1,064 matches
-
inedită simfonie - e pusă din nou la lucru în romanul Parcurs, de data asta, însă, prin apel la regulile jocului de golf. Din nou înarmată până în dinți cu lecturi ajutătoare (romanele ei au bibliografie, note de subsol, agendă de atelier, glosar), M.G. scrie arborând, consecvent și cu delicii, mici ticuri de profesoară cu vocație: ton răspicat, al autorității, atenție implicată, dar și oarecum distantă și circumspectă, evaluare ficționantă a tot ce aude și înregistrează. O aventură personală (descoperirea jocului de golf
Parcursuri și relaționări by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3655_a_4980]
-
ar fi problema cronicarilor literari de imediată actualitate. Altceva mă preocupă în această cronică orientată spre biografie ca specie a istoriei literare și spre un efect reductiv al punerii simple în pagină, dacă nu chiar simpliste uneori: anume prea modesta glosare a documentelor și firava problematizare a situațiilor de viață socială, politică sau intimă a unui scriitor. Episoadele unei biografii nu se leagă, opera e suspendată în alt regn, fluxul evenimentelor personale sau publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor nu
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
lipsită de logică. e în primul rând participiul verbului argotic a ușchi, care, în două construcții echivalente (a se ușchi și a o ușchi), are sensul "a fugi, a pleca repede". Construcția cu reflexiv ("Ușchește-te!") era deja atestată în glosarul de argou al lui V. Cota, din 1936, și a rămas în uz până azi: "Dacă deranjez mă ușchesc" (S. Tănase, Corpuri de iluminat, 1990, p. 69); "m-am ușchit de pe forumul ăsta" (rdi-board.com) etc. La fel de frecventă este construcția
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
com) etc. La fel de frecventă este construcția cu pronumele expletiv o: "Așa că am ușchit-o, m-am topit la pauză" (S. Cosmin, Aștept provincia, 1987, p. 83); "și-a făcut repejor bagajele și a ușchit-o peste Ocean" (starmania.ro). În Glosarul regional Argeș al lui D. Udrescu (1967), construcția apărea cu verbul în varianta fonetică a uschi ("Cum a văzut secerea bârligată că se dă la el, a uschit-o!") și cu explicația "a se face nevăzut, a dispărea, a o
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
de comunicare (Cu avionlu, La hotelu, La yeatru / doctoru, La unâ agenție de turismu etc.); 2. explicații de natură gramaticală (morfosintaxă) / lexicală; 3. exerciții. La aceste lecții, se adaugă diverse secțiuni auxiliare: alfabetul, scrierea și pronunțarea. Foarte util este și glosarul de la sfârșitul volumului (p. 259-338), cu echivalente în dacoromână, franceză și engleză. Textele sunt concepute pe două coordonate ale existenței aromânești: viața de zi cu zi - exemplu viu de supraviețuire / adaptare istorică - și cea intelectuală, de cucerire, prin cultura proprie
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
în Transilvania (pe această temă s-a ținut la Universitatea bălgrădeană un simpozion științific). Autoarea ediției este drd. Laura Stanciu (studiu introductiv, rezumat în limba engleză, bibliografie selectică și indici), prefața este semnată de prof. univ. dr. Iacob Mârza, iar glosarul și nota asupra ediției sunt întocmite de conf. univ. dr. Mihai Alin Gherman. Ediția are și o valoare bibliofilă, pentru că paginile 119-241 cuprind reproducerea fotocopiată a manuscrisului în chirilice de la 1746. O carte citată adeseori, dar rareori consultată ajunge acum
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
politică, dreptul votării, feminismul și alte "derivații" care profită din plin de natura interdisciplinară a subiectului, constituie nu doar un instrument de lucru, ci o pasionantă lectură în sine. Oxford/Dicționar de Politică. Coordonat de Iain Mc Lean. Traducere și glosar de Leonard Gavriliu. Editura Univers Enciclopedic, București, 2001. "Ca de rușine ochii să-i închidem..." Romanele despre "zonele crepusculare", interzise moralității mărginite, nu sunt rare, însă cu totul rare sunt astfel de romane bine scrise. Virgil Stanciu a tradus excepțional
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
perioada interbelică, termenul blat pare să fi fost deja foarte răspîndit, pentru că apare la aproape toți autorii de articole lingvistice despre argou (P. Ciureanu, 1935, Al. Vasiliu, 1937, V. Gr. Chelaru, 1937, C. Armeanu, 1937 etc.) - ca și în micul glosar, din 1936, al lui V. Cota (Argot-ul apașilor). În anii '30 sînt menționate unele sensuri pe care nu le mai regăsim azi: la P. Ciureanu, blat era "cel care pîndește să nu fie surprinși pungașii cînd săvîrșesc un furt: ŤPunem
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
