1,462 matches
-
de conducere: C. Brâncuș, I. I. Buligan, T. Gureanu, C. Gh. Popescu Tică. Din articolul-program (Prietene dragă), rezultă că revista își propune să publice „basme, povești, tradiții, legende, doine, cântece, bocete, hazuri, glume, snoave, datine, obiceiuri, credințe, superstiții, vrăji, farmece, ghicitori, cimilituri și vorbe cumpănite”. În acest scop, se apelează la preoții și învățătorii satelor, care devin principalii susținători și colaboratori ai revistei (D. Udrescu, Lucian Costin, Ilie Păsculescu, I. N. Popescu, Gh. N. Dumitrescu-Bistrița ș.a.). În numărul 12, revista inserează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285891_a_287220]
-
suflet și spiritul victoriei. Cei doi termeni ai comparației subînțelese DESTIN sportiv și MOARTE a omului sunt deplin cristalizați, iar spiritul SPORTIV poate recunoaște pe cel dintâi, sub învelișul sensibil al celui de al doilea. O alegorie deschisă social este ghicitoarea. Fabula alegorică a SUCCESULUI în societate apare individuală, reală, pe când parabola este posibilă, imaginară, gestul sportiv fiind de a o deschide către neant. Nu trebuie uitat domeniul lingvistic influențat, precum domeniul reclamelor de comportamentul sportiv. Alături de glume și bancuri multiple
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Copiii nimănui, Fiul ei...! (1912), care îl are coautor pe Alex. Simionescu, Actrița, Două lumi, jucată și sub titlul Sus și jos, drama A cui e vina?, compusă împreună cu Mihail Mora, cu care dă la iveală și o comedie intitulată Ghicitoarea în cafea, cât și Ziariștii, Lacrimi luminoase și Femeie!..., reprezentate în 1915, se vor a fi „piese de moravuri” și nu mai puțin „drame sociale”. Calul de bătaie, așa-zicând, al lui N. este mereu societatea care, cu „prejudițiile” ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
interpretare a unor cântece respectând regulile cântării în grup; - exersarea memoriei, a gândirii, a imaginației creatoare; - întărirea sentimentului de admirație și respect față de natura înconjurătoare. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Pe parcursul și la sfârșitul demersului didactic elevii vor fi capabili: O1 - să dezlege ghicitori; O2 - să asocieze răspunsul ghicitorii cu conținutul versurilor pe care le interpretează; O3 - să interpreteze cântece tematice; O4- să realizeze activități gospodărești, colaje, picturi, obiecte, operând cu materiale din 172 natură; O5 - să evalueze lucrările obținute de ei și de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
regulile cântării în grup; - exersarea memoriei, a gândirii, a imaginației creatoare; - întărirea sentimentului de admirație și respect față de natura înconjurătoare. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Pe parcursul și la sfârșitul demersului didactic elevii vor fi capabili: O1 - să dezlege ghicitori; O2 - să asocieze răspunsul ghicitorii cu conținutul versurilor pe care le interpretează; O3 - să interpreteze cântece tematice; O4- să realizeze activități gospodărești, colaje, picturi, obiecte, operând cu materiale din 172 natură; O5 - să evalueze lucrările obținute de ei și de colegii lor; O6- să completeze
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
care să descopere titlul acțiunii desfasurate; (Anexa 1) O7 - să explice importanța existenței anotimpului toamna STRATEGII DIDACTICE: Metode și procedee - conversația, povestirea, explicația, exercițiul, problematizarea, observarea, aprecierea; Forme de organizare: - activitatea pe grupe;activitatea frontală; - activitatea individuală. Materialul didactic: - poezii, ghicitori, text - povestire despre toamnă; - planșa ce înfătișează anotimpul toamna; - costume - vrăbiuța, prorumbel, greieraș, vrăjitoare, toamna;casetofon, casetă; - legume, fructe, scăunel pescăresc, veioză, lemnișoare, oală cu boabe de porumb fierte în prealabil; - imagini cu fructe și legume, diverse materiale din natură
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
