poveștilor, cu ilustrații de Clelia Ottone și Sorin Obreja, București, 1972; Ghicitori, ghicitori, cu desene de Burschi, București, 1973; Cartea de toate zilele unui an, Cluj-Napoca, 1984; Copil fermecat, cu ilustrații de Octav Grigorescu, București, 1984; Succes moral, București, 1985; Monolog asimetric, București, 1988; Obraze și măști, București, 1995; Casa de sub stejari
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
I-III, București, 1970; Puiul de veveriță, cu ilustrații de Constantin Popovici, București, 1964; O singură iubire, București, 1965; În spațiu și timp, I-IV, Cluj, 1970-1987; Lumea poveștilor, cu ilustrații de Clelia Ottone și Sorin Obreja, București, 1972; Ghicitori, ghicitori, cu desene de Burschi, București, 1973; Cartea de toate zilele unui an, Cluj-Napoca, 1984; Copil fermecat, cu ilustrații de Octav Grigorescu, București, 1984; Succes moral, București, 1985; Monolog asimetric, București, 1988; Obraze și măști, București, 1995; Casa de sub stejari, București
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
153-165; Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, I-X, pref. G. Dem. Teodorescu, București, 1895-1903; ed. vol. I, îngr. Mugur Vasiliu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 2003; I.-A. Candrea, Dicționar de proverbe și zicători, București ,1912; Din înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, îngr. Corneliu Bărbulescu și Gh. Ghiță, București, 1957; Proverbe românești, îngr. și pref. George Muntean, București, 1967; Iordache Golescu, Proverbe comentate, îngr. și pref. Gh. Paschia, București, 1973; Proverbe și zicători bănățene, îngr. Costa Roșu, Novi Sad, 1996; Dicționar de
PROVERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289049_a_290378]
-
Verboten, Focșani, [1943]; Deocheatul, Lugoj, 1944; Ereditate, Lugoj, 1944; Vestala neagră, pref. Virgil Petrovici, Lugoj, 1945; Nu-s drumuri înapoi?, Lugoj, 1946; Potirul profanat, Lugoj, 1946; În cumpănă în fiecare seară, Găvojdia, 1947; Spre oază. În marmora neagră, Găvojdia, 1947; Ghicitori, București, 1954; Scrisoare către Moș Gerilă, București, 1964; Stele mici pentru pitici, București, 1968; Poezii și ghicitori pentru preșcolari, București, 1971; Rodia de aur, București, 1973. Repere bibliografice: Andrei Ciurunga, C.A. Munteanu, RL, 1981, 14, Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
-s drumuri înapoi?, Lugoj, 1946; Potirul profanat, Lugoj, 1946; În cumpănă în fiecare seară, Găvojdia, 1947; Spre oază. În marmora neagră, Găvojdia, 1947; Ghicitori, București, 1954; Scrisoare către Moș Gerilă, București, 1964; Stele mici pentru pitici, București, 1968; Poezii și ghicitori pentru preșcolari, București, 1971; Rodia de aur, București, 1973. Repere bibliografice: Andrei Ciurunga, C.A. Munteanu, RL, 1981, 14, Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 151; Alexandru Darie, Mireasa de peste Prut, București, 1994, 102. E.H.
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
1938; Câteva însemnări pe marginea textelor folosite în jocurile de copii, în Studii de folclor și literatură, București, 1967, 333-399; Studii de etnologie, îngr. și pref. Iordan Datcu, Alexandria, 2003. Culegeri: Antologia Bărăganului, Călărași, 1935 (în colaborare cu Constantin Fierăscu); Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Poeme de război, București, 1942 (în colaborare cu Floarea M. Costache); Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; Folclor din Câmpia Dunării, în Folclor din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 7-482
NEAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
numeroase elemente poetice de o rară frumusețe. Surse: I. Păunescu, Orații populare, care în unele sate obișnuiesc a se zice la nunți, II, București, 1848; V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 363-364; I. C. Fundescu, Basme, orații, păcălituri și ghicitori, București, 1875, 143-156; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 161-184; I. G. Sbiera, Povești și poezii populare românești, îngr. și pref. Pavel Țugui, București, 1971, 455-470; Elena Sevastos, Nunta la români, București, 1889, 92-216, 283-404; Simion Florea Marian
ORAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288566_a_289895]
-
