1,514 matches
-
3 martie dezvăluirea detaliilor internărilor psihiatrice pentru delict de opinie ; formarea la Paris a "Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România" cu scopul de a susține mișcarea de disidență; 26 martie o televiziune franceză filmează casa baricadată în care Goma este ținut și agresat zile întregi de un fost boxer; 1 aprilie arestarea lui Paul Goma și a semnatarilor, 21 aprilie începerea manifestațiilor în fața ambasadei române din Paris; 23 aprilie lansarea apelului "Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru Apărarea Drepturilor Omului în România" cu scopul de a susține mișcarea de disidență; 26 martie o televiziune franceză filmează casa baricadată în care Goma este ținut și agresat zile întregi de un fost boxer; 1 aprilie arestarea lui Paul Goma și a semnatarilor, 21 aprilie începerea manifestațiilor în fața ambasadei române din Paris; 23 aprilie lansarea apelului "Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România" la eliberare a scriitorului. De-a lungul perioadei, din ce în ce mai mulți oameni se aliază mișcării de disidență
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
semnatarilor, 21 aprilie începerea manifestațiilor în fața ambasadei române din Paris; 23 aprilie lansarea apelului "Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România" la eliberare a scriitorului. De-a lungul perioadei, din ce în ce mai mulți oameni se aliază mișcării de disidență inițiată de Goma, printre care și greviștii de pe Valea Jiului. Mișcarea Goma încurajează și alte forme de protest, dar niciuna de importanță majoră. Asta până în 1987 când are loc revolta de la uzinele din Brașov. "Din 1977 și până în 1989, disidența din România a constat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din Paris; 23 aprilie lansarea apelului "Comitetului Francez pentru Apărarea Drepturilor Omului în România" la eliberare a scriitorului. De-a lungul perioadei, din ce în ce mai mulți oameni se aliază mișcării de disidență inițiată de Goma, printre care și greviștii de pe Valea Jiului. Mișcarea Goma încurajează și alte forme de protest, dar niciuna de importanță majoră. Asta până în 1987 când are loc revolta de la uzinele din Brașov. "Din 1977 și până în 1989, disidența din România a constat în principal dintr-o sumă de gesturi izolate
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un nimeni"51. Cu privire la evenimentele din 1989 există numeroase controverse și adevăruri spuse pe jumătate. Însă nimeni nu poate contrazice necesitatea îndepărtării regimului, readucerea țării pe un făgaș normal, adoptarea libertății și democrației ca principii de conducere a societății. Paul Goma nu este unicul contestatar din țară. Dar pentru că unele persoane au renume internațional, pentru a nu atrage atenția asupra României, regimul nu ia măsuri spectaculare împotriva lor. Radio Europa Liberă este sursă obiectivă și credibilă de informații, iar pentru cei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
alibi pentru complicitate și compromis. Deși știe că natura umană se schimbă și devine perversă sub influența intereselor, nu se poate dezice de solidaritate, de adevăr, de bine. Întrebat ce părere are despre atitudinea regimului față de cazurile Virgil Tănase, Paul Goma și Virgil Ierunca, Ion Rațiu răspunde: "Previzibilă. Mai ales că revelațiile primilor doi lovesc în Nicolae Ceaușescu personal. Cu cât publicitatea stârnită în Occident de atacurile împotriva șefului statului e mai mare, cu atât este mai virulentă reacția"53. Clandestinii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Virgil Gheorghiu, Vintilă Horia, Pamfil Șeicaru, Emil Cioran, Horia Stamatu, George Uscătescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ștefan Baciu, Alexandru Ciorănescu și George Ciorănescu. În al doilea val, anii '60-'70, apar Ion Ioanid, Dumitru Țepeneag, Ilie Constantin, Petru Popescu, Paul Goma, Matei Călinescu, Virgil Nemoianu, Ion Negoițescu, Ioan Petru Culianu, Pavel Chihaia, Petru Dumitriu. Din ultimul val, cel al anilor '80 beneficiază de atenție Norman Manea, Ion Caraion, Alexandru Papilian, Dorin Tudoran, Matei Vișniec, Nicolae Balotă, Mircea Zaciu. Studiul Evei Behring
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Gestul impresionează, dar potențialul pericol al defăimării îi oprește să dea curs inițiativei. În 1970, Ionescu este primit în Academia Franceză și în câțiva ani trece în fruntea luptei pentru disidenții Estului, numărându-se printre primii susținători ai lui Paul Goma. La finalul unuia dintre interviurile acordate Monicăi Lovinescu, îi trimite lui Ceaușescu un mesaj personal: "Domnule președinte Ceaușescu, știi foarte bine că toată țara românească este nemulțumită de dumneata. Ești destul de informat și băiat destul de mare ca să știi lucrul acesta
