2,324 matches
-
a fost practicat inițial de unele persoane care au susținut material realizarea de medalii. În ultimul timp însă a apărut ideea realizării de „medalii personalizate”, care constă în preluarea aversului și reversului de pe medalii dedicate unor personalități, pe care este gravat și numele respectivului colecționar cât mai vizibil, obținându-se astfel, crede respectivul, „un valoros unicat medalistic”. Este inutil să mai spunem că se obține de fapt un kitsch, că misiunea medaliei că purtătoare de mesaj este grav deturnata, ca astfel
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Medalia fuzionării armatelor la Socola are și meritul de a fi consemnat în metal acest act de importanță vitală pentru tânărul stat român, la mai puțin de trei luni de la 24 ianuarie 1859. Aversul medaliei prezintă, într-un cerc perlat gravat pe marginea medaliei, bustul domnitorului orientat puțin spre dreapta, în uniformă militară și o mantie îmblănita. Chipul domnitorului este încadrat de favoriți și mustață, iar părul este pieptănat peste cap. Deasupra bustului este dispusă semicircular inscripția ALEKSANDRU IOAN I (fig
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și bronz, de mai multe dimensiuni, cu și fără toarta. Aversul prezintă bustul lui Cuza privit din față, încadrat de două inscripții semicirculare: ALEXANDRU IOAN I CUZA (sus) 5/24 FEBRUAR 1859-2 MAI 1864-11 FEBRUAR 1866. După cum se vede este gravat greșit 5/24 FEBRUAR, în loc de 5/24 IANUARIE (fig. 83av). Reversul medaliei înfățișează impunătoarea statuie din Piață Unirii, încadrată de inscripția CUZA VODĂ. Deasupra statuii - o altă inscripție semicirculara: ROMÂNIA RECUNOSCĂTOARE MARELUI DOMNITOR ROMÂN (fig. 83rv). Exceptând greșeală de pe avers
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
reușită imagine a Muzeului de la Vălenii de Munte. Prezența remarcabilă în medalistica românească a unei personalități de talia lui Iorga nu surprinde, după cum nu ne surprinde, ci ne întristează, faptul că la centenarul nașterii savantului, din 1971, nu a fost gravat în bronzul medalistic. DIMITRIE GUSTI Dimitrie Gusti a văzut lumina zilei la Iași, în anul 1880. Aici urmează cursurile primare și liceul, la Institutele Unite, între anii 1886 - 1898. După un an de studii, urmat la Facultatea de Litere a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Iancu, pe reversul acesteia este preluat integral aversul medaliei jubiliare și de protocol a Universității de Medicină și Farmacie „Gr. Ț. Popa” din 1999. Credem că originalitatea medaliilor respective nu ar fi fost cu nimic afectată dacă ar fi fost gravate alte imagini ale acelorași edificii, originale deci, care adăpostesc UMF „Gr. Ț. Popa”, sau Institutul de Anatomie. Pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie se putea valorifica, cu precizarea anului 1933 în exerga, imaginea impozantului palat din incinta Spitalului „Sfanțul Spiridon
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ACADEMICIAN PROFESOR / MIHAI CIUCĂ / 1883-1969. În registrul de sus, este reprezentat chipul savantului în profil spre stânga, într-un medalion ce dă impresia de profunzime (o interesantă impresie de spațialitate, care detașează aparent chipul savantului de fundalul pe care este gravat). Medalionul este înscris într-un pătrat în colțurile căruia sunt plasate frunze de laur. Menționam că fotografierea acestei interesante plachete ne-a fost înlesnita cu multă amabilitate de domnul profesor universitar doctor Dumitru Buiuc, de la U.M.F. Iași, căruia îi mulțumim
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
scrie Ionel Maftei{\cîte 121}. Sunt elemente ale efigiei (fruntea înaltă, expresia meditativa a feței și, în mod special, degetele mâinilor) preluate cu măiestrie din desenul lui Dragoș Pătrașcu, de gravorul Monetăriei Statului, Maximillian Fetiță (ale cărui inițiale, MF, sunt gravate sub mâna dreaptă), care dau profesorului Dobrovici, așa cum credem că au dorit și inițiatorii medaliei, dimensiune de simbol pentru instituția pe care a slujit-o mai mult de un sfert din cei 150 de ani din existența acesteia. PERSONALITĂȚI DIN
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
breaslă a artelor frumoase. De altfel, de aproape două sute de ani, în marile centre artistice europene, trei erau surorile nobile ale artelor plastice: pictura, sculptura și gravura... Mulți dintre gravorii de azi au devenit maeștri care își încredințează placa de gravat unor meșteri (Fig. 9) cu priceperi valoroase, pentru delicata operațiune de imprimare. Artiștii gravori ai epocii moderne și au ridicat specializarea către domenii foarte stricte, precum gravor în lemn, gravor în metal etc. Reperele istorice ale domeniului pot fi astfel
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
