1,314 matches
-
a durat 800 de ani!) și culminând cu descoperirea și exploatarea sistematică a bogățiilor Americii după 1492. Se poate spune deci că Spania avut turism dintotdeauna, chiar dacă el poate s-a numit altfel. Dar n-au trecut oare și peste glia noastră strămoșească mereu și-n repetate rânduri valuri-valuri de migratori? Și evoluția turismului spaniol în era modernă se suprapune aproape perfect peste cea din țara noastră, având aceleași suișuri și coborâșuri, poate doar la o scară mai mare: decada anilor
SPANIA ŞI ROMÂNIA, O PARALELA INEGALĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375298_a_376627]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > NUMAI SATUL ȘTIE Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Numai satul știe Mâinile zdrelite ce trudesc pe glie, Cu palmele aspre țărâna-ți mângâie Patrie tânjita de puteri străine, Ce-ar dori să smulgă inima din tine. Îți asculta pulsul, noaptea, truditorii, Ce răsar pe câmpuri când se-arată zorii, Cu sudoarea frunții îți stropesc pământul Răsădind sub
NUMAI SATUL ȘTIE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375420_a_376749]
-
va fi prea târziu. Se "lucrează" la distrugerea sentimentului patriotic, naționalist, la distrugerea societății, a familiei, a individului. Prin manipulare suntem otrăviți sistematic cu hrană și educație de proastă calitate. Suntem jefuiți de sisteme create nu pentru România, nu pentru Glie, Grai și Plai, taxe care nu se întorc la noi decât în mică măsură! Încă mai avem o șansă, să analizăm cu răbdare ce se întâmplă cu lumea. Priviți și analizați contrariile, dacă revoluția tehnologiei și a comunicațiilor realizează o
UNDE NE PUTEM REFUGIA? de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375495_a_376824]
-
mea! Aș putea-ntreba și valul, când o clipă s-ar opri, De nu ar găsi răspunsul, românește mi-ar zâmbi! Dulce-i foșnetul de iarbă și-a miresmelor din vii, Noi, doar noi suntem stăpânii sfintei limbi și-acestei glii! Să păstrăm limba română ce-am primit-o din străbuni, Ne va fi în toate sprijin, ne-o-ndemna să fim mai buni! Cu vibrația-i divină ne-a unit când ne-a fost greu - Noi suntem doar cărămida, ea
UN SINGUR GRAI de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375542_a_376871]
-
scăldat de ele, este al vieții leagăn sub cerul plin de stele; în zori e plin de rouă, ziua surâde-n soare, apusu-l răcorește cu-nmiresmata-i boare. Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra iarnă și-i învelește trupul în stratul de zăpadă. Pământul hibernează, profund se odihnește, în trup
PĂMÂNTUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375622_a_376951]
-
Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului În țară e căldură mare Și râde soarele pe cer Dar el nu știe ce ne doare, La el durerea-i un mister. Crăpată-i glia de arșiță, Se ofilesc legumele. Uscată e frunza de viță, Ne seacă-n râuri apele. Un pic de ploaie,de răcoare, Privind la cer noi așteptăm Azi zăpușeala este mare, Dar resemnați,o suportăm. De la noi Domnul și-a-întors fața Căci
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
nu te mai lasă osândită! Nu-ți plânge dorurile, țipă! Ridică morții din morminte, Adună-ți oștile la luptă, cu bravul Ștefan înainte. Cu Mircea, cu Mihai Viteazu, cu toți străbunii noștri drepți, Cu Vlad, cu Tudor și cu Iancu glia s-o cureți de scaieți! Ridică râul, munții, codrii, ce aliați ți-au fost odată, Ridică-ți toți românii mândri. O, țara mea cea minunată! Ai stat destul cu capu'-n jos, tu, țara mea greu blestemată. Ridică-ți brațul
ȚARA MEA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371884_a_373213]
-
întâmplare când dintre veacuri prinse și din adânc de mare ne dăruie norocul purtate-n valuri large fragmente de istorii - pierdutele catarge din câmpuri sau grădină ne dă pământul roade cu trudă îngrijite pe hat sau lângă case se-ndestulează glia din sânge de noroade ne creștem bunăstarea pe neștiute oase găsim câte-o comoară în mod aleatoriu de-ngălbenit papirus lăsat de vre-un străbun nu-i prețuim valoarea căzând în derizoriu și nu-nțelegem scrisa-i numindu-l biet nebun
RESTITUIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371975_a_373304]
-
