4,781 matches
-
având eu îndeletnicire m-am îndemnat să mă ocup de atâta lucru și să îndreptez graiul Bibliei ceii mai dinainte românești tipărite". Și, motivează traducătorul, că Biblia cea mai dinainte prezentase "o foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc". Ca și Simion Ștefan, în "Predoslovia" Noului Testament de la Bălgrad (1648), cărturarul blăjean arată dificultatea unei traduceri fidele și canonice, pentru că fiecare limbă are o fizionomie sintactică proprie: Foarte anevoie iaste, luminat și cu chiar înțeles despre o limbă
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
la mai bine de un veac, după Biblia de la București, marcând evident un alt moment din evoluția limbii române. Poate că Samuil Micu este prea aspru în aprecierea asupra traducerii anterioare - "o foarte întunecată și încurcată așezare și întocmire a graiului românesc" - dar aprecierile din istoriile literare românești, cu puține excepții, menționează superioritatea traducerii sale față de Biblia de la 1688. A trebuit să vină un istoric și critic literar de finețea lui Perpessicius, ca la 210 ani de la nașterea lui Samuil Micu
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]
-
cuvinte potrivite celor mai înțelepți dintre noi. Pe toți îi apropie, aidoma așezării firești pe care o găsești în taina credinței, între coperțile acestui luminos volum. Pentru că fiecare pagină a cărții aduce în sufletul cititorului liniștea caldă a vorbelor duhovnicilor, graiul de înțelepciune al părinților stareți, dar și deslușirea unor cuprinderi de esență teologică pe care omul simplu nu are de unde să le afle. Domnul Stelian Gomboș ne aduce astfel în fața ochilor atât învățăturile duhovnicilor, relevate aici prin interviuri și îmbelșugate
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Semne”, „Singur”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Națiunea”, „Familia Ortodoxă” ori „Familia Română”. Apoi, ca scriitor, dovadă stând numeroasele sale volumuri, din care vom aminti acum doar „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului”, „Smerite încercări și începuturi”, „De la începuturi la profunzimi”, „Despre Biserică și
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
din trecut sau prezent. Astfel a luat contur poezia “Noapte bună, Domniță”, o provocare frumos colorată în nuanțe ludice. La poarta sufletului meu a bătut așadar poetul Doru Ștefan Dăncuș, directorul Editurii Singur și mi-a spus în dulcele lui grai moroșan: “No, măi fată, hai să facem cartea până nu vine sfârșitul lumii, că e păcat să ții aurul ăla prin sertare în timp ce prin lume...” Împăratul de ceară s-a născut din dor Dor de ai mei, dor de mama
POATE POEZIA SĂ DESCHIDĂ PORŢI ÎNCHISE? de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384884_a_386213]
-
gânduri să-mi țină. Amorțire cu fața spre viață, De un gând rătăcit se agață. Ca un nor necreat să răsfire Adieri din fioruri de mire. Dimineața Turturea de la fereastră, Rupi lumina mea măiastră În petale evantai, Dimineții îi dai grai. Nopțile de-argint stropite Le sfărâmi, le culci topite De o boare de salcâm, Ce venea din alt tărâm. Zorii bucuroși ridică Glasuri pure, ce despică Oxigenul cristalin Din văzduhul cu voal fin. Ploaie tristă și mocnită La fereastra mea
EU NU POT TRĂI FĂRĂ TINE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384424_a_385753]
-
am putut sta de vorbă din cauza oboselii drumului, așa că am făcut câte un duș fierbinte să ne reconfortăm și să scăpăm cât de cât de oboseală și ne-am retras în dormitorul ce ne-a fost rezervat. În leagănul dulcelui grai românesc al prezentatoarei de la știri de pe PRO TV, am adormit neîntors până a doua zi. Referință Bibliografică: PUNTI PESTE VREMURI / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > VIVAT POEZIA! Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului UNIRE ÎN CUVÂNT Între cer și pământ, glasul duce-n grai sfânt, al dorințelor cânt, de unire-n cuvânt. Străbună chemare strigă la hotare, spre unificare: România Mare! Prutul învolburat, în maluri a săpat și-n valuri a legat neam binecuvântat. Uniți pe vecie, frați din Românie și Basarabie, să-și
VIVAT POEZIA! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384668_a_385997]
-
ascultă limba sfântă, Mintea nu percepe tonul, strofa-i veșnic întreruptă. Dacă toate ce v-am spus, în urechea voastră sună: Versul vine, strofa curge lin, ca melodia pe strună. Doar atunci se-aștern pe file șiruri de mărgăritare... În grai dulce fără seamăn, fiindcă mama iubitoare Ni l-a strecurat în suflet, ca pe-o muzică de vis... Cu trăiri, doine de dor... Ea din inimă ne-a spus: „Să le duceți mai departe, sunt a noastră bogăție— Nu uitați
