999 matches
-
a trimis o telegramă de protest către papa Ioan Paul al II-lea, telegramă publicată în ziarele centrale din 14 ianuarie 1982. Discursul pontifical din 6 ianuarie 1982, favorabil reconstituirii Bisericii Române Unite, a trezit din nou speranțe în rândul greco-catolicilor din România. Într-o cuvântare rostită ulterior în cadrul unei liturghii transmise din capela postului Radio Vatican, arhiepiscopul Traian Crișan a arătat că a fost înălțat la demnitatea de arhiepiscop pentru Curia Romană și nu pentru Biserica Română Unită din țară
Traian Crișan () [Corola-website/Science/305265_a_306594]
-
unde sunt și episcopul Vasile Cristea, Mons. Aloisie Ludovic Tăutu și alți emigranți români. Din însărcinarea papei Ioan Paul al II-lea, arhiepiscopul Traian Crișan l-a consacrat la 26 iunie 1983 ca episcop pe Louis Vasile Pușcaș (Episcop pentru Greco-Catolicii Români din Statele Unite ale Americii).
Traian Crișan () [Corola-website/Science/305265_a_306594]
-
Ohio) la 29 martie 1996. A fost consacrat ca episcop la 24 august 1996 de către arhiepiscopul greco-catolic Lucian Mureșan de Făgăraș și Alba Iulia (România), asistat de către arhiepiscopul greco-catolic rutean Judson Michael Procyk de Pittsburgh (Pennsylvania, SUA) și de episcopul greco-catolic melkit Nicholas James Samra (episcop auxiliar al Eparhiei Melkite de Boston, SUA). Un an mai târziu John Michael Botean a participat la prima Sesiune a Conciliului Provincial al IV-lea al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, sesiune desfășurată între
John Michael Botean () [Corola-website/Science/305260_a_306589]
-
cu "teoria catolică despre un război drept", și, prin urmare, participarea directă la această acțiune militară este un păcat grav. Acest lucru se petrecea în perioada în care SUA au început invadarea Irakului. În calitatea sa de "Episcop, păstorul comunității greco-catolicilor români din SUA a decis să se adreseze enoriașilor săi pentru a-i feri pe aceștia să cadă în "marele păcat și în consecințele pământești și veșnice inestimabile ale acestuia". Catehismul Bisericii Catolice, citat în repetate rânduri de episcop, spune
John Michael Botean () [Corola-website/Science/305260_a_306589]
-
(n. 24 februarie 1906, Șomoștelnic, Comitatul Târnava-Mică - d. 17 ianuarie 2000, Roma) a fost un episcop român unit, care a îndeplinit între anii 1960-1987 funcția de episcop pentru românii greco-catolici din diaspora. Episcopul , A.A., episcop pentru greco-catolicii români din diaspora, s-a născut la data de 24 februarie 1906 în comuna Șomoștelnic (astăzi în județul Mureș). A absolvit Liceul "Vasile cel Mare" din Blaj, apoi a intrat la Academia Teologică din același oraș. A fost hirotonit ca
Vasile Cristea () [Corola-website/Science/305273_a_306602]
-
punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de germani (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%), luterani (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională. Érd este înfrățit cu următoarele orașe din alte țări:
Érd () [Corola-website/Science/305447_a_306776]
-
1930 populația Vurpărului era de 2.399 de locuitori, dintre care 1.204 români, 961 germani, 218 țigani, 9 evrei, 6 maghiari ș.a. Din punct de vedere confesional populația Vurpărului era alcătuită atunci din 950 de lutherani, 779 ortodocși, 646 greco-catolici, 9 mozaici, 8 baptiști, 4 romano-catolici și 3 reformați. La alegerile locale din anul 2008 a fost reales ca primar pentru a patra oară Mihail Lienerth (PSD). Economia acestei localități este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea
Vurpăr, Sibiu () [Corola-website/Science/301519_a_302848]
-
trăi.” Atenția sociologului s-a îndreptat felul în care diferite confesiui acționează asupra sinuciderii. Datele statistice au arătat ca media sinuciderilor la un milion de locuitori, în rândul religiei protestante este de 190 de sinucideri, pe când în rândul catolicilor și greco-catolicilor este de 58, respectiv 40 de sinucideri. Atunci când într-o societate una dintre confesiunile religioase este în minoritate, rata sinuciderii scade datorită faptului că acestea trebuie să-și impună un autocontrol mai sever și o disciplină mai riguroasă, pentru a
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
a fostului comitat Abaúj-Torna a devenit parte a regiunii Košice din Slovacia independentă. În 1910, populația comitatului era de 202.288 locuitori, dintre care: Din punct de vedere al confesiunii religioase, 118.179 erau romano-catolici, 42.728 reformați, 20.089 greco-catolici, 14.251 israeliți și 6.832 evanghelici luterani. În 1941, populația comitatului era de 226.861 locuitori, dintre care: Din punct de vedere al confesiunii religioase, 140.377 erau romano-catolici, 45.384 reformați, 22.476 greco-catolici, 14.764 israeliți, 4
Comitatul Abaúj-Torna () [Corola-website/Science/313160_a_314489]
-
728 reformați, 20.089 greco-catolici, 14.251 israeliți și 6.832 evanghelici luterani. În 1941, populația comitatului era de 226.861 locuitori, dintre care: Din punct de vedere al confesiunii religioase, 140.377 erau romano-catolici, 45.384 reformați, 22.476 greco-catolici, 14.764 israeliți, 4.773 evanghelici luterani, 339 ortodocși, 116 baptiști și 55 unitarieni. La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Abaúj-Torna" (Abov-Turňa) erau următoarele: Orașele Füzér, Szikszó, Gönc și Abaújszántó se află în prezent în Ungaria.