alegere certă) operând astfel o reducere pronunțată a incertitudinii. În istoria umanității putem găsi o gamă imensă de criterii aleatorii mascate, unele dintre ele extrem de bizare: consultarea aștrilor, a oracolelor, fixarea de zile faste și nefaste pentru diferite activități, consultarea ghicitorilor, înțelepților. Criteriile aleatorii mascate prezintă trei caracteristici generale. În primul rând, ele sunt criterii aleatorii în raport cu valoarea potențială a alternativelor între care urmează să se aleagă, acordându-le deci tuturor acestora o șansă egală de a fi alese. Configurația aștrilor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la Institutul Central de Perfecționare a Personalului Didactic din Craiova (1974-1977). Și-a luat doctoratul în științe filologice la Universitatea din București, cu teza Conceptul etnofolcloric în scrierile lui Dimitrie Cantemir (1978). I-au apărut culegeri de poezie populară, descântece, ghicitori și basme în volumele colective Folclor din Oltenia și Muntenia (IV, VIII, XI-XII, 1969, 1982, 1989), precum și în Jos, pe valea Oltului. Cântece bătrânești (1976). Este și autorul unei culegeri de povestiri - Satul copilăriei (1983) -, al unor cărți de versuri
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 429-826; Jos, pe valea Oltului. Cântece bătrânești, București, 1976; Basme populare românești, în Folclor din Oltenia și Muntenia, VIII, București, 1982; Balade populare românești, București, 1984; Poezii populare românești. Balade, doine, colinde, descântece, ghicitori, în Folclor din Oltenia și Muntenia, XI-XII, București, 1989. Repere bibliografice: I. Oprișan, „Jos, pe valea Oltului. Cântece bătrânești”, RITL, 1977, 4; Silvia Ciubotaru, „Basme populare românești”, ALIL, t. XXIX, 1983-1984; Maria Cuceu, „Basme populare românești”, AAF, 1987, 465-466; Elena
NIJLOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288459_a_289788]
-
mitic, iar în planul formelor este descoperită o construcție în „secțiune de aur”, de inegalabilă armonie și perfecțiune. SCRIERI: Folclorul. Sens, valoare, îngr. Viorica Nișcov, postfață Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1991. Ediții: Bulgăre de aur în piele de taur, București, 1975; Ghicitori, București, 1986. Repere bibliografice: Iordan Datcu, In memoriam. Radu Niculescu, REF, 1988, 3; Mircea Anghelescu, Sensul folclorului, LCF, 1992, 3; Cătălina Velculescu, „Folclorul. Sens, valoare”, RITL, 1992, 3-4; Cornelia Ștefănescu, Tensiunea argumentului, JL, 1992, 9-12; Nicolae Mecu, Un exemplar spirit
NICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
Copiii nimănui, Fiul ei...! (1912), care îl are coautor pe Alex. Simionescu, Actrița, Două lumi, jucată și sub titlul Sus și jos, drama A cui e vina?, compusă împreună cu Mihail Mora, cu care dă la iveală și o comedie intitulată Ghicitoarea în cafea, cât și Ziariștii, Lacrimi luminoase și Femeie!..., reprezentate în 1915, se vor a fi „piese de moravuri” și nu mai puțin „drame sociale”. Calul de bătaie, așa-zicând, al lui N. este mereu societatea care, cu „prejudițiile” ei
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
figura taltos-ului maghiar. G. Pizza menționează aici tipologia propusă de Eva Pócs (1998) cu privire la vrăjitoria din aria europeană centrală și răsăriteană, cu distincția dintre ,,tipul A” (,,vrăjitoarele de vecinătate”, legate de conflicte sociale imediate), ,,tipul B” (,,vrăjitoarele magice”, vindecătoare sau ghicitoare) și ,,tipul C” (,,vrăjitoarele supranaturale”, ,,nocturne”). O concluzie a autorului În această dezbatere este refuzul de a considera șamanismul drept o ,,fază istorică” În originea sabatului și a ,,figurilor nocturne” ale vrăjitoriei din aria amintită. Marinella Lörinczi Își propune să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
școală”, cuprinzând jocuri propriu-zise, numărători, jocuri cu păcăleli, jucării, cântece de copii, dansuri, frământări de limbă. Mai sistematică și mai interesantă prin conținut este lucrarea Cimilituri românești (1908), care adaugă la colecția din 1898 a lui Artur Gorovei 369 de ghicitori, multe din ele inedite, despre 245 de noțiuni, majoritatea fiind culese din satul natal al folcloristului. Cărțile următoare mărturisesc aspirația lui P. de a realiza o colecție etnofolclorică monografică a zonei Tecuci. În răstimp de numai treisprezece ani (între 1909
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Povestiri și legende din popor, București, 1911; Sfârșitul lumii. După credințele poporului român, Bârlad, 1911; Culegere de colinde, cântece de stea, vicleime, sorcove și plugușoare, întocmite pentru folosul tineretului ce urează la Crăciun și Anul Nou, București, 1912; Culegere de ghicitori românești (cimilituri), București, 1912; Cântece de țară, București, 1913; ed. îngr. și pref. C. Ciuchindel, București, 1960; Povestea lumii de demult. După credințele poporului român, București, 1913; Diavolul învrăjbitor al lumii. După credințele poporului român, București, 1914; ed. îngr. Antoaneta
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Românii din Meglenia (1900) și Meglenoromânii (I-II, 1902), P. este, totodată, autor al unor contribuții fundamentale la cunoașterea folclorului aromân: Din literatura poporană a aromânilor (1900) și Basme aromâne (1905). În prima, bogatul sumar cuprinde folclorul copiilor, medicină populară, ghicitori, proverbe, colinde, obiceiuri (paparude, Lăzărelul, Sânziene), lirică de dragoste, bocete, toate textele fiind date în aromână și dacoromână. Capitolele sunt precedate de scurte comentarii, de referințe la contribuții românești și străine pe aceeași temă; la jocurile copiilor sunt amintite studiile
