1,136 matches
-
m-a așezat pe o lespede mare de piatră. Nu puteam scoate o vorbă. Spaima mi-a legat limba. Băieții au înlemnit și ei. Ion a așezat capacul la loc și ne-a spus că are să-l "lege" cu sârmă ghimpată, ca să nu ne putem apropia de fântână. Ne-a încurajat, ca să ne jucăm mai departe, trimițându-ne la scrânciobul nostru. Ne-a spus că e frumos că suntem prieteni, căci așa cum afirmă Cicero: "Fără prietenie nu există viață". Nu trebuie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și buruienile erau la ele acasă, iar vișinii și corcodușii, nucii stufoși, ca și salcâmii înalți, viețuiau peste tot în bună înțelegere. Calul a târât cu anevoie căruța pe o alee hârtopită, lângă o margine a gardului cârpocit cu sârmă ghimpată, unde așteptau nepăsători groparii, tolăniți pe lutul galben. Babica, săltată din căruță și balansată imperceptibil pe frânghiile întinse, a fost depusă cu grijă pe pământul rece al gropii. Văzuse și ea multe înmormântări la viața ei și sperase, ca noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lacul degetelor) având forma degetelor unei mâini și desigur de aci i s a tras numele. Văile din jurul orașului sunt presărate cu ferme cochete, bogate, cu ogoare și livezi bine Întreținute. Vitele pasc În libertate, pe terenuri Împrejmuite cu sârmă ghimpată. Nicăieri oameni care să le păzească. O adevărată revoluție În creșterea vitelor a produs o sârma ghimpată. În special În marele Vest, vitele nu ar fi putut fi Întreținute fără sârmă ghimpată. Americanii țin vitele la aer, soare, cât mai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
din jurul orașului sunt presărate cu ferme cochete, bogate, cu ogoare și livezi bine Întreținute. Vitele pasc În libertate, pe terenuri Împrejmuite cu sârmă ghimpată. Nicăieri oameni care să le păzească. O adevărată revoluție În creșterea vitelor a produs o sârma ghimpată. În special În marele Vest, vitele nu ar fi putut fi Întreținute fără sârmă ghimpată. Americanii țin vitele la aer, soare, cât mai mult timp pe pășune. Asupra acestei chestiuni voi reveni. Față de bogăția de fructe de aici, fermierii le
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pasc În libertate, pe terenuri Împrejmuite cu sârmă ghimpată. Nicăieri oameni care să le păzească. O adevărată revoluție În creșterea vitelor a produs o sârma ghimpată. În special În marele Vest, vitele nu ar fi putut fi Întreținute fără sârmă ghimpată. Americanii țin vitele la aer, soare, cât mai mult timp pe pășune. Asupra acestei chestiuni voi reveni. Față de bogăția de fructe de aici, fermierii le expun la poartă, unde le poți lua cu coșul achitând prețul indicat, lăsându-l pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
acolo nu se taie porumbul ca la noi. Munca ar fi prea costisitoare. Toată toamna după cules, chiar și iarna când timpul permite, vitele au pășunat În porumbiște. Munca aceasta e ușoară, Întrucât tot terenul fermei e Înconjurat cu sârmă ghimpată, nefiind nevoie de pază. Trecem pe o porțiune de șosea ce Împarte terenul unei ferme În două. Pentru trecerea vitelor s-a săpat un tunel sub șosea. Porumbiștea răvășită de vite e acum culcată la pământ cu polidiscul, după care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
acum mai are de semănat o suprafață cu porumb. Alături de producția vegetală are de Îngrășat un lot de 50 cornute tinere. Vitele bătrâne sunt puține, formate din vacile scoase din producție. Bovinele sunt ținute Într-un țarc Înconjurat de sârmă ghimpată. În mijloc, uluce mari pline la discreție cu porumb boabe. Odată pe săptămână se umplu cu ovăz boabe pentru stimularea poftei de mâncare. Se poate altceva mai simplu? Câțiva porci și câteva păsări au grijă de ultimul bob de pe jos
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
luptă pentru susținerea prețurilor. A doua zi, 4 mai, Înaintăm spre vest În marea câmpie a Dakotei. Pe marginea șoselei nici un arbore, nici o tufă, doar zeci de kilometri de sârmă 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 77 ghimpată denotă că undeva, departe, e un ranch. Niște puncte mici, mișcătoare, ne atrag atenția. Sunt herghelii de cai. O fântână acționată de vânt se profilează firav la orizont. Singura vietate ce se apropie de noi e un fazan pe care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ia corespondența În persoană. Încasarea sau expedierea de colete sau mandate necesită prezența lor. După o bună distanță intrăm Într-o mică localitate În care e o foarte modestă școală primară. Ce ne surprinde e curtea școlii Înconjurată cu sârmă ghimpată, plină cu cai de călărie. Copiii sunt În recreație. Învățătorul ne primește și ne arată mica lui instituție. Are În total 40 de elevi, din toate clasele. Școala are doar o clasă și un mic hol. E construită din scânduri