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Lovinescu în literele românești"148. Nu puțini sunt cei care dovedesc un caracter cameleonic: La apa Vavilonului conține un șir al decepțiilor, început de Adrian Păunescu în urma alterării interviului cu Mircea Eliade, și continuat de Ion Caraion, Virgil Tănase, Paul Goma. Cu cei din urmă, autoarea nu intră în polemică, dedicând jurnalului orice nemulțumire, deoarece consideră că se află, aparent, pe aceleași baricade. În 1982, revista "Săptămâna" prezintă în serial pasaje din așa zis-ul jurnal al lui Ion Caraion. Autoarea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
informaților, ceea ce înseamnă că ceva date oferă. Subiectul paginilor reproduse de "Săptămâna": Monica Lovinescu. Infamiile sunt numeroase și greu de acceptat. Paginile din "Săptămâna" nu îl au drept destinatar pe Caraion, proaspăt emigrat, ci lovesc în Monica Lovinescu, V. Ierunca, Goma, Eugen Ionescu. Scandalul nu este o reacție la prietenia lor față de Caraion, ci mai degrabă la scandalul iscat în Franța după molestarea lui Bernard Poulet (trimisul "Europei Libere" în România) de către Securitate. Dacă unele mișcări anticomunism au succes, este pentru că
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
timp, recuperează motivația apărării lui: nu putea să-i dea satisfacție lui Eugen Barbu. Când are de-a face cu caractere cameleonice, intransigenței cu care realizează galeria de portrete se alătură gama de reacții afective ale trădării. Pe când cu Paul Goma sau Virgil Tănase păstrează o relație, întâi de toate, profesională, de la Ion Caraion așteaptă iubirea frățească semănată de mama și soțul ei. De aceea, in rememorarea lui, "textul împrumută temperatura toridă a experienței nemijlocite și a tăierii în carne vie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
autoarea, invocând seria de lecturi cotidiene. Pornind de la triada Evei Behring, Nicoleta Sălcudeanu realizează "o împărțire funcțională pe trei tipologii de exilați" pe care le denumește "ExPatrioții, Expatriații și Ex-patrioții"205. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca aparțin primei categorii, alături de Goma, Țepeneag, Petru Dumitriu, Vintilă Horia. Exilul nu provoacă Monicăi Lovinescu o schimbare de perspectivă asupra literaturii, cel mai prolific domeniu de activitate al existenței sale. Adaptarea la condițiile exilului și integrarea culturală sau socio-politică în Franța se face suprapunându-și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
1972 și 1977, ani marcați de apariția disidentului și de rezistența intelectualilor în fața criteriului etic comunist. Termenul de disident definește un tip de opoziție bazat pe critica regimului și a legilor acestuia. România apare pe harta disidenței datorită lui Paul Goma, căruia Monica Lovinescu îi acordă destul de multă atenție, întâmpinându-i scrierile și angajându-se în conflicte mediatice cu scriitorimea română care-i contestă aptitudinile. Timpul și faptele fac însă din Goma una dintre cele mai mari decepții ale autoarei. Cu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
acestuia. România apare pe harta disidenței datorită lui Paul Goma, căruia Monica Lovinescu îi acordă destul de multă atenție, întâmpinându-i scrierile și angajându-se în conflicte mediatice cu scriitorimea română care-i contestă aptitudinile. Timpul și faptele fac însă din Goma una dintre cele mai mari decepții ale autoarei. Cu toate acestea, nu retractează elogiile la adresa lui. Perioada cuprinsă între 1978 și 1982 este transcrisă în cel de-al treilea volum din Unde scurte. Autoarea numește două fenomene caracteristice acestor ani: sprijinirea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
furci caudine. [...] E oare o situație normală ca o literatură să trăiască peste hotare doar prin scriitorii ce-au părăsit țara? Să fie obligați s-o părăsească pentru a o putea reprezenta?"322. Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Paul Goma, Petru Dumitriu. Sunt câteva dintre numele care se aud dinspre Occident spre România, dar nu fără efort și sacrificii. Cioran, de exemplu, renunță la limba română pentru a scrie în franceză. Lucru acesta, deși îi înlesnește evoluția pe piața culturală
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
literar. Autoarea remarcă în 1973 că în România încă nu există o literatură a memoriei, a lagărelor, a închisorilor sau a supraviețuitorilor: "avem o literatură fără memorie, în care încercările de transgresare hotărâtoare, cum a fost Ostinato al lui Paul Goma, n-au putut să vadă lumina tiparului. Or, numai memoria e în stare să redea unei societăți peste care a domnit totalitarismul o respirație normală sau cvasinormală. A scrie despre ce s-a întâmplat în societatea totalitară din România de-
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Sterian și Mihai Spăriosu, prefață de Vera Călin, Editura Univers, București, 1972. Gheorghiu, Mihai Dinu, Intelectualii în câmpul puterii: morfologii și traiectorii sociale, Editura Polirom, Iași, 2007. Georgescu, Vlad, Politică și istorie: cazul comuniștilor români: 1944-1977, Editura Humanitas, București, 2008. Goma, Paul, Din calidor. O copilărie basarabeană, Editura Polirom, Iași, 2004. Grigurcu, Gheorghe, Între critic, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983. Horia, Vintilă, Introducere în istoria filosofiei românești moderne, Editura "Jurnalul literar", București, 1999. Horia, Vintilă, Dumnezeu s-a născut în exil, Editura
