1,000 matches
-
1,83%). Restul locuitorilor au declarat că aparțin altor neamuri (72,29%), dar probabil aceștia erau, marea majoritate, ruși lipoveni. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși pe stil vechi (lipoveni) (98,05%), dar existau și minorități de greco-catolici (0,12%) și ortodocși (1,83%). Această catedrală respectă arhitectura bisericilor rusești din secolele XVII-XVIII și amintește de celebra Catedrală "Sf. Vasile Blajenîi" din Moscova. Cărămizile de culoare turcoaz au fost aduse special de la Moscova.
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
Satul iobagilor). Conscripția din 1733 consemnează 365 de credincioși greco-catolici care aveau preot și biserică, pentru ca, mai apoi, în 1839, localitatea să fie consemnată ca locuită de secui și români, aceștia din urmă având două biserici care deserveau 133 de greco-catolici și 30 de familii de neuniți (ortodocși). Șematismul greco-catolic de la 1900 precizează că, la acea dată, componența localității era: 49 români greco-catolici, 270 romano-catolici, 70 reformați și 13 unitarieni. Tot acest document menționează și biserica de lemn cu hramul Sfinții
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
greco-catolici care aveau preot și biserică, pentru ca, mai apoi, în 1839, localitatea să fie consemnată ca locuită de secui și români, aceștia din urmă având două biserici care deserveau 133 de greco-catolici și 30 de familii de neuniți (ortodocși). Șematismul greco-catolic de la 1900 precizează că, la acea dată, componența localității era: 49 români greco-catolici, 270 romano-catolici, 70 reformați și 13 unitarieni. Tot acest document menționează și biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli construită în 1787. Conform recensământul din 1930 populația
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
fie consemnată ca locuită de secui și români, aceștia din urmă având două biserici care deserveau 133 de greco-catolici și 30 de familii de neuniți (ortodocși). Șematismul greco-catolic de la 1900 precizează că, la acea dată, componența localității era: 49 români greco-catolici, 270 romano-catolici, 70 reformați și 13 unitarieni. Tot acest document menționează și biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli construită în 1787. Conform recensământul din 1930 populația satului era de 686 locuitori, după limba vorbită 26 fiind români, 650 maghiari
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
locuitori, după limba vorbită 26 fiind români, 650 maghiari și 10 de alte naționalități. Fapt ce denotă pierderea limbii și neamului de căte o însemnată parte a populației românești îl constituie mențiunea că, după religie, existau 6 ortodocși și 36 greco-catolici (confesiuni tradiționale românești). Potrivit izvoarelor istorice (inscripția de pe talpa bisericii, inscripția latină de pe tavanul pronaosului, pisania de pe spatele crucii Răstignirii de la fruntariu), în Valea a existat o biserică încă din secolul XVII, care, în anul 1754, a fost refăcută din
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.969 locuitori, dintre care 2.781 români, 941 maghiari, 142 țigani, 92 germani ș.a. Sub aspect confesional, populația era alcătuită în 1930 din 2.627 ortodocși, 785 reformați, 285 greco-catolici, 198 romano-catolici, 67 luterani ș.a.