tot la Iași, expresia a merge pe blat, folosită la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca "(a merge) la sigur" și "a trișa"; evident, era vorba tot de o înțelegere frauduloasă, în vederea înșelării unui alt jucător. În glosarul lui V. Cota apărea și îndemnul mergi pe blat! "taci din gură". Expresia a merge pe blat este folosită și azi, cu mai multe sensuri: "a avea un aranjament", "a păstra un secret" ("Coc o afacere cu o gogoșerie, da
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
premii, discuri și repertorii - într-un cuvânt o bogăție de date și izvoare grăitoare pentru cunoașterea unei personalități muzicale de primă mărime a artei lirice românești din sec. XX. O Bibliografie substanțială (și inedită pentru activitatea de peste Ocean), un Glosar de termeni muzicali și un set de circa 100 de fotografii alb/negru și color - completează această “Enciclopedie” a Iolandei Mărculescu. Structura cărții se limitează la o succintă biografie introductivă a cântăreței, după care urmează două ample analize ale carierei
Monografia unei ?Dive? a scenei lirice rom?ne?ti by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83489_a_84814]
-
azi în vocabularul argotic sau familiar, contrazicînd în parte ideea unei reînnoiri periodice și radicale a argoului. O interesantă coincidență temporală o reprezintă următorul moment al istoriei argoului maghiar: o listă mai lungă de cuvinte și expresii (lista lui Toronyai, glosar justificat prin nevoia cetățeanului de a se proteja de hoți) este publicată în 1862, adică exact în perioada în care apar primele dovezi clare ale existenței argoului românesc: în 1860-1861 N.T. Orășanu publica o listă (ceva mai scurtă) de cuvinte
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
a secolului al XIX-lea. Excesele latinismului lui A. Treboniu Laurian (1810-1881) din Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Dacia vigentis, vulgo Valachicae (1840), dar mai ales din Dicționarul limbei române (I-II, 1871-1876) și Glosarul cuvintelor de extirpat pe care l-a alcătuit (singur sau împreună cu I. C. Massim) August Treboniu Laurian (1810-1881) au întîmpinat rezistența scriitorilor moldo-valahi. Nici Timotei Cipariu (1805-1887) nu a avut, cu opera sa (Extract de ortografie cu litere latine, 1841; Principii
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
Doar cîteva asemenea întîlniri reconfortante cu istoria literară (în fond, nici nu mai contează cît de recentă). Spune-mi ce e poesia: muzică bătută la mașină. Levantul e un ținut muzical, unde poeții se știu după cum sună. Ai zice (uf, glosarele...) că granițele Halucinariei le taie cuvintele. Nu, vîrstele poeziei le desparte măsura. Așadar, vive le son... Cît despre canon, e evergreen ca o poveste. Ceva ce să citești cu plăcere. Și alte plăceri postmoderne, în vremea cînd nu mai sînt
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
pe tipare familiar-argotice cunoscute: "De ce? De hoha!"; "o lume de hoha" (Cotidianul, nov. 1999), ca și în inovații expresive mai libere: "cu corupți-găinari arestați de hoha națională, cu nevinovați băgați la zdup tot de hoha, dar europeană" (ib., ian. 2003). Glosarele și dicționarele noastre actuale de argou nu fac legătura dintre cele două forme - oha și hoha - , evident variante ale aceluiași cuvînt (ca și ogeac și hogeac), tratîndu-le ca și cum ar fi entități separate. În Anca și George Volceanov, Dicționar de argou
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
un dialog între hoți: "ș-apoi să-i potrivim o pontoarcă la pițigoi" (unde pontoarca e explicat în notă "cheie", iar pițigoi - "lacăt"). În primele glosări, pontoarca apare cu sensul general "cheie"; după o pauză destul de lungă, o regăsim în glosarul lui V. Cota (din 1936), cu explicația "cheie falsă", ca și (în forma de plural pontoarce), cu sensul "pachet incomplet de cărți de joc". Sensul principal al cuvântului, păstrat până azi în limbajul hoților, e "cheie falsă, universală", mai exact
Pontoarcă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7548_a_8873]
-
cu sensul "pachet incomplet de cărți de joc". Sensul principal al cuvântului, păstrat până azi în limbajul hoților, e "cheie falsă, universală", mai exact "instrument care deschide ușile încuiate", sinonim parțial al mult mai cunoscutul șperaclu. Diversele explicații actuale, din glosarele și dicționarele de argou, particularizează definiția, vorbind fie de o cheie pentru spargerea caselor (T. Tandin, 1993, N. Croitoru Bobârniche, 1996), fie de una pentru deschiderea portierelor de automobile ( G. Volceanov, 1998). În presă, termenul apare destul de des, mai ales
Pontoarcă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7548_a_8873]
-
14 septembrie 1955). 25 ani „Sub egida Casei Corpului Didactic din Timișoara, a apărut Primul compendiu de pedagogie și metodică în limba română, 1776-1785, ediție realizată de Petru Radu și D. Onciulescu, cărora le aparțin și studiul introductiv, notele și glosarul“. (Drapelul Roșu din 10 septembrie 1980). „La Bacova prinde contur noul cămin cultural, prevăzut cu o sală de 300 de locuri, instalație de proiecții cinematografice, săli de lectură, bibliotecă etc. “. (Drapelul Roșu din 16 septembrie 1980). 5 ani „Episcop vicar
