1,560 matches
-
eticheta cu prețul pe talpă. Se-așezau la masă și zăceau unele lângă altele, apatice, ușor excitate, abandonate ca un fier vechi. Vorbeau fără oprire, numai despre haine, concedii și metode de slăbit. Din când în când, îndesau câte-o gogoașă în gura copiilor, să nu mai țipe. Cândva, fuseseră atrăgătoare, poate chiar frumoase; acum erau doar trecute și reci, ca niște fotolii de piele. Ajunsesem un străin în propria mea țară, un intrus printre oamenii ăștia noi. Ceva se pierduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
construiam iluzii, doar tolomacii o fac. Știam (nu: vedeam limpede) că mâine o să fie mai rău, și tot așa, într-o desfășurare matematică de necontestat. Viețile mele nu se-armonizau. Oricât de tare m-aș fi agitat, oricât de multe gogoși aș fi înghițit (din ziare sau de la televizor), oricâte zâmbete prietenești sau colegiale aș fi acceptat, tot nu mă puteam amăgi. Ajunsesem un ins monstruos, confuz, modificat genetic de sistem, ca o tomată stropită cu radiu. Prin cap îmi treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
strivite ca o perie de sârmă într-un calup de plastilină. Încerc să trăiesc pur și simplu, să mă scol dimineața și să merg bombănind la servici, să-mi fac meseria de gunoier intelectual patru ore pe zi, să mănânc gogoși sleite în pasaj la Universitate, să citesc ziarele, să beau bere cu colegii, să plec, să mă uit noaptea la Seinfeld, să zic da, totul e-n regulă și va fi și mâine, e bine, e drept, e firesc. Degeaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la rândul lui inginerul să mă surprindă. „Nu.“, am negat. „E-o poveste mai complicată. Și foarte lungă.“ „Presupun că o să mi-o spuneți, odată și-odată.“ Vocea suna răgușit, parcă neprietenoasă. Mă întrebam dacă maică-sa nu-mi vânduse gogoși cu fumatul. „V-o spun, poate ceva mai încolo.“, m-am eschivat. „Dar nu trebuia să ne-ntâlnim la Schottentor?“ Îl țineam ocupat și, între timp, analizam toate opțiunile. „Ba da.“, a recunoscut el. „Dar, dacă-l cunoașteți pe Scurtu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pentru țară. Am avut până la miniștri, dacă Bobu o fost în Comitetul Central, tot aici crescut, Trofin o făcut aici, tot în Nicolina, ăla care l-o omorât la Roman, Ceaușescu o dat cu tractoru', auzi ce ne vinde nouă gogoși, că ăla era chior, nu-l vedea pe Trofin că era..., o dat cu tractoru’ peste el. Voia să-i ia locul lui Ceaușescu... Da ! I. A.: - Ce facilități aveau angajații Nicolinei ? Ș. B.: - A, dintre facilități ? ...prin sindicat, obțineau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ca un drept câștigat și rămas în desuetudine numai? Dacă e vorba că negustoria de principii și prăvălia de fraze produce o rentă oarecare, destul au adus prăvălia "Romînului". Publicul apreciază, îi place marfa, o plătește cu mărunțișul, 20 bani "Gogoașa patriotică". Dar statul? Ce are a face statul cu toate acestea? {EminescuOpXI 115} Ce are a face țăranul care nu știe citi și asupra căruia frazeologia d-lui C. A. Rosetti nu s-a reflectat decât sub forma de război
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
slujbei, următoarele: CD-uri cu manele, hărți rutiere, cărți (la comandă domnu'! îmi spune un vânzătorul) de la literatura tânără Polirom la literatura verde legionară, pliante publicitare, oferte transport de bagaje Atlasssib, țigănci care cerșeau voios, un mini-stand cu covrigi și gogoși calde. România în miniatură. Mi-a plăcut mult.) 22 februarie 2001 Emisiune "economică" pe M6, dedicată traficului de inteligență din Est. M6 este un post de televiziune comercial. Se discută despre informaticienii români recrutați în universitățile românești, aduși în Franța
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
hrăniți, supravegheați să nu se îmbolnăvească. Mare atenție trebuia acordată și iluminatului sălii care trebuia să fie difuz, să nu bată soarele. Cu o săptămână înainte de îngogoșire, era necesară mutarea pe rastele curate. Trebuia să avem grijă să nu perforeze gogoșile sau mătasea să se întindă pe stelaje și nu în gogoașe. Când viermii au început să crească și să se albească erau înfiorători. Apoi s-au transformat în gogoașe albe. Când acestea erau puțin gălbui a venit mașina care le-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
