959 matches
-
ultratehnicizată), alți actori pe aceeași scenă. Sportivii actuali, cu interdicții și contracte, cu câștiguri imense ori bețivi ordinari, sunt aidoma luptătorilor din arenele romane (și nu numai), nevoiți să facă spectacolul acesta modern care se cheamă fotbal în loc de lupte între gladiatori. Voinicii ăștia care au uneori și ceva minte oferă mulțimii circul de care totdeauna societatea are nevoie (turnirurile, războaiele fratricide tot astfel de componentă erau). Dacă odinioară înfruntările din arenă erau completate de cele din forumuri, astăzi spectacolele de pe stadioane
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
erau recrutate din voluntari, iar înrolarea forțată a persoanelor singulare, în vederea prestării serviciului militar, era cauzată de apariția unor situații de necesitate reală. În cazul în care, în rândurile armatei romane apăreau depopulări vizibile, se admiteau, date fiind situațiile excepționale: gladiatori, sclavi, barbari, bandiți și canalii. În aceste situații, poporul simplu putea să refuze efectuarea serviciului militar, fără a întâlni vreun obstacol în acest sens. Nu a existat nici un conflict sau vreo criză între stat și Biserică, care să fi amenințat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ar putea să-i acuze de omucidere sau de canibalism pe cei despre care se știe că nici măcar nu suportă să vadă cum este ucis un om, chiar dacă este condamnat pe drept? Cine dintre voi nu dorește să vadă întrecerile gladiatorilor, luptele cu fiarele sălbatice și mai ales cele anunțate de voi? Pentru noi asistarea la uciderea unui om este aproape același lucru cu a-l ucide; am renunțat la spectacole de o asemenea natură. Așadar, cum putem fi capabili să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fi așa. Contestând acuzația de infanticid adusă creștinilor și de nutrire divină cu Trupul și Sângele lui Cristos (cinările thiestice), susținea interdicția evanghelică de a ucide pentru creștini. În acest text, unde este prezentă și referința la brutalitatea spectacolelor cu gladiatorii, se poate constata legătura dintre abținerea de la sângele animalelor și de la vărsarea sângelui omenesc. Criticând credințele religioase romane, disprețuia gloria imperialismului roman al cărui expansionism era marcat de o istorie continuă de masacre, distrugeri și de edificări pe moartea altora
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
observația detașată a evenimentelor, simbol al derivării stoice, este prezentă conștientizarea rupturii cu experiența păgână prin implicarea unei noi concepții despre viață, inserată în optica comunitară creștină. În Ad Donatum, 7, autorul ne vorbește despre disprețul vieții exemplificat de spectacolul gladiatorului. Mulțimea care asistă își asumă o conotație de paliditate care scoate în evidență anonimatul și depersonalizarea indivizilor care, pierzându-și capacitatea de reflexie și orice sentiment, își manifestă doar instinctul bestial. Din această climat de crud antagonism dispare valoarea persoanei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
această climat de crud antagonism dispare valoarea persoanei umane, iar Ciprian aduce în discuție aspectul etico-social al ludus gladiatorius în care se simte lipsa oricărei urme de distracție sănătoasă, în timp ce există o căutare egoistă și aberantă de satisfacție a libidoului. Gladiatorii, într-o oarecare măsură victime ale situației, reprezintă adevăratele mijloace pentru satisfacția simțurilor într-o societate care își pierde tot mai mult sentimentul de humanitas: homo occiditur in hominis voluptatem. Sunt cuvinte care ajung să exprime din partea creștinilor necesitatea refuzului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