fără gravură... Aceasta nu este o simplă teorie „pro domo sua” ci o solidă legitimare a gravurii nu numai între artele tradiționale, ci și între acele tehnici care au construit pilonii civilizației prin imagine. I.2. SCURT ISTORIC Dacă a grava înseamnă arta și tehnica de a săpa imagini, ornamente și litere în adâncime sau în relief, în metal, lemn sau piatră, linoleum etc., prin mijloace manuale, mecanice, chimice, electrice etc. sau prin procedee combinate, pentru a obține o suprafață activă
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
gravuri după desene atribuite lui Tiziano. În Franța, puținele gravuri pe lemn oglindeau influența stilului artiștilor italieni aduși acolo de Francisc I. Splendidele Cărți ale Orelor (Fig. 17), produse la Paris și Lyon la sfârșitul secolului al XV-lea, erau gravate pe metal. Începutul dezvoltării xilografiei franceze în secolul al XVI-lea trebuie căutat în Elveția, la Holbein, ale cărui ilustrații la „Dansul Morții” și „Vechiul Testament” (Fig. 18), gravate ireproșabil de Hans Lutzelburger din Basel, au fost publicate mai întâi la
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
XVII-lea. El a recurs și la procedee combinate cu dăltița și acul. În Franța, gravura în aquaforte a creat o adevărată școală a ilustratorilor de carte: Philippe Choffard, Charles-Nicolas Cochin fiul, Jean-Michel Moreau le Jeune (Fig. 37) etc., care gravau viniete personal sau după desenele lui Charles Eisen, Gravelot, Pierre Clément Marillier, Saint-Aubin etc. Contemporanul și corespondentul lor german era Daniel Chodowiecki (Fig. 38). În Spania, lipsită de tradiția gravurii în aquaforte, Goya (Fig. 39) lucra izolat în această tehnică
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în aquaforte, Goya (Fig. 39) lucra izolat în această tehnică, redând scene de moravuri, satire politice și viziuni fantastice. Popularitatea gravurii în aquaforte, în secolul al XVIIIlea, a condus uneori la demonetizarea procedeului, prin folosirea lui de către numeroși amatori. Toată lumea grava cu entuziasm și lipsă de talent. În secolul următor, litografia va cunoaște o situație asemănătoare. Prima jumătăte a secolului al XIX-lea a marcat un gol în istoria tehnicii aquaforte. Ea renaște în a doua jumătate a secolui al XIX
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
neutră, care nu primește cerneala de imprimare. Desenul se execută prin gravare manuală, mecanică, electromecanică, fotomecanică sau fotochimică. Suntem interesați de accepțiunea termenului de clișeografie sub două aspecte: 1. modalitățile prin care o imagine, în principal fotografică, a putut fi gravată, prin descompunere în semne fundamentale, liniare sau punctiforme, cu scopul de a fi încerneluită și imprimată într-un tiraj mare. 2. modalitățile tehnice, în principal fotomecanice, asistate de procedee chimice, prin care se realizează acea descompunere, în afara intervenției mâinii desenatorului
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
pentru simplul fapt că a fost folosită în ultimii 60 de ani de artiști importanți. Explicația acestei preferințe ține de unele caracteristici: materialul este mai ieftin ca lemnul, mult mai ușor de manevrat și, pentru că nu are fibră, se poate grava cu semne libere. Consistența semidură oferă posibilități de mișcare mult mai fluide decât în masa lemnoasă. Din punct de vedere al redării materialităților formelor figurate, ca și în cazul xilogravurii, semnele plastice sunt rezolvate prin cantitatea de culoare, susținută de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
un tampon din pânză tare (canafas). Venind în contact cu forma, prin presiune, hârtia absoarbe cerneala din părțile adâncite ale formei. III. Gravura în adâncime. Etapele premergătoare imprimării: 1: decalcarea desenului, 2: gravarea (incizie cu dăltița sau acul), 3: placa gravată cu dăltița, acul sau cu acid, 4: dăltiță plină de formă rombică pentru gravura în dăltiță, 5: incizie cu dăltița, 6, 7, 8, 9, 10, 11: structuri rezultate în urma suprapunerilor în diferite unghiuri ale liniilor și punctelor, 12, 13: secțiune
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
aparent dezordonate, o adevărată „furtună plastică”. Un artist ar spune că este o lucrare făcută cu „suflu” sau „stare”. Rembrandt are în lucrările sale genul de materialitate al unei lucrări spontane care nu este mimată prin transpunere pe materialul de gravat, ci gravată direct. Practic, el înlocuiește suportul comun al graficii de șevalet, hârtia, chiar cu placa de cupru, desenând direct, spontan, ca în cazul desenului în peniță. Prin analiza cu o lupă a semnelor figurate, putem observa că materia părului
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
nu redate (frunzele, scoarța, iarba) (Fig. 31). Dacă în aquaforte gradațiile valorice sunt redate prin șanțurile gravate-atacate (corodate) diferit, aici această gradare se realizează printr-o incizie manuală, mai puternică, mai slabă sau cu o înclinație diferită a acului de gravat. Putem astfel să ne dăm seama foarte bine unde este planul apropiat și unde este cel îndepărtat (Fig. 32). Bineînțeles că acest lucru este accentuat de perspectivă și de interesul acordat unor zone de detaliu. Și aici Rembrandt găsește un