iluminatului sălii care trebuia să fie difuz, să nu bată soarele. Cu o săptămână înainte de îngogoșire, era necesară mutarea pe rastele curate. Trebuia să avem grijă să nu perforeze gogoșile sau mătasea să se întindă pe stelaje și nu în gogoașe. Când viermii au început să crească și să se albească erau înfiorători. Apoi s-au transformat în gogoașe albe. Când acestea erau puțin gălbui a venit mașina care le-a luat. Ale mele nu erau atât de mari și frumoase
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
mutarea pe rastele curate. Trebuia să avem grijă să nu perforeze gogoșile sau mătasea să se întindă pe stelaje și nu în gogoașe. Când viermii au început să crească și să se albească erau înfiorători. Apoi s-au transformat în gogoașe albe. Când acestea erau puțin gălbui a venit mașina care le-a luat. Ale mele nu erau atât de mari și frumoase cum erau cele de la școală dar, reușisem să duc la bun sfârșit această sarcină și primisem și o
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
superficialitate sau cu indiferență. Planul pe județ era mare, 51 deoarece firul era deosebit de căutat și de valoros. În comună erau câțiva gospodari care de ani buni creșteau viermii și care câștigau destul de bine din această îndeletnicire. După ce erau luate gogoșile, se impunea o curățenie generală în școli, grădinițe și în primărie. Toate se văruiau, deoarece mirosul era cumplit și persistent. Începusem să-mi cunosc sarcinile și mă străduiam să le îndeplinesc cât mai bine. ANIMALELE SACRIFICATE PE ASCUNS Făceam naveta
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
baretele retezate, poate de aceeași sabie care Îl ciopârțise pe om. Dante o cercetă pe dinăuntru cu luare aminte, căutând vreo urmă, Însă era complet goală. Un miros subțire de ceară Îi pătrunse pe nări, odată cu acela mai puternic, de gogoașă de ristic, al cernelii. Acolo, Înăuntru, se aflau Înainte niște scrisori, pe care asasinul le luase. Această ipoteză era Întărită de o pată Întunecată dintr-un colț al traistei, lângă un fragment dintr-o pană de scris distrusă. În cufăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
furioasă în timp ce deschidea nervoasă catarama genții. Dă-mi un pistol! Iar lui, la telefon, îi zicea: — Laș nenorocit ce ești, nu poți naibii să-mi dai un telefon să-mi spui de ce nu mai vii? Nu îmi mai vinde toate gogoșile alea că lucrezi la teză! Ce făceai mă rog pe Strada Cincizeci și șapte astă noapte cu umflații ăia? Nu ziceai că lucrezi la teză? Cine naiba sunt? Unul arăta a poponar englez, las’ că l-am dibuit eu! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
pe cât sunt mâinile unui miner sau unui salahor din cauza lutului, care voia să mă duc să vorbesc cu șeful lui, subito; sau venea un indian cu plângerile lui scrise într-un poem pe o pungă de hârtie pătată de uleiul gogoșilor care fuseseră în ea. Nu mai rămăsese nici un scaun neocupat în camera mea, care era izolată de birourile principale rezervate muncitorilor industriilor mari. Nu avea importanță cât de ascunsă era. M-ar fi descoperit și dacă aș fi fost băgat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mai mult decât mă țineau puterile. Am încercat. Mimi, care ar fi fost persoana cea mai în măsură să mă înțeleagă, era prietenul față de care simțeam cea mai mare jenă. Nu i-a plăcut deloc și mi-a spus: Ce gogoși îmi vinzi aicea? Nu era deloc pregătită să creadă că eram, cum îi spusesem, îndrăgostit, iar pielea frunții ei s-a încrețit și s-a ridicat către sprâncenele ei mirate. Și când i-am explicat mai în detaliu, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
să n-o observi: purta o rochie turcoaz, turban asortat și aproximativ șaptesprezece lanțuri de aur care-i atârnau peste pieptul impresionant. — Nu-mi place deloc cum sună asta, zise ea cu hotărâre. Mai Întâi, nu Încerca să-mi vinzi gogoși că o să păstrezi creșa asta ca serviciu gratuit. N-ai asta În plan, nu? — Da, vom cere o taxă pentru dotările creșei, a recunoscut Linda, cu o expresie prefăcută pe chip. Dar să ne gândim mai bine la aspectele problemei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Nemernici, ticăloși, sugrumători de oameni? — Să-i iubești pe ceilalți ca pe Hristos... Vreau să spun să-l iubești pe Hristos în ei. Asta chiar că-i pălăvrăgeală sentimentală. Kant spunea că în ceilalți oameni trebuie să respectăm Rațiunea Universală. Gogoși! Dacă, prin reducere la absurd, aș dori să fiu iubit de dumneata, aș dori să mă iubești pe mine, nu rațiunea mea sau natura mea de Christ. — Da... desigur... aveți dreptate. — Și lucrurile - parc-ai vorbit de iubirea față de lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