omenie, trebuind să vizeze suprimarea aceleiași lupte prin eliminarea pericolelor cauzatoare. Radicala nepotrivire dintre creștinism și serviciul militar este clar ilustrată în Divinarum Institutionum, VI, 20, 10-17, unde, uniformizându-se tradiției creștine, autorul își exprimă atitudinea de condamnare față spectacolele gladiatorilor la care și cei care asistă, complăcându-se de uciderea vreunei ființe omenești, plecând de la conștiinciozitatea lor, ar deveni din punct de vedere moral participanți la acea cruzime. Ironizând ideea numirii de joc (ludus) a unei crime, acuză oamenii că
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a fost răstignit (mimări istorice). În fața lipsei de pudoare și a cruzimii acestora, Tertulian (155-230), cu un simț de îngrozire și ironie, exclamă: Celelalte feluri de desfrâu se practică pentru plăcerile voastre, spre dezonorarea zeilor... Am râs și în mijlocul distracțiilor gladiatorilor de amiază... distracțiile înseamnă cruzime. Tacitus ne dă de înțeles că împăratul i-a acuzat pe creștini mai mult ca detestatori ai genului uman, decât ca incendiatori: Așadar, fiind prinși mai întâi cei care mărturiseau, apoi, la denunțul acestora, o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care se numesc, înainte de asta, România..." (Amfiteatru, 1966, nr. 11). Pe scurt, poetul Libertății de a trage cu pușca a fost o voce remarcabilă. Marin Sorescu, Leonid Dimov, Emil Brumaru și alții l-au urmărit de aproape. NICHITA STĂNESCU UN GLADIATOR TANDRU Creator de prim rang, bântuit de mirajul cuvântului memorabil, răsturnător de noime și deschis cântului universal, pășind printre turnuri și abise și contemplând (melancolizat) limitele condiției umane, autorul Elegiilor și-a construit personalitatea pe arhetipuri remodelate, pe urcușuri și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
sfânta maică Putna"; cu Țara: "Mă mut în lup / sfântă maică Putna (...) // De durere de singurătate / de grija pentru țară". Plin de Ciudă pentru prea puținele sentimente (după ce dăduse O viziune a sentimentelor), semnatarul Elegiilor era, funciar, un luptător: un gladiator tandru, un strălucit cap de serie în sincronism cu poetica europeană. MARIN SORESCU: PRIVILEGIUL SPIRITULUI O briză de tinerețe fără bătrânețe suflă peste paginile celui care într-o confesiune (Încoronare) clama încrezător: "Sunt împăratul lumii: am douăzeci de ani..." Nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
inevitabil tragicului. "Moartea e programul meu zilnic, / împărțită pe ore, o măsur și-o privesc față în față... / de n-ar veni imprevizibilă (...) / acesta-i jocul care-l joacă și Divinul (...) / ;accept și eu: cu mine însumi plin de cruzime!" (Gladiator), Mazochism? La acest joc straniu se gândea și Arghezi un Arghezi mâhnit în înlăcrimatu-i De-a v-ați ascuns. Un sonet al "satanicului" Baudelaire, Mortul vesel ("un mort libre et joyeux"), pare să-i fu sugerat lui Camus ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
2003). Alte scrieri: Saeculum. Metafizică și poetică (1995); Cultură și literatură în ținuturile Sătmarului. Dicționar 1700-2000 (2000). CUPRINS POEZIA UN UMANISM MAGIC 5 PORTRETE 27 ȘTEFAN AUGUSTIN DOINAȘ POEZIE GÂNDITOARE 29 UN SENTIMENTAL LUDIC GEO DUMITRESCU 40 NICHITA STĂNESCU UN GLADIATOR TANDRU 50 MARIN SORESCU: PRIVILEGIUL SPIRITULUI 72 MĂȘTILE LUI IOAN ALEXANDRU 83 CEZAR IVĂNESCU NELINIȘTI ȘI MITOLOGII 96 ANA BLANDIANATRANSPARENȚE ȘI MISTER 109 "IRONIA ONTOLOGICĂ" SAU DESPRE MIHAI URSACHI 121 DINCOLO DE TRISTEȚE ILEANA MĂLĂNCIOIU 140 LEONID DIMOV JOCUL DE-A
