1,396 matches
-
acordă spațiu atât „antologiei”, cât și textelor asupra literaturii și a celorlalte arte; concomitent se îmbunătățește sensibil prezentarea grafică. Către sfârșitul deceniului scriu destul de asiduu G. Călinescu (revenit în 1937), Tudor Vianu, Vladimir Streinu, Ion Biberi, Iorgu Iordan și Al. Graur, Ion Zamfirescu, D.N. Ciotori (cu foarte interesante „scrisori din Londra”) ș.a. Notabil este și faptul că, în climatul intensificării mișcărilor de extremă dreapta, revista primește colaborări de la mulți scriitori și publiciști de origine evreiască, precum H. Streitman, Sergiu Dan, Ury
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Dauș, Vasile Podeanu, Al. Cazaban, C. Cosco, Vasile Pop. Se inserează aspecte de la procesul I. L. Caragiale-Caion, se reproduc versuri de Mihai Eminescu, N. N. Beldiceanu, Fatma (Elena Farago), Florian I. Becescu. Epigrame dau Cridim (Christea N. Dimitrescu), Cincinat Pavelescu și Const. Graur. Apare, în foileton, romanul de senzație Tragediile adulterului, gen parodiat în fragmentul O crimă de la miezul nopții. Scrisoarea fatală („roman fără poze”). M. Pp.
ZEFLEMEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290725_a_292054]
-
a depunerii pontei, au loc numeroase conflicte pentru ocuparea unor cuiburi mai vechi sau a altora deja construite, conflicte care se dau între vrabia de câmp (Passer montanus) și vrabia de casă (Passer domesticus) sau între vrabia de câmp și grauri (Sturnus vulgaris). Unele specii își depun ouăle pe sol, cuibul fiind construit din trestie sau stufăriș. Lacul Bădărău situat în interiorul Grădinii Botanice din Iași este un ecotop favorabil pentru specii precum: Gallinula chloropus, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, ultimile două specii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în perioada reproducerii aproape exlusiv cu insecte cu, care își hrănesc și puii. Unele Picidae și Paridae în timpul iernii consumă multe semințe, mai ales cele cu, conținut în ulei. În unele cazuri, este greu de spus care este hrana principală: graurul (Sturnus vulgaris) primăvara și la începutul verii distruge cantități colosale de lăcuste și alte insecte iar după coacerea fructelor se hrănește cu acestea. Sunt și păsări omnivore care în tot timpul anului consumă hrană de orice fel. Avifauna Grădinii Botanice
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
dotate cu o capacitate mare de acomodare au rezistat și s-au adaptat noilor condiții de viață ducând la înmulțirea numărului lor în orașe, specii ca mierla (Turdus merula figura nr. 23), coțofana ( Pica pica), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), graurul ( Sturnus vulgaris). 6.2 Să ajutăm păsările din parcurile urbane Cauzele primordiale ale declinului populațiilor de păsări și ale distrugerii habitatelor lor se datorează presiunii umane, iar aceasta crește pe măsura dezvoltării tehnologiei și a creșterii demografice. Speciile de păsări
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
dispariția populațiilor de păsări afectate. ◄ degradarea ecosistemelor: datorită poluării unele specii de păsări au dispărut din ecosistemele lor naturale sau antropizate iar altele s-au adaptat. Astfel, în ultimele decenii se constată în marile orașe înmulțirea unor specii precum: mierla, graur, cioara de semănătură, coțofana, iarna apar pescăruși și au început să cuibărească unele specii acvatice, precum găinușa de baltă sau rața mare. În tabelul de mai sus sunt prezentate cele 27 de specii comune de păsări identificate în Parcul Expoziției
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
cel Mare", Suceava; Sanda-Maria Ardeleanu (SA), profesor la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, director al Centrului de Cercetare CADISS; Ioan Oprea (IO), profesor la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Adriana Gertrude Romedea (AR), profesor la Universitatea "Vasile Alecsandri", Bacău; Evelina Graur (EG); conferențiar la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Angelica Hobjilă (AH), conferențiar la Universitatea "Al. I. Cuza", Iași; Vasile Ilincan (VI), conferențiar la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Simona Manolache (SM), conferențiar la Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava; Iuliana Apetri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structura trinominală a numelor de persoane din latina clasică a fost abandonată, ci și inventarul de nume. S-a ajuns chiar să se considere că „nu avem nici un singur nume care să fie sigur (s.n.) moștenit din latinește“ <footnote Al Graur, Nume de persoane, București, 1965, p. 52. footnote> , sau „o continuitate între numirile oficiale ale romanilor păgîni și ale românilor creștini nu există“ 15 . Afirmații de acest fel pot descumpăni pe un neavizat, în condițiile în care caracterul romanic al