21 MARTIE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384678_a_386007]
-
sugarului prin povești, deoarece sugarul știe să asculte proprietate pe care, din păcate, o pierde când se face mai mare. Interesant est altceva. Cuvântul „patrie” provine din „patern”. Nemții,mai preciși în exprimarea vocală, folosesc curent „Muttersprache” și „Vaterland” adică graiul mamei respectiv țara tatălui. Am luat cunoștință, nu întâmplător, de un caz care confirmă această prezumție. Un băiat născut în România din părinți francezi veniți în țară în anturajul Principelui Carol devenit primul rege și o fată fiica unor cetățeni
MAMĂ, SFÂNTĂ MAMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382419_a_383748]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > SATUL CU TRADIȚIILE ȘI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂȚEAN Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Satul cu tradițiile și obiceiurile lui desprinse din poeziile în grai bănățean Satul cu tradițiile și obiceiurile lui se regăsește în
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
SATUL CU TRADIȚIILE ȘI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂȚEAN Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ana-Cristina POPESCU Satul cu tradițiile și obiceiurile lui desprinse din poeziile în grai bănățean Satul cu tradițiile și obiceiurile lui se regăsește în sufletul fiecărui român. Nu există român care să nu-și amintească cu drag de portul tradițional, de obiceiurile și tradițiile care i-au luminat copilăria, de primii ani de școală
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
de primii ani de școală, chiar dacă viața l-a purtat pe drumuri străine. Românul, în ciuda faptului că viața l-a purtat departe de locul natal, nu uită să păstreze învățătura primită de la predecesorii săi. „Givăniț româneșce“ este mesajul poetului în grai Iancu Almăjan Bănățanu. „Vorbiț să-ntăliagă lumia dî la sat / [...] / Nu stâlșiț prîn șpiluri limba me română / [...] / Spuni-ț româneșce pră unge îmblaț.“ Se poate observa că românul născut și crescut la sat își iubește și respectă atât de mult graiul strămoșesc
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
în grai Iancu Almăjan Bănățanu. „Vorbiț să-ntăliagă lumia dî la sat / [...] / Nu stâlșiț prîn șpiluri limba me română / [...] / Spuni-ț româneșce pră unge îmblaț.“ Se poate observa că românul născut și crescut la sat își iubește și respectă atât de mult graiul strămoșesc, încât îl poartă în sufletul lui mereu și-l redă în versuri, versuri în care oglindește obiceiri specifice zonei în care s-a născut și a crescut, portul tradițional, ocupațiile de bază ale oamenilor de la sat, cântecul horelor, dorurile
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
poartă în sufletul lui mereu și-l redă în versuri, versuri în care oglindește obiceiri specifice zonei în care s-a născut și a crescut, portul tradițional, ocupațiile de bază ale oamenilor de la sat, cântecul horelor, dorurile din suflet. Prin graiul strămoșesc țăranul român se identifică cu tot ceea ce are mai sfânt, dragostea de mamă, dragostea de neam și țară, obiceiul strămoșesc, portul din străbuni lăsat, ocupațiile, tradițiile legate fie momentele de trecere din viața omului, fie de sărbătorile religioase, hora
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
dragostea față de țara sa, de neamul său românesc „Dor dă sat șî dor dă Țară, / Dor dă vânt dă primăvară,“ („Dor“, Ionel Iacob-Bencei). Nu poți să vorbești de satul românesc fără să prezinți frumusețea costumului tradițional. Într-o poezie în grai publicată de mine în 2009, în volumul „Îndrăgostiți de poezie“, am prezentat costumul țărăncii românce „Eu mi-s floare gin Bănat, / Graiul gin străbuni lăsat / Cu sfințănie l-am păstrat / Ș-în suflet l-am purtat / Ș-o să-l port
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
Iacob-Bencei). Nu poți să vorbești de satul românesc fără să prezinți frumusețea costumului tradițional. Într-o poezie în grai publicată de mine în 2009, în volumul „Îndrăgostiți de poezie“, am prezentat costumul țărăncii românce „Eu mi-s floare gin Bănat, / Graiul gin străbuni lăsat / Cu sfințănie l-am păstrat / Ș-în suflet l-am purtat / Ș-o să-l port cu min' mereu / Cât mă lasă Dumnezău. / Eu mi-s neam ge Cărășan, / Pui mândru ge gugulan, / Eu țân portul gin străbuni