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cineva apreciat; cinstit; cîștig; cîștigă; copil; criminal; demn; descurcăreț; desen animat; doctori; domn; drag; dreptate; Dumnezeu; efemer; elogiu; Eminescu; eroic; eroină; eroism; excepție; nu există; extrem; fantezie; faptă glorioasă; faptă măreață; ficțiune; Vlad Filat; fîntînă; folclor; fraier; frontalieră; geniu; gigant; gladiator; glorie; haiduc; Herodot; Hilk; ideal; idealist; important; imposibilitate; inconștient; ins; Ironman; isteț; istoric; istorie; Isus Hristos; iubire; iubit; împărat; încredere în el; încredere; îndrăgostit; înțelept; înțepat; întrebare; învingere; jertfă; leneș; lume; lumii; lupte; macho; maestru; măreț; măreție; martir; mascați; medic; mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bucurie; cai putere; cai; caracter; cocaină; confort; constrîngere; convingere; creștin; culturism; curajos; cuvînt; dar; declin; deplină; deplinătate; deschis; determinare; dictator; dimineața; director; divin; dîrz; dominare; domnie; dumnezeiască; dușmănie; eficiență; efort; egalitate; enervant; enormă; erou; facere; familie; fără; financiară; fizică; fudul; gladiator; glas; glorie; grad; gras; gura tîrgului; guvern; harnic; hărnicie; hoție; ignoranță; iluzie; indestructibil; indulgentă; inima; interesant; izbîndă; înălțător; înălțime; încredere în sine; încrezător; îndrăzneală; înțelegere; înțelepciune; învățat; învestitură; jos; kilogram; kw; laș; Lăpușneanu; lebădă; legiuitor; limitată; loc; lupta; mafie; magie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
suportate de către toți localnicii, pentru că și ei se vor uita la licurici în nopțile-minune". Inserturile de imaginar fabulos sunt bine armonizate cu depozițiile nude ale personajelor; merită a fi amintite în acest sens și eliadesca poveste a Castelanului, spectacolul cu gladiatori organizat deMagistrat, activismul minorității de pitici din oraș și apocaliptica apariție a lupilor albi, secvențe ce au darul de a spori impresia de hiperrealism al relatării, bazate pe un scenariu alegoric.Subminat de iminența unui final, a fatalității ce a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aflam închis într-un ou,/ în perpetuă rostogolire prin mine însumi/ în Marele Întuneric,/ unde Răsăritul și Apusul erau doi frați siamezi/ Un fel de soare negru mă locuia/ Un fel de pasăre augustă a neantului (...)// Într-o arenă fără gladiatori/ într-un câmp cu flori sălbatice,/ străpuns de lăncile asfințitului// Astfel mă amintesc:/ incongruent, bălăcindu-mă în congruențe,/ nufăr al muțeniei,/ custode al scrierilor apocrife,/ hidalgo al speranței". Biologicul, organicul pur este scena acelorași lupte; ca într-o arenă internă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în 2005 anul apariției sale în America și, concomitent, anul transformării lui în best-seller internațional, tălmăcit deja în 37 de limbi și achiziționat pentru varianta cinemato grafică de Douglas Wick, producătorul faimoaselor Memoirs of a Geisha/Memoriile unei gheișe și Gladiator/ Gladiatorul) are suficient rafinament epic pentru a nu-și dezvălui "mesajele" subterane prea devreme. Scriitoarea își lasă cititorul (fie el sofisticat sau nu) să alunece pe panta plăcută a thriller-ului psihologic (și istoric), expunîndu-l abia ulterior unei simbolistici culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
2005 anul apariției sale în America și, concomitent, anul transformării lui în best-seller internațional, tălmăcit deja în 37 de limbi și achiziționat pentru varianta cinemato grafică de Douglas Wick, producătorul faimoaselor Memoirs of a Geisha/Memoriile unei gheișe și Gladiator/ Gladiatorul) are suficient rafinament epic pentru a nu-și dezvălui "mesajele" subterane prea devreme. Scriitoarea își lasă cititorul (fie el sofisticat sau nu) să alunece pe panta plăcută a thriller-ului psihologic (și istoric), expunîndu-l abia ulterior unei simbolistici culturale, unei
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și mulțimea chiar aveau gusturi și interese similare. Cu câteva excepții (Marcus Aurelius, de exemplu, considera jocurile plictisitoare 33, la fel și unele familii aristocrate), atât conducătorii, cât și cei conduși păreau să aprecieze plăcerea barbară oferită de spectacolul luptelor gladiatorilor. Contrar părerilor umaniste (în special marxiste), potrivit cărora conducătorii cruzi își manipulau poporul needucat prin hrană gratuită și jocuri, perspectiva opusă, care sugerează o relație simbiotică între lideri și conduși în cadrul unei grile culturale apropiate, și-a câștigat din ce în ce mai mulți