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fără ploi. Insectele au de asemenea, un rol foarte important în răspândirea bacteriilor. Astfel, polenizatorii ca, albinele și viespile preiau odată cu nectarul și polenul din florile infectate și bacteriile pe care le difuzează la alte flori vizitate. Păsările , mai ales graurii, sunt și ele transmițătoare a bacteriei. Se știe în prezent că la distanțe scurte între 0-100 m diseminarea este produsă de ploaie sau de unele insecte; între 100-5000 m un rol însemnat revine insectelor polenizatoare; la peste 5000 m păsările
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu se poate explica dacă admitem că substantivul neutru singular este (ca) un substantiv masculin singular. În completarea acestei observații, trebuie spus că două substantive masculine la singular admit uneori și acordul la feminin plural, la fel ca neutrele (vezi Graur, 1937a): (11) [n.sg. + n. sg.] a. Scaunul și tabloul au fost mutate / *mutați în altă cameră. b. Podul și gardul sunt însorite / *însoriți. (12) [m. sg. + m. sg.] a. Ochiul și obrazul sunt neatinși / %neatinse. (Graur, 1937a) b. Pantoful și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fel ca neutrele (vezi Graur, 1937a): (11) [n.sg. + n. sg.] a. Scaunul și tabloul au fost mutate / *mutați în altă cameră. b. Podul și gardul sunt însorite / *însoriți. (12) [m. sg. + m. sg.] a. Ochiul și obrazul sunt neatinși / %neatinse. (Graur, 1937a) b. Pantoful și ciorapul sunt albi / %albe. (semnul % arată că doar o parte dintre vorbitori acceptă acest acord) Aceleași observații se pot face și pentru adjectivul atributiv: (13) a. scaunul și tabloul mutate / *mutați în altă cameră b. podul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
doar o parte dintre vorbitori acceptă acest acord) Aceleași observații se pot face și pentru adjectivul atributiv: (13) a. scaunul și tabloul mutate / *mutați în altă cameră b. podul și gardul însorite / *însoriți (14) a. ochiul și obrazul neatinși / %neatinse (Graur, 1937a) b. pantoful și ciorapul albi / %albe Aceste exemple cu sintagme coordonate arată că proprietatea de a fi ambigeneric nu înseamnă egalitate cu masculinul la singular și cu femininul la plural. Ea trebuie corelată cu numărul, fiind ca o "instrucțiune
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ambii termeni sunt de același gen, adjectivul predicativ se va acorda la acel gen. S-a semnalat însă că uneori două substantive masculin la singular se pot acorda la feminin plural, la fel ca două substantive neutre la singular (cf. Graur, 1937a, care dă un exemplu cu sintagma ochiul și obrazul). Prin urmare, am testat și acordul unor sintagme m.sg. + m.sg., cu ajutorul a 25 de vorbitori adulți, educați. Rezultatele acestui test sunt indicate în tabelul IV: Tabelul IV (a) m.sg. + m.sg.
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Conjunct Agreement", în Linguistic Inquiry, 30, 4, p. 669-681. Arnold, Doug, Louisa Sadler, Aline Villavicencio, 2006, "Portuguese: Corpora, Coordination and Agreement", Conference on "Linguistic Evidence: Empirical, Theoretical and Computational Perspectives", Tübingen (ms., internet). Asan, Finuța, 1961, "Categoriile substantivului", în Al. Graur, J. Byck (red. resp.), Studii de gramatică, III, p. 93-105. Austin, Frances O., 1980, "A crescent-shaped jewel of an island: Appositive nouns in phrases separated by of", în English Studies 61, p. 357-366. Avgustinova, Tania, Hans Uszkoreit, 2003, "Towards a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ed.), Functional Structure in DP and IP, Oxford University Press, p. 54-90. Giusti, Giuliana, 2005, "At the left periphery of the Romanian noun phrase", în Martine Coene, Liliane Tasmowski (eds), On Space and Time in Language, Cluj, Clusium, p. 23-49. Graur, Al., 1929, "À propos de l'article postposé en roumain", în Romania, LV, p. 475 ș.u. Graur, Al., 1937a, "Sur le genre neutre en roumain", în Bulletin Linguistique, 5, p. 5-11. Graur, Al., 1937b, "Acordul după înțeles", în Viața
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
periphery of the Romanian noun phrase", în Martine Coene, Liliane Tasmowski (eds), On Space and Time in Language, Cluj, Clusium, p. 23-49. Graur, Al., 1929, "À propos de l'article postposé en roumain", în Romania, LV, p. 475 ș.u. Graur, Al., 1937a, "Sur le genre neutre en roumain", în Bulletin Linguistique, 5, p. 5-11. Graur, Al., 1937b, "Acordul după înțeles", în Viața Romînească, p. 1-11. Graur, Al., 1945, "Notes sur l'emploi enclitique des adjectifs possessifs en roumain", în Bulletin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Time in Language, Cluj, Clusium, p. 23-49. Graur, Al., 1929, "À propos de l'article postposé en roumain", în Romania, LV, p. 475 ș.u. Graur, Al., 1937a, "Sur le genre neutre en roumain", în Bulletin Linguistique, 5, p. 5-11. Graur, Al., 1937b, "Acordul după înțeles", în Viața Romînească, p. 1-11. Graur, Al., 1945, "Notes sur l'emploi enclitique des adjectifs possessifs en roumain", în Bulletin Linguistique, 13, p. 156-161. Graur, Al., 1954, "Genul neutru în românește", în Limba română, 3