bine jucată. Precum ziseseși și data trecută, dacă nu mă-nșel. Și data dinainte, și de mai înainte, și de răs-răs-mai-înainte. Merde! Nimeni nu te poate admira mai mult decât o faci tu însuți, demone! Restul sunt vorbe! Vorbe mari! Gogoși! Palavre! parează Iepurele. Am început să ne obișnuim cu ele, pe cuvântul meu de cavaler, sare Bursucul. Asta-i bântuire reziduală, zău. Mai schimbă placa. Măgulește-ne! Renunță la banalități. Surprinde-ne și tu, cu ceva nou. Îndrăzniți...?!? Șopârlelor! Șobolanilor
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
păr roșcat a lui Brandy Alexander. Vocea reginei absolute și umbra de L’Air du Temps sunt trena invizibilă dindărătul a tot ceea ce reprezintă lumea lui Brandy Alexander. Fâlfâitorul păr roșcat prins în eșarfa de brocart mi-amintește de-o gogoașă din tărâțe. O uriașă brioșă cu vișine. E un fel de nor-ciupercă roșcat-fraise care se înalță deasupra unui atol din Pacific. Picioarele astea princiare sunt într-un soi de pantofi-capcană ortopedici din lamé auriu cu mici chingi și lanțuri aurii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
căsătorit, iar Maja nu avusese Înaintea lui decât vreun student efemer. O, Elio, Îi spunea Încolăcindu-se uimită și Încântată În patul garsonierei, a fost fantastic, nu știam că poate fi așa. Maja era pe dinăuntru fin granulată, ca o gogoașă de mătase. Acum Însă e uscată, aproape abrazivă. Elio se ridică În șezut, Își puse picioarele desculțe pe covoraș, Își aranjă smocul de fire sure și umede care-i acopereau pieptul ca o spumă și-și aranjă părul, Încercând cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
renaște, cu alte cuvinte. Voia divorțul pentru a se căsători cu ea. Pe misterioasa logodnică a tatălui, Aris o Întâlnise doar după un an, la clinică. Petrecuse mai bine de jumătate de oră, hipnotizat, În fața geamului de la salonul nou-născuților, contemplând gogoșile acelea cu căpușoare asemenea unor portocale, aliniate pe șiruri de pătuțuri, ca Într-un supermarket. Îi păreau toți la fel, dar una dintre acele gogoși, cu creștetul pufos și ciudat de lunguieț, era o nou-născută - și, oricât i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
clinică. Petrecuse mai bine de jumătate de oră, hipnotizat, În fața geamului de la salonul nou-născuților, contemplând gogoșile acelea cu căpușoare asemenea unor portocale, aliniate pe șiruri de pătuțuri, ca Într-un supermarket. Îi păreau toți la fel, dar una dintre acele gogoși, cu creștetul pufos și ciudat de lunguieț, era o nou-născută - și, oricât i-ar fi părut de absurd, acea nou-născută era sora lui. Elio avea părul răvășit, era entuziasmat și guraliv. Și plângea fără a se putea abține. Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cu trupa ei, petrecându-și timpul mai mult pe gărdulețul din Piața Dante, dar uneori se strecurau la petrecerile unor persoane pe care nici măcar nu le cunoșteau. Miria o ajutase să-l descopere pe Marilyn Manson, spunându-i mamei o gogoașă, pentru a putea merge la concert, la patinoarul Marino. Cinci mii de nebuni extaziați, un sabat ce stârnise un vacarm imens: după concert Îl arestaseră chiar pe genialul Marilyn, sub acuzația că ar fi influențat trei exaltați să comită o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
la patinoarul Marino. Cinci mii de nebuni extaziați, un sabat ce stârnise un vacarm imens: după concert Îl arestaseră chiar pe genialul Marilyn, sub acuzația că ar fi influențat trei exaltați să comită o crimă. Valentina Îi servise Emmei o gogoașă enormă, căci altfel mama n-ar fi lăsat-o să meargă la concert, sau ar fi pretins să meargă și ea. Dar astfel, mama nu-i spunea nimic, pentru că o considera Încă fetiță, dar ea era deja mare. — Plecăm? spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cere să povestească. Deci asta este? Descrie scena pe care n-ar fi vrut nici măcar să și-o imagineze. Îl ascultă, fără să-l privească. Nici el nu-i privește. Și nu-l privește nici pe mititelul de pe canapea - o gogoașă neagră, un Mic Prinț strabic aflat Între perne ca și cum ar dormi. Ar trebui să-i fie Închis ochiul. Și să-i fie șters sângele care-i curge din nas și din gură. Dar nimeni nu trebuie să atingă corpurile. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]