Agenda2005-37-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284172_a_285501]
-
devine, ăn scrierile cuprinse an acest volum, spațiu simbolic de inițiere an călătorie, de descoperire a ămprejurimilor, nu a sa. Camartin scrie pagini splendide despre o filozofie a cotidianului intercultural, dacă ai pot spune astfel. Adică alcătuiește un fel de glosar de concepte familiare, simple, și totodată sofisticate, cu imens potențial teoretic și filozofic: vecinul, podul și drumul, taciturnul. Camartin glosează și pe temele "grele", consacrate, precum cele legate de religie și toleranța culturală, ori de xenofobie, evoluția limbilor, tabuuri culturale
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
luarea în considerare a tuturor elementelor intrate în alcătuirea "câmpului de lectură". Acestea sunt: "a) textul (ca reper, ca pretext); b) arhitextul (ca încadrare/înrămare Ťteoreticăť: roman, satiră, jurnal); c) contextul (social, estetic etc.); d) paratextul (indicațiile "tehnice": titlul, prefața, glosarul etc.); e) hipertextul (elementul transdisciplinar, capacitatea unui text de a deriva din altul etc.); f) intertextul (relațiile intertextuale, de co-prezență a textelor în texte); g) metatextul (referințele la text, relația critică etc.)". Analiza operei literare trebuie să țină seama de
Strategii de lectură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7912_a_9237]
-
important, oferă o interesantă panoramă a modificării, în timp, a receptării Țiganiadei, de la statutul de cvasi-curiozitate pe care-l va fi avut la sfârșitul secolului al XIX-lea, la cel de astăzi, de precursoare evidentă a modernității noastre poetice. Iar glosarul, notele și comentariile sunt de cel mai înalt nivel filologic, permițând chiar și cititorului amator să decodeze atât de particularul discurs al lui Budai- Deleanu.
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
Rodica Zafiu Într-un număr recent al revistei Dilema (436, 2001) au apărut cîteva fragmente de glosar cuprinzînd cuvinte și expresii argotice, caracteristice mai ales limbajului tinerilor. Materialul în cauză (doar în parte nou) demonstrează printre altele imprevizibilitatea raportului dintre tradiție și inovație în limbajele argotice: cuvinte destul de vechi stau alături de altele cu siguranță foarte recente. Exemplul
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
Vede lovele, bididia!" (într-un articol al lui B. Lăzăreanu din 1923). Sensul argotic provine probabil din graiul muntenesc, în care chiar dicționarul academic (DA) atesta existența unui uz metaforic pentru substantivul bididiu - "om mic, puțintel, dar sprinten la treabă"; glosarul lui D. Udrescu (1967, cu material din zona Argeș, cuprindea chiar adjectivul bididiu,-ie: "mititel, vioi, drăgălaș, simpatic": "E-o fetiță bididie". O verificare în Internet confirmă circulația actuală a cuvîntului, în primul rînd în mediul deținuților. Sensurile contextuale nu
"Bididiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15985_a_17310]
-
vulcănesciene să nu fie compromisă. Aparatul critic al ediției de Opere Mircea Vulcănescu asigură celor două volume calitatea de ediție critică. Notele editorului (300 de pagini în volumul I, 500 în volumul II, împreună cu un tablou al referințelor critice, un glosar de termeni, o bibliografie și o serie de indici - de nume, de publicații, de instituții și organizații, indice geografic) realizează punerea în context și facilitarea unor conexiuni de istorie literară. Numai în volumul I avem informații despre reviste ca ,Tiparnița
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
din 2 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR VALER DORNEANU București, 22 octombrie 2001. Nr. 575. Anexă 1 DEFINIREA principalilor termeni utilizați Termenii specifici folosiți în lege corespund definițiilor cuprinse în Glosarul internațional al termenilor de bază specifici managementului dezastrelor, editat de Departamentul Afacerilor Umanitare (DHA), Geneva, decembrie 1992, DHA/93/96, sub egida O.N.U. Această terminologie a fost adoptată și în legislația țărilor aparținând Comunității Europene. ● Risc - estimare matematică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
frecvență și răspîndire. Surprinzătoare e și rapiditatea cu care termenul s-a impus în uzul familiar, de unde a fost preluat de cel jurnalistic. Cuvîntul nu apare atestat în dicționarele românești generale sau istorice, și nici în mai vechile studii și glosare de argou; pare așadar să fi intrat în circulație în ultimele decenii (deși în variantele orale ale limbii lipsa atestărilor nu înseamnă mare lucru). În ce mă privește, cred că l-am întâlnit prima oară în presa de la începutul anilor
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]