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
omului / 388 România și drepturile omului / 391 Congresul și derogarea președintelui de la condiția emigrării, 1977 / 396 Grupul de Politică Economică, Aggrey și Drepturile Omului / 404 Ceaușescu îl vizitează pe Carter / 408 Cererea de derogare prezidențială din 1978 / 411 Pacepa și Goma / 414 București-Moscova-Washington / 415 Capitolul XV. Ostaticii, mereu ostaticii / 418 Relațiile româno-americane: ianuarie-iunie 1979 / 418 Deficitul comercial american / 422 Congresul și derogarea din 1979 / 424 Afacerea Trifa / 429 Reacții la revoluția lui Khomeini / 431 Sovieticii invadează Afganistanul / 434 De la Vance la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
discutat despre mijloacele de dezvoltare a comerțului. Nicolae a arătat, de asemenea, că România susține preocuparea lui Carter pentru drepturile omului 1863. Evenimentele din București au infirmat însă declarația lui Nicolae. Un mic grup de disidenți, conduși de scriitorul Paul Goma, a trimis o "scrisoare deschisă" Conferinței de la Belgrad, care urma să se întrunească în iunie, pentru a analiza respectarea prevederilor Legii finale de la Helsinki. În scrisoarea din 18 februarie se critica încălcarea drepturilor omului în România. În ciuda Constituției române, care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
corespondență și la convorbirile telefonice". Cu aceeași desconsiderație era tratat și dreptul la libera circulație a oamenilor, ideilor și informațiilor 1864. Deși nu existau decît opt semnatari, caracterul public al scrisorii îl deranja pe Ceaușescu. El l-a acuzat pe Goma de trădare, încurajîndu-l să plece din România, împreună cu ceilalți disidenți 1865. Reacția internațională la scrisoarea lui Goma a fost curmată de cutremurul violent care a avut loc în România, pe 4 martie. Zona Bucureștiului a fost cea mai grav afectată
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ideilor și informațiilor 1864. Deși nu existau decît opt semnatari, caracterul public al scrisorii îl deranja pe Ceaușescu. El l-a acuzat pe Goma de trădare, încurajîndu-l să plece din România, împreună cu ceilalți disidenți 1865. Reacția internațională la scrisoarea lui Goma a fost curmată de cutremurul violent care a avut loc în România, pe 4 martie. Zona Bucureștiului a fost cea mai grav afectată. Cutremurul s-a soldat cu 1.570 de morți, 9.300 de răniți și aproape 35.000
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se alarmaseră din cauza relatărilor privind brutalitatea cu care guvernul român încălca drepturile omului. Koch le spusese colegilor săi despre plîngerile lui Goma1869. În scurt timp s-a aflat că guvernul de la București îi arestase și îi condamnase la închisoare pe Goma și pe alți cîțiva disidenți 1870. În primăvară, cîțiva clerici și credincioși baptiști și penticostali și-au exprimat protestul cu privire la discriminările legate de educație și angajări la locurile de muncă. În scrisoarea adresată CSCE, Iosif Ion, Pavel Niculescu și Avril
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru cei condamnați la mai puțin de cinci ani de închisoare și una parțială pentru cei cu perioada de detenție între cinci și zece ani. Amnistia afecta circa 28.000 de persoane, printre care deținuți și disidenți politici, precum Paul Goma și Vlad Georgescu 1877. Conștient fiind de recentele atacuri privind respectarea drepturilor omului în România, Ceaușescu a profitat la maximum de vizita unui magnat al afacerilor din SUA, Armand Hammer. Președintele corporației Occidental Petroleum a venit la București pentru a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de 10 decembrie 1977. Aceasta era data la care Statele Unite aniversau adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului din 19481921. Ceaușescu credea, fără îndoială, că a rezolvat cîteva din problemele legate de drepturile omului atunci cînd l-a încurajat pe Paul Goma să plece din România, în noiembrie, pentru un lung exil1922. Cu toate acestea, problema persecuției ungurilor a apărut din nou. Ungurii din Budapesta acuzau România că aplică o politică de tip apartheid față de ungurii din Transilvania 1923. Ungurii din București
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
emis moțiuni de protest împotriva derogării, puterea legislativă a prelungit derogarea și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România pînă în iulie 1979. Tot din același motiv s-a prelungit pentru încă trei ani și acordul comercial româno-american. Pacepa și Goma O dată încheiate audierile, relațiile româno-americane rămîneau, de regulă, pe planul doi, pînă în primăvara următoare. În general, acest ciclu s-a repetat în toamna și iarna anilor 1978-79, cu doar cîteva excepții. La două săptămîni după încheierea audierilor Senatului, Ion
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]