iar pe masă există un coș cu fructe care se culeg toamna. Unii dintre elevi sunt îmbrăcați în costume naționale, iar alții sunt costumați potrivit rolului pe care îl interpretează. În săptămâna anterioară elevii au primit sarcina să caute poezii, ghicitori, mici scenete tematice și texte al căror conținut se referă la anotimpul toamna. Scenariul lecției este gândit ca o poveste în care Toamna a fost sechestrată de un împărat căruia nu-I plăcea acest anotimp. El pusese o vrăjitoare să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
ancara 4. Anunțarea subiectului și a unor obiective 5. Desfășurarea propriu-zisă a demersului didactic se distribuie materialul didactic pe mesele elevilor, aranjate adecvat pentru o bună desfășurare a lecției; - se aerișeste sala de clasă; - se primesc invitații. Se dă citire ghicitorilor despre: an, anotimpuri, toamna; Discuție scurtă referitoare la anotimpul toamna: -Care sunt lunile de toamnă? - Descrieți pe scurt acest anotimp orientându - vă după imaginile prezentate. - De ce credeți ca se întâmplă așa? Interacțiune dialogată Se anunță subiectul lecției și se intuiesc
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
sunt lunile de toamnă? - Descrieți pe scurt acest anotimp orientându - vă după imaginile prezentate. - De ce credeți ca se întâmplă așa? Interacțiune dialogată Se anunță subiectul lecției și se intuiesc materialele existente pe mesele elevilor precum și unele dintre obiective: -vor dezleaga ghicitori; - vor reda conținutul unor poezii, texte, scenete și cântece de toamnă pe care le-au căutat și citit anterior; - vor realiza lucrări plastice, colaje cu tematica propusă, activități gospodărești; - vor evalua lucrările obținute de ei și de către colegi; - vor complecta
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
Culegător, cercetător și editor al tezaurului etnofolcloric românesc, M. a efectuat îndelungate cercetări de teren în Moldova, Transilvania, Bucovina, Maramureșul de Nord, în localitățile românești de la est de Bug ș.a. A publicat studiile monografice Poetica liricii populare moldovenești (1978), Lumea ghicitorilor (1981), La izvoarele gândirii. Motive filosofice în creația poetică populară (1988). Din corpusul Creația populară moldovenească, a pregătit volumele Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978, în colaborare cu Efim Junghietu), Ghicitori (1980), cu ample studii introductive, note și comentarii. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
publicat studiile monografice Poetica liricii populare moldovenești (1978), Lumea ghicitorilor (1981), La izvoarele gândirii. Motive filosofice în creația poetică populară (1988). Din corpusul Creația populară moldovenească, a pregătit volumele Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978, în colaborare cu Efim Junghietu), Ghicitori (1980), cu ample studii introductive, note și comentarii. A cercetat geneza, tipologia, poetica cântecului liric și a ghicitorilor, publicând articole în mai multe culegeri colective și în reviste, a îngrijit culegeri de texte folclorice. SCRIERI: Poetica liricii populare moldovenești, Chișinău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
poetică populară (1988). Din corpusul Creația populară moldovenească, a pregătit volumele Strigături, amintiri și scrisori versificate (1978, în colaborare cu Efim Junghietu), Ghicitori (1980), cu ample studii introductive, note și comentarii. A cercetat geneza, tipologia, poetica cântecului liric și a ghicitorilor, publicând articole în mai multe culegeri colective și în reviste, a îngrijit culegeri de texte folclorice. SCRIERI: Poetica liricii populare moldovenești, Chișinău, 1978; Lumea ghicitorilor, Chișinău, 1981; Preliminarii. Speciile folclorice și realitatea istorică (în colaborare cu Grigore Botezatu), Chișinău, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