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
gravură ce se bazează pe corodarea cu acid, numai că țelul urmărit este acela de a obține tente, tonuri și semitonuri. Această tehnică a fost folosită mai rar singură, pentru scopuri figurative De obicei, ea însoțește, agrementează, completează o placă gravată în aquaforte, tentele adâncind expresivitatea desenului realizat în linii hașurate. Din punct de vedere al materialității, prin aquatinta s au putut rezolva cu ușurință umbra care anvelopează o formă descrisă, variatele ei valori și semitonuri, în confruntarea cu lumina. Placa
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
cu ajutorul preselor de tipar sau prin procedee manuale. Forma plastică finală este de fapt o îmbinare a materialității de tip tridimensional cu repere grafice specifice bidimensionale. CATEGORIA GRAVURII ÎN SEC timbrul sec Procedeul se bazează pe proeminențele sau adâncimile plăcii gravate tradițional, după cum au fost realizate în tehnicile tiparului înalt sau ale celui adânc. Hârtia de gravură umectată, așternută pe placă și trecută prin presă va prelua amprentele înălțimilor și cavităților, realizând o stampă asemănătoare cu o medalie sau cu un
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
marmură sau de sticlă presupune o atenție specială. În primul rând, viscozitatea cernelii trebuie să aibă acel grad ideal care să garanteze o culoare saturată și egală în timpul tirajului, dar care să nu înece fibra, să nu deformeze finețea semnului gravat prin supraîncărcare (de altfel, la tirajele pretențioase se procedează la descărcări ritmice ale plăcii). Eventualele inegalități de suprafață ale plăcii de lemn ce pot lăsa neîncărcate cu cerneală unele semne, pot fi rezolvate cu ajutorul unor rulouri mai mici, manevrate pe
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
multe ori, până când toate balonașele de clei sunt epuizate. III.3. CERNEALA PENTRU GRAVURĂ CERNEALA definiție și scurt istoric, componentele cernelii, cerneala pentru gravură, caracteristici ale cernelii Cerneala este o soluție obținută din diferite substanțe colorate, întrebuințată la scris, tipărit, gravat etc. Ea se găsește sub diferite forme: lichidă, pastă, solidă. Cerneala de scris se prepară din pigmenți vegetali, negru de fum, anilină etc. Cerneala de tipar este un amestec de pigmenți, lianți și adaosuri speciale. Pigmenții sunt particule care se
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
gravare, dă o linie fină și curată. Fagul era socotit, înainte de întrebuințarea lemnului de palmier, drept unul dintre cele mai bune materiale pentru gravarea pe lemn vertical. T. Bewick, fondatorul gravurii pe lemn vertical, a fost cel dintâi care a gravat pe lemn de fag. Dar fagul este mult mai moale decât palmierul și nu este atât de omogen ca material, din cauza unor intervale mari între cercurile fibrei. Părul se apropie ca densitate de palmier, iar semnele gravate pot beneficia de
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
dintâi care a gravat pe lemn de fag. Dar fagul este mult mai moale decât palmierul și nu este atât de omogen ca material, din cauza unor intervale mari între cercurile fibrei. Părul se apropie ca densitate de palmier, iar semnele gravate pot beneficia de o linie catifelată. Gravorii profesioniști mai folosesc și alte specii de lemn ca: arțarul, mesteacănul, teiul. Materialitățile rezultate se bazează pe atributele specifice ale acestor esențe: marea porozitate și intervalele mari dintre cercurile fibrelor. De obicei, pentru
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
acoperirea dușumelelor se face dintr-o țesătură de iută, care se acoperă cu ulei de in oxidat la aer și amestecat cu rășini, culori minerale și plută pisată, uneori înlocuită cu turbă sau cu făină de lemn. Linoleumul poate fi gravat pe suprafețe mari, ceea ce e cu neputință în gravura pe lemn. De asemenea, este avantajos în cazul gravurii colorate, datorită ușurinței cu care pot fi decupate și manevrate secțiunile destinate culorii. Este de remarcat faptul că, datorită ușurinței de a
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
pe suprafețe mari, ceea ce e cu neputință în gravura pe lemn. De asemenea, este avantajos în cazul gravurii colorate, datorită ușurinței cu care pot fi decupate și manevrate secțiunile destinate culorii. Este de remarcat faptul că, datorită ușurinței de a grava în acest material pe suprafețe mari, linoleumul s-a impus tot mai mult între tehnicile gravurii artistice în ultimele decenii. La aceste avantaje se adaugă și acela că imprimarea poate fi făcută în tiraje mari. Dacă după fiecare o mie
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]