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
în incinta bisericilor, iar Ion Vornic Rîncu, respectând parcă acea veche tradițe a învătământului ce era legat de viața religioasă a învățat să citească utilizând calendarul bisericesc, ca mai apoi să-și desăvârșească învățătura pe băncile școlii. Multe poezii în grai bănățean prezintă obiceirile omului de la sat în preajma marilor sărbători creștine precum Crăciunul și Paștele. Dorina Șovre în poezia „În ajun dă Crășiun“ înfățișează pregătirile ce se fac în gospodării în Ajun de Crăciunului, dar și obiceiuri rurale precum pițărăii. „Fașe
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
la noi, foc mare șî vâlvătaie!“ Ritualul tăierii porcului constă și în sortarea cărnii, pe urmă împărțirea ei pentru pomana porcului, pentru sărbători, carne friptă, tocătură, cârnați, tobă, caltaboși, șuncă, cotoroage, etc. Ion Jorz în unele din poeziile lui în grai vorbește despre obiceiuri ce se desfășoară cu prilejul Învierii Domnului „Vin Pașcele, cu colași / Șî cu oauă fărbuice, / Cu miros dă cozonași / Șî cu babe pocăice. / Iară trăbă țoale noi / Șî păpuși, la copilaș’,“. De Paște oamenii de la sat se
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
cât și spiritual „babe pocăice“ pentru a fi vrednici de o sărbătoare a luminii, a învierii. Ștefan Pătruț în poezia „În Săptămâna Mare“ prezintă semnificația sunetului de toacă. Toaca cheamă creștinii la biserică, la rugăciune și îndreptare. Unele poezii în grai bănățean vorbesc despre rugă, petrecerea ce se desfășoară după slujba religioasă ce are loc cu prilejul comemorării sfântului ce patronează biserica din sat. „Cu mulce dzâle-năince, / Tot gospodaru’ cu mince, / Casa dă rug-o găceșce / Șî goșcii la rugă-i
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
culesul fructelor toamna pentru a face dulceață, compot și răchie, poetul Gheorghiță Brebenar „Șinie o făcut căzanu, șinie l-o inventat? / O fi fost un om cu carcie, ori un mare învățat?“ Tot Ana Caia amintește într-o poezie în grai despre existența sălașelor, locuința de vară a țăranului român. Vara, omul de la sat, se muta la sălaș pentru a lucra pământul și a îngriji de animale. „Mi-amincesc dă taica-moșu / Cum șăgea, propcit în boată, / Când pădza vo doaua noacini “ („La
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
șiomvica“, ciovica fiind pasărea ce se presupune că ar anunța moartea unui om, dar și de Ștefan Pătruț în „Strigoniu“. Satul este locul unde înțelepciunea și-a făcut casă. Descoperind viața de la sat cu tradițiile și obiceiurile ei, prortul și graiul strămoșesc și nu doar descopernid-o, ci simțind-o în ființa noastră ne înțelpțim, aflăm frumusețea, sfințenia obârșiei noastre. Note: 1 Ion Căliman, Ion Ghera, Georgeta Popa, Poezia Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010, pag. 31 2 Idem, Ibidem
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010, pag. 31 2 Idem, Ibidem, pag. 62 3 http://www.traditii.ro Bibliografie: 1 Căliman, Ion, Ghera, Ion, Popa, Georgeta Poezia Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010. 2 Turcuș, Aurel, Poezie în grai bănățean, volumul 1, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2009. 3. http://www.traditii.ro Referință Bibliografică: Satul cu tradițiile și obiceiurile lui desprinse din poeziile în grai bănățean / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul VI, 03
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
Poezia Dialectală în context actual, Editura Nagard, Lugoj, 2010. 2 Turcuș, Aurel, Poezie în grai bănățean, volumul 1, Editura Orizonturi Universitare, Timișoara, 2009. 3. http://www.traditii.ro Referință Bibliografică: Satul cu tradițiile și obiceiurile lui desprinse din poeziile în grai bănățean / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul VI, 03 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Cristina Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
înghițind câte o gură din conținutul sticlei de care avea mare grijă când cădea.) X: Apune soarele. Când eram copil și doream o clipă de liniște fugeam la cimitir. Era atâta liniște în acel loc, încât verdeața părea să prindă grai pentru a sfărâma cercul muțeniei. Atunci o pasăre se auzea printre crengile dese ca un ecou al unei vieți apuse. Acum e haos peste tot, e atâta zgomot artificial, de parcă natura s-a ascuns în spatele unei cortine și nu mai
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]