ample studii introductive, note și comentarii. A cercetat geneza, tipologia, poetica cântecului liric și a ghicitorilor, publicând articole în mai multe culegeri colective și în reviste, a îngrijit culegeri de texte folclorice. SCRIERI: Poetica liricii populare moldovenești, Chișinău, 1978; Lumea ghicitorilor, Chișinău, 1981; Preliminarii. Speciile folclorice și realitatea istorică (în colaborare cu Grigore Botezatu), Chișinău, 1985; La izvoarele gândirii. Motive filosofice în creația poetică populară (în colaborare cu Gheorghe Bobână), Chișinău, 1988. Ediții: Artur Gorovei, Folclor și folcloristică, Chișinău, 1990. Culegeri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
creația poetică populară (în colaborare cu Gheorghe Bobână), Chișinău, 1988. Ediții: Artur Gorovei, Folclor și folcloristică, Chișinău, 1990. Culegeri: Ciugur, mugur, mugurele, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978 (în colaborare cu Efim Junghietu); Ghicitori, introd. edit., Chișinău, 1980; Folclor din Bugeac, Chișinău, 1982; Frumos e la șezătoare, Chișinău, 1983; Folclor din Nordul Moldovei, Chișinău, 1983; Căutătorii de perle folclorice, Chișinău, 1984 (în colaborare cu Efim Junghietu); Folclor din Stepa Bălților, Chișinău, 1984; Beția strică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
vorbi de un început de cultură și literatură finlandeză, pe care cărturarii din epoca iluministă se vor strădui s-o dezvolte și s-o îmbogățească, inclusiv prin realizarea unui dicționar finlandez-suedez-latin. Îi urmează diverse glosare, dicționare de proverbe, colecții de ghicitori, de povestiri, mitologii, gramatici. Primul ziar finlandez își datorează apariția activității unei societăți (Aurora) și datează din 1775. Se dezvoltă și retorica, prin mai multe incantații și epistole, se acordă importanță mitologiei locale, superstițiilor, naturii și vieții grele într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Henrik Florinus (1633-1705) cu al său glosar de limbă finlandeză, Nomenclatura (1678), și un volum de proverbe în 1702; apoi Bartholdus Vhäel cu o gramatică finlandeză și, respectiv, Eskil Petraeus și Matias Martinius. Christfrid Ganader (1741-1790) publică o colecție de ghicitori în 178319, traduce povestiri (1784) și chiar o mitologie finlandeză, în 1789 - Mythologia Fennica 20. Dar cea mai mare personalitate culturală a Finlandei de secol XVIII a fost Henrik Gabriel Porthan (1739-1804), profesor al Universității din Turku, cărturar desăvârșit. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
la caracterul poeziei lirice finlandeze. Despre vechea poezie lirică fino-careliană aflăm că avea metrul trohaic de patru măsuri și folosea aliterația și repetiția. Metrul kalevalian era o caracteristică a teritoriului balto-finez și era utilizat în cântece epice și lirice, descântece, ghicitori și proverbe. Metrica se schimbă în Finlanda de vest după Reforma din secolul al XVII-lea, în celelalte părți ale țării rămânând neschimbată până în secolul al XIX-lea. Stratificarea materialului poetic de-a lungul istoriei a lăsat unele diferențe între
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și Teodorescu, 50.000 de versuri ar fi dispărut pentru totdeauna. Trebuie să recunoaștem hazardul care i-a asigurat un Pisistrate acestui rapsod. De atunci, Pop-Reteganul, în 1886, a cules 5.000 de poezii; Gorovei, în 1890, 2.700 de ghicitori, iar Iuliu Zanne, 50.000 de proverbe și 20.000 de "cuvinte bătrânești". Românii estimează că o treime din operele de literatură orală este în prezent consemnată. Dată fiind importanța a ceea ce a fost reunit deja, ne putem face o
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
iertăm nu numai greșelile altora, ci și pe ale noastre. Cum putem ști ce ne este și ce nu ne este scris? Dacă Încercăm să obținem lucruri care nu ne sunt scrise, ne vom alege cu dezamăgire și depresie. Aici ghicitorii care au cu adevărat har ne pot oferi un ajutor prețios. La baza cunoașterii sorții stă faptul că, În ciuda tuturor declarațiilor și bunăvoinței oamenilor de stat și ale apărătorilor drepturilor omului, oamenii pur și simplu nu se nasc egali din
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