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
prașila porumbului. Ovăzul e frumos dezvoltat. Câțiva fermieri au dat drumul tineretului bovin În lanurile de ovăz. După ce va fi pășunat, vor ara și semăna porumb furajer. În fiecare fermă vacile sunt scoase la pășune, fără nicio pază, grație sârmei ghimpate. Un fermier are un culoar de sârmă ghimpată, de la ușa grajdului până la câmp. Multă sulfină. Planta aceasta - o leguminoasă - e destul de răspândită. Înbunătățește terenul și dă producție bună. Ca și În Iowa, se cultivă soia pentru furaj. Cosită În floare
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
au dat drumul tineretului bovin În lanurile de ovăz. După ce va fi pășunat, vor ara și semăna porumb furajer. În fiecare fermă vacile sunt scoase la pășune, fără nicio pază, grație sârmei ghimpate. Un fermier are un culoar de sârmă ghimpată, de la ușa grajdului până la câmp. Multă sulfină. Planta aceasta - o leguminoasă - e destul de răspândită. Înbunătățește terenul și dă producție bună. Ca și În Iowa, se cultivă soia pentru furaj. Cosită În floare, dă unul dintre cele mai bogate furaje. Uleiul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mi se spună Popescu găoleanu”. Totuși sorgul zaharat nu s-a extins. La fel nici cel pentru boabe și nutreț. Un fapt important pentru statul Kansas e și creșterea vitelor; multe vite pe câmp, În loturi mari, Împrejmuite cu sârmă ghimpată, cum și multe vite pășunând grâul. În Kansas sunt În general 3.600.000 bovine și 3.580.000 porci, mai mulți decât În România. Oi, cele mai multe, vin din alte state pentru pășunat pe lanurile de gâru, iarna. Cea mai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
un sfert de secțiune, adică 34,5 ha. Tot terenul de cultură e Împărțit În pătrate. În Iowa, Illinois, majoritatea fermelor au câte un sfert de secțiune, iar În vest, mult mai multe secțiuni. Terenul fermei e Împrejmuit cu sârmă ghimpată. Fermierul nostru are și un lot de porci. În acel timp se ocupa cu transportarea micilor cutii - grajduri mobile - pentru porci. Acoperișul se poate ridica după voie, când e cald. Cutiile sunt așejate pe tălpici de lemn și pot fi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
micuța localitate Camerun, era Întuneric, și ploaia nu Încetase. La stațiunea de benzină, un tânăr vine să ne arate drama pe care o trăiește. Fiind cu automobilul În partea de est, prin deșertul pictat, s-a Încurcat În niște sârmă ghimpată și a rămas În pană cu toate roțile. Ne sfătuim ce putem face. Tată său e acolo În deșert, prizonier În mașină. Recunoaște și el că salvarea stă numai În venirea de la orașul apropiat a unui camion de depanare și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a căzut, după lupte Îndelungate, extrem de Înverșunate, În toată Germania a fost o exaltare generală. Aci, o Înaintare de o sută de metrii era anunțată cu surle. Între Douaumont și Vaux, câmpul după 10 ani e plin Încă de sârmă ghimpată, de baionete frânte de gamele și centiroane, de măști individuale, de gropi imense de obuze. Nemții au cucerit fortul printr-un șiretlic, Îmbrăcând un batalion de-al lor În uniforme franceze. Iar francezii l-au cucerit prin bravura unui batalion
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu atât mai mult cu cât viața lor depinde de bunul plac al grupului în care sunt obligați să trăiască'. Ioniță insistă pe ideea că cei din libertate au stat tot într-o închisoare, dar una fără zăbrele și sârmă ghimpată, fiind supuși aceluiași 'proces de destructurare psihică și remodelare, conform unui plan alcătuit în mod științific, dar rău intenționat, ce a urmărit anihilarea a tot ce este cuget românesc. Va trebui să treacă cel puțin tot pe atâta timp cât am trăit
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu imagini alb-negru cu diverse masacre din al Doilea RĂzboi Mondial. Nu existau niciun fel de reguli electorale, nu exista CNA, se punea în clipuri de campanie orice voiai. Într-unul erau niște imagini cu cadavre din lagăre cu sârmă ghimpată și se înțelegea că asta e ceea ce se va întâmpla în Transilvania dacă alege lumea Convenția Democratică. Această manipulare a contat enorm. Asta este perioada în care am început să mă reactivez ca cer‑ cetător și am urmărit chestia asta
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