Comitatul Abaúj-Torna () [Corola-website/Science/313160_a_314489]
-
dansată de românii de la sud de Carpați și de comunități vorbitoare a mai multor limbi pe ambele maluri ale Dunării); un alt exemplu de diversitate culturală în cadrul aceleiași etnii datorită evoluției istorice, e constituit de apartenența religioasă a românilor - ortodocși, greco-catolici, romano-catolici, baptiști, atei etc. Ținând cont de diversitatea culturală specifică oricărei națiuni, indivizii au identități multiple, semnificația fiecărei identități variind în funcție de contextul în care este asumată, ceea ce face uneori dificilă definirea identității naționale în funcție de criterii culturale. Astfel un marocan se
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
conform recensământului din 1720 erau 45 români, 36 maghiari și 9 slovaci. Recensământul din 1890 arată că limba română este vorbită de 996 de locuitori, maghiară de 54 și 9 locuitori vorbeau altă limbă. Potrivit aceluiași recensământ, 992 au fost greco-catolici, 43 evrei, 23 Evanghelici protestanți și 1 Catolică. În timpul ocupației germane, evreii au fost deportați (mai 1944) și uciși în lagărele de exterminare naziste. Situat în partea de nord-est a Giurtelecu Șimleului, cimitirul evreiesc este în ruină. Legături externe http
Giurtelecu Șimleului, Sălaj () [Corola-website/Science/314766_a_316095]
-
În perioada interbelică Biserica Ortodoxă Română a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor de la Nicula. Astfel oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul "Renașterea", nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativă la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat " Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea că "cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană", iar originalul s-ar afla la Biserica Piariștilor din
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
altă casă parohială, lângă cea existentă. Biserica aceasta trecută la catolicism era din lemn și a dăinuit până la începutul sec. al XIX-lea, când după unele date, ea a ars până la temelii (se poate să fie anul 1810). În locul ei greco-catolicii și-au ridicat, în anul 1827 - așa ne spune o inscripție pe ușorii de stejar ai ușii de la intrare, o biserică de lemn care dăinuie până astăzi. Pare puțin probabil ca vreme de 17 ani (din 1810 până în 1827) credincioșii
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
în anul în care a ars cea veche sau cel târziu un an după aceea, deci biserica ortodoxă trecută la catolicism a ars probabil în anul 1826 sau 1827. În această biserică, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, și-au făcut greco-catolicii slujbele până în 1948 și din 1992 încoace - cu precizarea că și între 1948 și 1992 s-a slujit în ea de către ortodocși. Biserica, puțin modificată azi, a fost construită în stil maramureșean, cu împărțirile din interior cunoscute: în pronaos femeile
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
Episcopul Adam Patachich a renovat biserica în jurul anului 1760 și, datorită faptului că Episcopia Romano-Catolică de Oradea dispunea între timp de suficiente lăcașe de cult, a decis trecerea bisericii în patrimoniul comunității catolice a armenilor. În 1786 a fost oferită greco-catolicilor ruteni din Oradea, care și-au constituit parohie zece ani mai târziu. În ceea ce privește numărul credincioșilor, șematismul pe anul 1840 arată că la Oradea trăiau în acel an 402 ruteni greco-catolici. Biserica era folosită și de românii greco-catolici din Oradea. La
Biserica Sf. Brigita din Oradea () [Corola-website/Science/313356_a_314685]
-
recensământului din 1930 localitatea număra 2.315 locuitori, dintre care 1.089 germani, 1.085 români, 66 maghiari, 58 țigani, 13 cehi și slovaci ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.085 evanghelici (luterani), 1.035 ortodocși, 97 greco-catolici, 48 romano-catolici, 43 reformați (calvini) ș.a. Aici a activat ca paroh luteran arheologul și naturalistul sas Johann Michael Ackner (1782-1862). În anul 2004 a fost realizată de Eva Stotz o coproducție gemano-română, cu durata de 55 minute, care poartă titlul
Gușterița, Sibiu () [Corola-website/Science/313781_a_315110]
-
în 1263, sub denumirea de "Sarpatak", iar, mai apoi, în anul 1319, sub denumirea de "Sarpataka", într-un act de donație al regelui Carol al Ungariei. În anul 1900 (conform Șematismului greco-catolic), distribuția pe confesiuni a populației localității era: 262 greco-catolici, 8 ortodocși, 24 romano-catolici, 1076 reformați, 1 unitarian și 13 israeliți. De-a lungul timpului, locuitorii comunei au fost iobagi ai familiilor nobiliare Teleky și Bornemisza. Biserica de lemn cu hramul „Buna Vestire” a fost ridicată în anul 1783, fiind