rupt; pol; polei; potop; puternic; Snow Queen; rău; rea; revigorare; risc; rîu; sculptură; stare; sticlă; strălucire; temperatură; temporari; textură; Titanic; tîrg; se topește; topit; traumă; țavă; ud; urît; urs; uscată; vară; vas; viață (1); 805/149/58/91/0 ghici: ghicitoare (161); întrebare (29); noroc (26); ce (26); ști (20); vrăjitoare (15); curiozitate (12); joc (12); nimeri (12); ciupercă (11); afla (10); spune (10); cine (9); secret (9); surpriză (9); mister (8); află (7); gîndire (7); nimeni (7); presupune (7); (6
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cîinele; coincidență; construi; cont; copaci; crede; criptic; a cunoaște; cuvinte; a da cu banul; da seama; a-și da seama; deducție; densitate; deochi; descoperă; destăinui; deznodămînt; dezvăluie; dibui; enervant; enigmă; enigme; farsă; fericire; foc; găsește; ghicește; ghici; am ghicit; la ghicitoare; o ghicitoare; ghicitoarea mea; ghicitori; gîndi; a se gîndi; gîndit; gînditor; gînduri; glob; grădiniță; ingeniozitate; inspirație; instinct; instituție; inteligent; inteligență; intrigă; iubire; iute; încearcă; a încerca; a-și încerca norocul; înșelătorie; înțelege; întîmplare; întreba; o întrebare; învață; învingere; joacă; libertate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
construi; cont; copaci; crede; criptic; a cunoaște; cuvinte; a da cu banul; da seama; a-și da seama; deducție; densitate; deochi; descoperă; destăinui; deznodămînt; dezvăluie; dibui; enervant; enigmă; enigme; farsă; fericire; foc; găsește; ghicește; ghici; am ghicit; la ghicitoare; o ghicitoare; ghicitoarea mea; ghicitori; gîndi; a se gîndi; gîndit; gînditor; gînduri; glob; grădiniță; ingeniozitate; inspirație; instinct; instituție; inteligent; inteligență; intrigă; iubire; iute; încearcă; a încerca; a-și încerca norocul; înșelătorie; înțelege; întîmplare; întreba; o întrebare; învață; învingere; joacă; libertate; logică; longevivi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cont; copaci; crede; criptic; a cunoaște; cuvinte; a da cu banul; da seama; a-și da seama; deducție; densitate; deochi; descoperă; destăinui; deznodămînt; dezvăluie; dibui; enervant; enigmă; enigme; farsă; fericire; foc; găsește; ghicește; ghici; am ghicit; la ghicitoare; o ghicitoare; ghicitoarea mea; ghicitori; gîndi; a se gîndi; gîndit; gînditor; gînduri; glob; grădiniță; ingeniozitate; inspirație; instinct; instituție; inteligent; inteligență; intrigă; iubire; iute; încearcă; a încerca; a-și încerca norocul; înșelătorie; înțelege; întîmplare; întreba; o întrebare; învață; învingere; joacă; libertate; logică; longevivi; magician
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
crede; criptic; a cunoaște; cuvinte; a da cu banul; da seama; a-și da seama; deducție; densitate; deochi; descoperă; destăinui; deznodămînt; dezvăluie; dibui; enervant; enigmă; enigme; farsă; fericire; foc; găsește; ghicește; ghici; am ghicit; la ghicitoare; o ghicitoare; ghicitoarea mea; ghicitori; gîndi; a se gîndi; gîndit; gînditor; gînduri; glob; grădiniță; ingeniozitate; inspirație; instinct; instituție; inteligent; inteligență; intrigă; iubire; iute; încearcă; a încerca; a-și încerca norocul; înșelătorie; înțelege; întîmplare; întreba; o întrebare; învață; învingere; joacă; libertate; logică; longevivi; magician; magie; magii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
, revistă lunară de folclor apărută la Blaj între ianuarie 1923 și octombrie 1927. Director-editor: Traian German. Urmărind să adune folclor românesc, revista publică în mod constant culegeri de literatură populară, cântece lirice și epice, datini și credințe, ghicitori, proverbe, meteorologie populară, descântece, bocete, jocuri de copii, cimilituri etc. Multe articole au caracter de informare și comentare (T. Murășanu, Cum vorbește poporul nostru, P. Hossu-Longin, Datini și credințe, Simeon Russu, Medicina populară, T. German, Norii în credințele poporului, A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286347_a_287676]