greutăți întâmpinate, inclusiv încercarea de a-i pune capăt existenței în justiție... Luându-și rămas bun și zicându-i „Să-ți dea Domnul Plaiule, Românesc, și la propriu și la figurat, viață lungă și fără firul sau gardul de sârmă ghimpată ce te sfâșie” am înțeles că Vasile Tărâțeanu, fostul lui redactor șef, rămâne un optimist... Optimism pe care lam întâlnit în tot ceea ce se face la revista Glasul Bucovinei. Ca în versurile „Din una în alta” de Marcel Mureșanu. „La
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a pus la dispoziția specialiștilor și cititorilor coloanele sale, realizând ceea ce își propusese. Au fost prezentate piesele din programul stagiunii (Viforul de Barbu Ștefănescu, Pygmalion, de Bernhard Shaw, Avarul de Mollère, Unchiul Vanea de Cehov, Amfora, de Luigi Pirandello, Leul Ghimpat de Bernhard Shaw etc, note biografice asupra autorilor, explicarea subiectului, aproape la fiecare spectacol, distribuția cu prezentarea în foto a actorilor, popularizarea direcțiunii de scenă, a regizorilor, decorurile etc. Adesea, directorul de scenă, pictorul scenografic, principalii interpreți, iar uneori și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și de vinovați, de mari episcopi deveniți măturători la Sighet și de academicieni aruncați în șantierele morții de la Canal". În primele luni de montaj, împreună cu un experimentat editor, am început să lucrăm la imagistica filmului: porți, cătușe, zăbrele, foișoare, sîrmă ghimpată, toate au trecut din infernul penitenciarelor și au devenit relicve sfinte în film. Cele mai copleșitoare amintiri ale prizonierilor erau legate de sunetul porților care se închideau în urma lor, de spațiul zărcilor în care vor fi zidiți de vii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
inocenții au dreptul să-i judece, chiar dacă torționarii, cei mai mulți, au fost bătuți fără milă, înainte de a accepta să tortureze pe alții". Întîlnirea pe drumul către muncile agricole din Balta Brăilei cu un bătrîn lipovean care își păștea oile dincolo de sîrma ghimpată și care îi urmărea cu mare compasiune determină cîteva remarci însoțit de o pilduitoare întîmplare: "Rușii lipoveni se refugiaseră la gurile Dunării în urma unor lungi și nedrepte persecuții religioase. În secolul al XVIII-lea, protopopul lor, Avacuum, un strămoș spiritual
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
puțin două ore distanță de orașele mari, din moment ce acolo explodau sinucigași dinamitați, în locuri aglomerate ca Burger King și Starbucks și Wal-Mart și stațiile de metrou la orele de vârf. Kilometri întregi ale unor orașe importante fuseseră încercuite de sârmă ghimpată, iar ziarele de dimineață publicau pe prima pagină fotografiile aeriene ale clădirilor bombardate, distingându-se contururile mormanelor de cadavre dincolo de o macara care îndepărta cioburi uriașe de beton incinerat. Tot mai des și mai des se consemna „fără supraviețuitori“. Vestele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Cum am străbătut deja versantul israelian, știu că e mai ușor să vorbești de el decât să-l vezi. Fie din cauza interdicției de a te apropia de el malul israelian e zonă militară, cu grilaj continuu și garduri de sârmă ghimpată fie din lipsă de vizibilitate malul iordanian este abrupt și acoperit de tufișuri -, ornamentul răcoros al văii strălucește prin discreția lui. Nu-i însă decât un fel de a zice: de fapt, nici măcar o mică panglică argintie nu se arată
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vieții (și încă ce viață, cea veșnică!), toate acestea stăruie sub pleoape. Ajungem, în sfârșit, într-o zonă militară recent dezafectată, un teren viran presărat cu mărăcini, cu câțiva eucalipți crescând ici și colo, împrejmuit de garduri înalte de sârmă ghimpată și străjuit de un turn de observație. Un loc de parcare aproape gol și câteva clădiri ultramoderne. Coborâm toți din mașină. Iată-ne așadar, dincolo, beyond, pe malul răsăritean al Iordanului. A nu se confunda cu cealaltă Betanie, aflată la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se întâmplă prea des. Pe celălalt mal, la vreo douăzeci de metri, o construcție "în oglindă", aproape aceeași estacadă dar mai solidă: un post al grănicerilor israelieni, impecabil, sub tencuiala albă. Cele două drapele naționale sunt față în față. Sârmă ghimpată de ambele părți. Încă nu putem vorbi de prietenie. Organizația Friends of the East susține că Iordanul și-a pierdut 97% din volumul originar de apă: irigarea nordului Israelului și pomparea din lacul Tiberiada ar explica situația. Punctul final al
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]