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
propos de l'article postposé en roumain", în Romania, LV, p. 475 ș.u. Graur, Al., 1937a, "Sur le genre neutre en roumain", în Bulletin Linguistique, 5, p. 5-11. Graur, Al., 1937b, "Acordul după înțeles", în Viața Romînească, p. 1-11. Graur, Al., 1945, "Notes sur l'emploi enclitique des adjectifs possessifs en roumain", în Bulletin Linguistique, 13, p. 156-161. Graur, Al., 1954, "Genul neutru în românește", în Limba română, 3, 1, p. 30-44. Graur, Al., 1967, "De nouveau sur l'article
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
genre neutre en roumain", în Bulletin Linguistique, 5, p. 5-11. Graur, Al., 1937b, "Acordul după înțeles", în Viața Romînească, p. 1-11. Graur, Al., 1945, "Notes sur l'emploi enclitique des adjectifs possessifs en roumain", în Bulletin Linguistique, 13, p. 156-161. Graur, Al., 1954, "Genul neutru în românește", în Limba română, 3, 1, p. 30-44. Graur, Al., 1967, "De nouveau sur l'article postposé en roumain", în Revue Roumaine de Linguistique, XII, p. 3 ș.u. Graur, Al., 1968, Tendințele actuale ale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
după înțeles", în Viața Romînească, p. 1-11. Graur, Al., 1945, "Notes sur l'emploi enclitique des adjectifs possessifs en roumain", în Bulletin Linguistique, 13, p. 156-161. Graur, Al., 1954, "Genul neutru în românește", în Limba română, 3, 1, p. 30-44. Graur, Al., 1967, "De nouveau sur l'article postposé en roumain", în Revue Roumaine de Linguistique, XII, p. 3 ș.u. Graur, Al., 1968, Tendințele actuale ale limbii române, București, Editura Științifică. Graur, Al., 1970, "Acordul predicatului cu două subiecte", în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Bulletin Linguistique, 13, p. 156-161. Graur, Al., 1954, "Genul neutru în românește", în Limba română, 3, 1, p. 30-44. Graur, Al., 1967, "De nouveau sur l'article postposé en roumain", în Revue Roumaine de Linguistique, XII, p. 3 ș.u. Graur, Al., 1968, Tendințele actuale ale limbii române, București, Editura Științifică. Graur, Al., 1970, "Acordul predicatului cu două subiecte", în Limbă și literatură, XXV, p. 91-95. Gruiță, Gligor, 1970a, "Eliminarea greșelilor de acord", în Limbă și literatură, 28, 1, p. 164-169
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
românește", în Limba română, 3, 1, p. 30-44. Graur, Al., 1967, "De nouveau sur l'article postposé en roumain", în Revue Roumaine de Linguistique, XII, p. 3 ș.u. Graur, Al., 1968, Tendințele actuale ale limbii române, București, Editura Științifică. Graur, Al., 1970, "Acordul predicatului cu două subiecte", în Limbă și literatură, XXV, p. 91-95. Gruiță, Gligor, 1970a, "Eliminarea greșelilor de acord", în Limbă și literatură, 28, 1, p. 164-169. Gruiță, Gligor, 1970b, "Limite și tendințe în realizarea acordului părților multiple
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
79 Mai precis, este vorba de contexte de tipul: (i) Elevii din clasa a IX-a s-au înscris la opționalul de botanică. Majoritatea au dorit să participe la experiment. - "majoritatea elevilor din clasa a IX-a" 80 Vezi și Graur (1937: 1), unde se afirmă că dacă subiectul este postpus verbului, "acordul se face în general cu subiectul gramatical, deci cu colectivul, care este cel mai apropiat: Se vede venind o haită de lupi, iar nu: se văd." 81 "Acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu subiectul gramatical, deci cu colectivul, care este cel mai apropiat: Se vede venind o haită de lupi, iar nu: se văd." 81 "Acordul cu colectivul este de regulă când acesta este articulat și deci nu poate trece drept numeral." (Graur 1937: 1). 82 Cf. engl. pseudocleft ("pseudoscindare"). 83 Potrivit lui Declerck (1988: 1-4), distincția predicațional - specificațional a fost lansată de Adrian Akmajian în teza sa de doctorat din 1970 (publicată în 1979). 84 Exemplele sunt preluate din GALR (II: 269-270). 85
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tranzitivelor nefiind satisfăcătoare. Punctul de pornire pentru numeroase studii este observația lui Benveniste (1966a), care a arătat că a avea este un verb pseudotranzitiv. Comportamentul atipic al verbului a avea a fost remarcat și în studii românești de tip istoric - Graur (1960) - și de tip sintactic - Pană Dindelegan (2003: 106; și 2008a [2005a]: 345), care îl așază pe a avea pe prima treaptă de tranzitivitate slabă, pentru că acceptă testul dublării complementului direct (O am pe bunica la mine), dar nu și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]