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
și îndeosebi în Cercetări în Munții Apuseni și Graiul și folclorul Maramureșului, ambele apărute în 1925. Dacă rezultatele celei dintâi lucrări nu sunt pe deplin concludente, autorul susținând că în spațiul examinat nu există doine, bocete, colinde, balade, basme, strigături, ghicitori, tradiții, opinie care avea să fie infirmată de monografia lui Emil Petrovici, Folclor de la moții din Scărișoara (1935), cealaltă investigație, făcută într-un interval mai mare, în 1920-1924, în aproape toate satele maramureșene, pe care le-a străbătut numai pe
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
de negustor, de flăcău, de tineri, de băiat, de fată mare, de copil mic, de babă, de mocan, de cioban, de pescar, de vânător), plugușorul (12 texte), Vasilca, sorcova, conăcării, 56 de descântece, 250 de proverbe și zicători, 759 de ghicitori. Textele provin dintr-un spațiu larg, cuprinzând zona unde s-a născut culegătorul, apoi zonele unde a funcționat ca profesor, baladele fiind adunate de la câțiva buni interpreți: Lucan Candoi din Celei, Petre Stăncilă din Orlea și Fănică Radu din Silistraru-Brăila
PASCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
a operei cronicarului moldovean. Deși examinează literatura și cultura pe provincii, lucrările lui evidențiază influențele reciproce dintre scriitori, oameni de cultură și acordă interes centrelor de iradiere culturală. Ca folclorist, P. este autorul primelor exegeze filologice și stilistice ample asupra ghicitorilor românești. Potrivit observației lui Ovidiu Bârlea, studiul despre cimilituri reprezintă, după monografia lui Lazăr Șăineanu despre basme, cea mai extinsă și fundamentată lucrare despre o specie a folclorului românesc. În prima parte autorul întreprinde un studiu filologic adâncit asupra ghicitorilor
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
ghicitorilor românești. Potrivit observației lui Ovidiu Bârlea, studiul despre cimilituri reprezintă, după monografia lui Lazăr Șăineanu despre basme, cea mai extinsă și fundamentată lucrare despre o specie a folclorului românesc. În prima parte autorul întreprinde un studiu filologic adâncit asupra ghicitorilor, iar în a doua se ocupă de clasificare, origini, subiect, formă, extensiune, circulație și dispariție, transformare, statut special, legătura cu alte genuri folclorice, valori etnografice, metodă de culegere și publicare a cimiliturilor. Au fost remarcate îndeosebi capitolul privind clasificarea ghicitorilor
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
ghicitorilor, iar în a doua se ocupă de clasificare, origini, subiect, formă, extensiune, circulație și dispariție, transformare, statut special, legătura cu alte genuri folclorice, valori etnografice, metodă de culegere și publicare a cimiliturilor. Au fost remarcate îndeosebi capitolul privind clasificarea ghicitorilor, cel despre forma acestora, unde se delimitează o serie de formule stilistice, cât și indicațiile metodologice referitoare la culegere, la întocmirea tipologiei bibliografice și alcătuirea colecțiilor. Ca lingvist, P. s-a preocupat mai ales de problemele vocabularului (formarea cuvintelor, etimologie
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
repertoriul, în special pe acela al poeziei obiceiurilor, cartea fiind prevăzută cu ample note despre obiceiurile la naștere, nuntă și înmormântare. Eposului popular îi este dedicată și Fata munților. Basmele și poveștile Loviștei (2003). M. a îngrijit o culegere de ghicitori, Cinel-cinel (1964), a reeditat în 1994 colecția de colinde din Transnistria a lui Constantin A. Ionescu, distrusă în decembrie 1944, precum și lucrarea Dealu Mohului. Ceremonia agrară a cununii în Țara Oltului de Ion I. Ionică (1996). SCRIERI: Victor Eftimiu, București
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
Ion I. Ionică, Dealu Mohului. Ceremonia agrară a cununii în Țara Oltului, introd. edit., București, 1996; Balade populare românești (Cântece bătrânești), Chișinău, 1997; Miorița. Meșterul Manole, București, 1998; Ion Ghica, Scrisori către Vasile Alecsandri, pref. edit., București, 2001; Dicționar de ghicitori, Chișinău, 2002. Culegeri: Fântâna Dorului. Poezii populare din Țara Loviștei, București, 1975; Fata munților. Basmele și poveștile Loviștei, București, 2003. Repere bibliografice: Ilie Dan, Jean Bart, „Scrieri”, CRC, 1975, 22; Petru Ursache, „Fântâna dorului”, CRC, 1975, 52; D. Macrea, Limba
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]