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
idei își argumentează demonstrația bazându-se pe textele antice ale istoricilor romani (de exemplu, Tacit), care descriu cruzimea măcelului, dar și plăcerea derivată din cruzime, cu mențiunea că fie barbar ori creștin, vărsarea de sânge era inutilă. Faptul că luptele gladiatorilor erau manifestări ale culturii "de masă" mai degrabă decât ale culturii "înalte" este evident, în ciuda implicării în sau a participării la aceste jocuri. Tacit și Petroniu le consideră răspunzătoare de declinul imperiului, prin modul în care au pătruns în societatea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
tragedia și comedia. Piesele lui Seneca, de exemplu, erau mai degrabă asemănătoare melodramelor sau telenovelelor de azi, decât tragediilor clasice. Arenele au câștigat încet o victorie completă asupra scenei în momentul în care oamenii i-au preferat pe acrobați și gladiatori în locul spectacolului de teatru. Ca să supraviețuiască și să facă față jocurilor, teatrul s-a transformat în pantomimă și farsă, de manieră senzațională sau obscenă 35, astfel încât "teatrul" însuși a intrat în categoria culturii "de masă". Ambele forme de cultură de
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Salvian (450 d. Hr.) se exprimă clar în favoarea barbarilor față de creștini, în sensul că, deși păgâni, aceștia erau inocenți cu privire la așa-numita "civilizație" a cetății 36. Este foarte greu să găsești manifestări de o brutalitate similară cu cea din luptele gladiatorilor în cultura populară actuală, cu excepția, probabil, a filmelor pornografice și sado-masochiste, a unor emisiuni "Reality TV" sau a actelor de huliganism din timpul meciurilor de fotbal. Totuși, tipul de distracție reprezentat de jocurile din Roma antică este vizibil în cultura
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
rămân probleme deschise, al căror răspuns l-am putea afla în timp. Însă oricât de decadentă ar părea cultura actuală, este greu de crezut că ea ar putea avea asupra societăților democratice același efect pe care l-au avut jocurile gladiatorilor asupra romanilor. Cu toate acestea, modelul "pâine și circ" este fără îndoială vizibil în grila culturală contemporană. Cât de dăunător este sau poate fi acest fapt, nu este greu de prevăzut. Programele TV și filmele dezvoltă deja un fond violent
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
îl înspăimânte. Variantele celebrului vampir s-au distanțat de arhetipul vampirului (creatură cu adevărat înfricoșătoare), devenind personaje obișnuite în cultura populară. Totuși, teama pe care asemenea personaje o pot produce este la fel de fascinantă pentru publicul larg precum erau luptele de gladiatori în perioada decăderii Imperiului roman. Primele reprezentări teatrale ale lui Dracula la Londra și la New York includeau o soră medicală, gata să administreze săruri celor care ar fi leșinat de frică 106. Micul truc s-a dovedit extrem de productiv, publicul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Ba, și mai ciudat, că un boxer e pus să lupte în ring cu un spadasin, cu un jucător de ping-pong sau cu un șahist. Situația pare fantezistă și din altă lume. Doar în străvechile arene romane mai întîlneai luptând gladiatori ce se bazau pe arme dintre cele mai eteroclite. Dar situația din poezia actuală e și mai spectaculoasă. Sau să ne-nchipuim că se organizează un festival muzical la care participă un cuartet de coarde, un boșiman cu un instrument
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]