să cheme Din ceruri un semn să vie. „Laude Ți-aducem Ție, Doamne, mila Ta e mare! Dă-ne, Doamne-o bucurie, Dă-ne-un prinț cu brațul tare! La tron să ne moștenească, Toți în juru-i să se-adune, Glia noastră strămoșească Să rămână pe mâini bune. Iată că-ntr-un miez de iarnă, Pe când valuri de ninsoare Vântul peste văi răstoarnă, Se-ntâmplă minune mare: Regele și-a sa regină Izbăviți de lungă boală El voios și ea senină
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
aici. Te las în pace. Altfel, zău, se-ngroașă gluma! - Zânei vrei să-i duci inelul? Uite-l, că îl am pe mână! Încă-o zi, și-n tot castelul Ea va fi pe veci stăpână. Însă tu, colea sub glie Vei dormi, că e răcoare... Dor de tine de-o să-i fie, Ți-o aduce-n dar...o floare ... Paloșe își scot din teacă Și se bat cu-nverșunare, Apoi se-odihnesc oleacă Și se bat din nou, mai tare
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > VREMELNICE TIMPURI Autor: Manuela Cerasela Jerlăianu Publicat în: Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Vremelnice timpuri Vremelnice timpuri venit-au pe jos Și-n ele-am adus curaj ca să lupt În glia aceasta eu lancea am scos Și-n gândul tăcerii o punte am rupt. Acum nu se scrie, se cerne (de) vreme, Căci iată corăbii se-ndreaptă spre noi Și-n inima țării cu toții vom geme Rămași în poeme pe-ale
VREMELNICE TIMPURI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372511_a_373840]
-
obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
este. Am cititorii mei, prieteni remarcabili. Și dacă reușesc să particip la o construcție , mă consider fericită. Aș părea mai interesantă dacă aș enumera toate personalitățile pe care le-am întâlnit? Dragă prietenă, omenia, caracterul, demnitatea ...Marii anonimi, iubitori de glie, trăiesc clipa și se dăruiesc în tăcere binelui comun. Există o Românie Tainică... - Ce moment emoționant, mai important pentru destinul tău te-a marcat? - Întâlnirea cu Marii Duhovnici ai Neamului: părintele Adrian Făgețeanu, (de care mă leagă prin fibra bucovineană
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
ne mobilizeze în a ne apăra valorile: „Ca fiu credincios al Bisericii mele, laud dumnezeirea, căci m-a făcut român; iubirea ce am către Națiunea mea mă îmboldește a stărui în fapta ca, încă și după moarte, să erump de sub gliile mormântului, spre a putea fi pururea în sânul Națiunii.” (Emanuil Gojdu). ...Și în prezent avem „nebuni frumoși” - încearcă să ne convingă autoarea, în articolul „Nevoia de...« Flăcări în tandem»”, vorbind despre copii și poeți, „pentru că ei au cele mai curate
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
conștiința noastră spre cinstire. Ei nu au tăcut atunci, iar creațiile și jertfele lor grăiesc sublim și permanent în noi: „...Pe-a țării noastre darnică moșie/ târâm, de-un car de ani, același jug./ Cum oare să tăcem când de sub glie/ răcnește osul dezgropat de plug?...// Cum să tăcem când fiecare ghindă/ căzută din stejarul secular/ se-ntoarce din adâncuri să cuprindă/ tot plânsul țării într-un nou stejar?// Noi nu tăcem, căci urlă de pe roată/ în trupul nostru, oase ce
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
Ștefănescu Delavrancea. A nu considera limba unui neam care își dorește să fie liber și să-și păstreze ființa națională, cea mai puternică armă a sa, ar însemna o crimă. Cine ține vie în noi iubirea de neam și de glie, istoria noastră, care este dovada, în fața lumii întregi, a obârșiei poporului nostru, dacă nu limba noastră, româna, această „comoară din adâncuri revărsată” despre care a scris cu patos poetul ... Citește mai mult Limba noastră, diamantul neamului românesc„Luați un copil
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Ștefănescu Delavrancea. A nu considera limba unui neam care își dorește să fie liber și să-și păstreze ființa națională, cea mai puternică armă a sa, ar însemna o crimă. Cine ține vie în noi iubirea de neam și de glie, istoria noastră, care este dovada, în fața lumii întregi, a obârșiei poporului nostru, dacă nu limba noastră, româna, această „comoară din adâncuri revărsată” despre care a scris cu patos poetul ... VII. A FI PATRIOT..., de Ion C. Hiru, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