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
a comunei Band, fiind atestată documentar pentru prima dată doar în anul 1602, sub denumirea de "Szaltelek". Localitatea este cunoscută ca având de-a lungul timpului o populație majoritar românească. Recensământul din 1857 menționa 236 locuitori din care 168 erau greco-catolici, 22 romano-catolici și 46 reformați. În cursul secolului XX, satul Țiptelnic resimte din plin fenomenul depopulării, recensământul din 1992 menționând un număr de 185 locuitori față de cei 335 locuitori pe care îi avea în 1910. Biserica de lemn este menționată
Biserica de lemn din Țiptelnic () [Corola-website/Science/313829_a_315158]
-
În cursul secolului XX, satul Țiptelnic resimte din plin fenomenul depopulării, recensământul din 1992 menționând un număr de 185 locuitori față de cei 335 locuitori pe care îi avea în 1910. Biserica de lemn este menționată pentru prima dată în Șematismul greco-catolic din 1900: „Bis. de lemn din an 1770, renovată 1894 în onoarea ss. Archangeli”. Deoarece Conscripția din 1750 menționa la rândul ei existența unei biserici, se presupune că lăcașul de cult construit în 1770 l-a înlocuit pe cel dintâi
Biserica de lemn din Țiptelnic () [Corola-website/Science/313829_a_315158]
-
de suflete. Un protocol al ortodocșilor din 1805, notează 48 de familii adică 240 de suflete, care aveau biserică, preot fiind Toader Sandu. Recensământul din anul 1850 specifică pentru Pănet următoarele date: 205 case , 1342 de locuitori din care 184 greco-catolici (uniți), 18 romano-catolici, 1138 reformați, 2 unitarieni și nici un ortodox. În 1884, românii au deschis o școală, în condiții extrem de grele, fiind mai apoi închisă de autoritățile maghiare în anul 1907, ca urmare a aplicării prevederilor legii Apony. La 1900
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
un deceniu, la cei 1820 de locuitori din Pănet menționează doar 126 de români, 1690 maghiari și 26 de țigani, după limba maternă declarată fiind 115 români, 1701 maghiari și 2 germani. După religia avută înscriși sunt 19 ortodocși, 89 greco-catolici, 16 romano-catolici, 1699 reformați. În 1938-1939, populația românească a construit o biserică nouă, care a fost demolată în 1941. Recensământul din 1966 prezintă pentru românii din Pănet cea mai dezastruoasă situație, în marea lor parte fiind asimilați de populația maghiară
Biserica de lemn din Pănet () [Corola-website/Science/313828_a_315157]
-
Satul iobagilor). Conscripția din 1733 consemnează 365 de credincioși greco-catolici care aveau preot și biserică, pentru ca, mai apoi, în 1839, localitatea să fie consemnată ca locuită de secui și români, aceștia din urmă având două biserici care deserveau 133 de greco-catolici și 30 de familii de neuniți (ortodocși). Șematismul greco-catolic de la 1900 precizează că, la acea dată, componența localității era: 49 români greco-catolici, 270 romano-catolici, 70 reformați și 13 unitarieni. Tot acest document menționează și biserica de lemn cu hramul Sfinții
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
greco-catolici care aveau preot și biserică, pentru ca, mai apoi, în 1839, localitatea să fie consemnată ca locuită de secui și români, aceștia din urmă având două biserici care deserveau 133 de greco-catolici și 30 de familii de neuniți (ortodocși). Șematismul greco-catolic de la 1900 precizează că, la acea dată, componența localității era: 49 români greco-catolici, 270 romano-catolici, 70 reformați și 13 unitarieni. Tot acest document menționează și biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli construită în 1787. Conform recensământul din 1930 populația
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
fie consemnată ca locuită de secui și români, aceștia din urmă având două biserici care deserveau 133 de greco-catolici și 30 de familii de neuniți (ortodocși). Șematismul greco-catolic de la 1900 precizează că, la acea dată, componența localității era: 49 români greco-catolici, 270 romano-catolici, 70 reformați și 13 unitarieni. Tot acest document menționează și biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli construită în 1787. Conform recensământul din 1930 populația satului era de 686 locuitori, după limba vorbită 26 fiind români, 650 maghiari
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]