vitregitul lor destin. Bărbat român, frumos bărbat, Cu cruce -ntreagă ai fost sortit, În capul mesei așezat, Ca stâlp al casei nemurit! Tu ești țăranul, împăratul, Și ești motivul de mândrie, Ai merite ca nimeni altul, Stăpân și nestăpân pe glie! Îmi ești bunic, poți fi nepot, Ești tatăl meu, și fiu poți fi, Eu te cinstesc așa cum pot, Până și eu voi nemuri ! LACRIMA PRIMEI UNIRI O mare nedreptate mă frământă, La gândul tău, Viteaz -Mihai, Șă nu accept ideea
ÎNTRE PORŢI DE UNIVERS (GRUPAJ POETIC) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372896_a_374225]
-
Autor: Antonela Stoica Publicat în: Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului MARELE LUP ALB, DIVINUL Urlet de Lup mă cheamă, sfâșie noaptea minții Mă nasc încă odată, cu sufletul pe scut Și-mi pun capul pe Glie, să-mi onorez Părinții, Lup Alb să reînvie, Divinul din Trecut! Prin sufletul ca jungla, se dezgolesc poteci Și se dizolvă mușchiul, pe ziduri de Cetate Cu Dacia cea sfântă ne-ai botezat în veci, Jar Etern străluce, cu biruinți
MARELE LUP ALB, DIVINUL de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372975_a_374304]
-
Nimic se concretiza, Acuze de vânzatori de țară, Asta-i tot ce se-auzea. Dară culmea ironiei... Ce blamau cu-nverșunare, Astăzi ei sunt la putere Și-au pus planu-n aplicare! Unde sunt vânzatorii de țară Care erau distrugători de glie? Ieri, ce cu zgomot acuzară, Astăzi e demagogie... Referință Bibliografică: Săracă țară bogată / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1609, Anul V, 28 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SĂRACĂ ŢARĂ BOGATĂ de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372987_a_374316]
-
vlăstari Și au pierit pe Don sau au rămas în Tatra. I-au plâns ai lor și încă îi mai plâng Părinți și frați, surori și ai lor prunci, Pieriți în focul luptei în veacul de atunci Sunt azi în glii străine o mână de pământ. Azi poate-s flori ori brazi pe alte glii, Ori poate lacrimi în izvoare line, Dar inima încă le mai bate-n mine Și bate-n mii de piepturi de copii. Referință Bibliografică: Azi poate
AZI POATE-S FLORI SAU BRAZI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371225_a_372554]
-
ai lor și încă îi mai plâng Părinți și frați, surori și ai lor prunci, Pieriți în focul luptei în veacul de atunci Sunt azi în glii străine o mână de pământ. Azi poate-s flori ori brazi pe alte glii, Ori poate lacrimi în izvoare line, Dar inima încă le mai bate-n mine Și bate-n mii de piepturi de copii. Referință Bibliografică: Azi poate-s flori sau brazi / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232
AZI POATE-S FLORI SAU BRAZI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371225_a_372554]
-
din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului Unde-s vremurile-n care satul era plin de viață, Unde câmpul, plin de oameni se trezea de dimineață. Unde mâini trudeau prinosul și înălțau bucuria Cerând Domnului s-ajute ca să le rodească glia Unde-s vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora Un prinos de bucurie pentru viața tuturora. Unde-s fetele-n altiță cu cozi negre ca și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371257_a_372586]
-
cer Flori de măr și Leru-i ler Ninge Dor, peste Muscel Florile dalbe Ninge cu argint în vatră Florea Soarelui, raza Soarelui Peste Țara minunată Florile dalbe Ninge până-n Orăștie Leru-i ler și flori de iie Peste Lupi și peste Glie Florile dalbe Ninge aspru peste noapte Flori de măr și diamante La Blidaru, pe Cetate Florile dalbe Ninge-n rânduri, ca o salbă Floarea Soarelui, raza Soarelui Sarmisegetuza-i albă Florile dalbe Ninge slava, an de an Leru-i ler și cânt
NINGE ÎN COLIND STRĀBUN de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344811_a_346140]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > NU PLÂNGE, MAMĂ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 829 din 08 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de tine mama, ca și ție. Departele ne-apas-acum pe toți. Aici, pământul nu miroase-a glie Iar tu îți plângi privirea către porți. Nu plânge, mama, nu strivi tăcerea, Cu plânsul, depărtarea n-o scurtam. Ne-ai învățat de mici ce e durerea Si cat de grea e crucea ce-o purtăm. Și o purtăm, chiar dacă
NU PLÂNGE, MAMĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345742_a_347071]