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
reprezentând %) erau maghiari, cu o minoritate de romi (, adică %). Există și o mică comunitate românească (208 locuitori, adică %). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), greco-catolici (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul ocupă un loc central între diferitele regiuni geografice: la est de masivul Bükk, în valea râurilor Sajó, Hejő și Szinva. Orașul Mișcolț ocupă o suprafață totală de km². Declivitatea
Miskolc () [Corola-website/Science/297720_a_299049]
-
avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de slovaci (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), luterani (%), greco-catolici (%) și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională. Primele atestări ale comunei Ecser provin încă din anul 1315, deși așezarea existase după anul 896, în perioada în care poporul maghiar s-a stabilit în teritoriul de astăzi al
Ecser, Pesta () [Corola-website/Science/312529_a_313858]
-
31,47%), slovaci (18,41%) și romi (15,27%). Pentru 1,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (37,35%), romano-catolici (31,89%), reformați (19,88%), greco-catolici (3,9%), baptiști (2,48%) și penticostali (1,91%). Pentru 2,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Suplacu de Barcău, Bihor () [Corola-website/Science/310209_a_311538]
-
mai compus trei melodii pentru banda sonoră. Chahine a denumit-o „vocea secolului XX” și a primit Premiul Egiptean pentru Critici. Majida este fiica muzicianului libanez Halim El Roumi și a soției sale Marie Loutfi, care erau un cuplu de greco-catolici de rit malekit din orașul Tir din sudul Libanului. S-au căsătorit în Egipt și au avut trei fete, Maha, Mona și Majida, și un băiat, Awad. Halim El Roumi a colaborat cu mari muzicieni și cântăreți, dintre care este
Majida El Roumi () [Corola-website/Science/330933_a_332262]
-
slovaci, 6 unguri, 1 bulgar, 7 de alte naționalități și 26 de etnie nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.094 ortodocși (51,42%), 2.121 mozaici (21,41%), 1.899 romano-catolici (19,17%), 603 greco-catolici (6,08%), 116 evanghelici (luterani), 22 baptiști, 3 adventiști, 1 armeano-gregorian, 1 unitarian, 21 de alte religii și secte și 24 de religie nedeclarata. În anul 1940, majoritatea germanilor au emigrat în Germania. Bunurile lor au fost predate prin proces-verbal
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Siret () [Corola-website/Science/321023_a_322352]
-
82,76%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,61%) și romi (1,11%). Pentru 4,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (57,33%), dar există și minorități de greco-catolici (23,69%), reformați (10,23%), penticostali (2,21%) și romano-catolici (1,57%). Pentru 4,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel: Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost
Comuna Aiton, Cluj () [Corola-website/Science/299567_a_300896]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,28%), cu o minoritate de romi (8,3%). Pentru 4,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,98%), dar există și minorități de greco-catolici (1,99%) și adventiști de ziua a șaptea (1,01%). Pentru 4,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Porumbacu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/310755_a_312084]
-
care români 71,2%, rromi 27,8%, alte naționalități 1%. De-a lungul timpului populația localitații a oscilat in jurul numarului de 1000 de locuitori astfel: Situația confesională în 2002 era următoarea: din cei 986 locuitori, 833 erau ortodocși, 113 greco-catolici și 29 penticostali. Biserica greco-catolică "Cuvioasa Paraschiva",sec. XVII, strada Principală, nr. 315 BV-II-m-B-11649(Cod RAN: 40866.05) Parohia COMĂNA DE JOS - „Cuvioasa Paraschiva” Biserica Greco-Catolică cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Comăna de Jos prezintă o volumetrie specifică secolului al
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau romano-catolici, existând și minorități de reformați (%), persoane fără religie (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Hernádpetri () [Corola-website/Science/313983_a_315312]
-
69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). Deoarece cea mai apropiată biserică ortodoxă era la o distanță de câțiva kilometri (Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani), între anii 1933-1938, la inițiativa preotului Mihail Sârbu și a directorului școlii din Ițcani-Gară
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Ițcani () [Corola-website/Science/316615_a_317944]
-
Dealul Ștefăniței, care desparte Munții Rodnei (la Est) de Munții Țibleșului (la Vest). La recensământul din 2002, din cei 3779 locuitori, 3765 erau români, 8 romi și 6 maghiari. Confesional, 3697 erau ortodocși, 34 adventiști de ziua a șaptea, 23 greco-catolici, 13 baptiști și 2 penticostali. Ceramică de Săcel este unul din cele mai marcante, si in acelasi timp mai arhaice tipuri de ceramică tradițională din spațiul românesc. Este singurul centru din țară în care "vasele roșii nesmălțuite se lustruiesc cu
Săcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921]
-
de ruși (0,85%), una de ruteni (0,1%) și una de polonezi (1,35%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (55,2%), dar existau și romano-catolici (34,25%), mozaici (7,35%), evanghelici\luterani (2,8%) și greco-catolici (0,4%). Localitatea Frasin este atestată documentar pentru prima dată în anul 1850, ca având pecete proprie în limba română. Dacă în anul 1785 Frasin era pomenit ca un cătun, aparținând administrativ de satul Stulpicani și având o populație preponderent
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
28 de alte neamuri și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. În anul 1940, majoritatea locuitorilor de etnie germană au emigrat în Germania, iar ponderea comunității ortodoxe a început să crească. În anul 1876
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
prezentate mai jos. Ca și toate celelalte biserici greco-catolice din zona de influență sovietică, BRU a fost interzisă în timpul regimului comunist, începând cu anul 1948 și până în 1989. În acestă perioadă, și mai ales în anii stalinismului, ierahii si credincioșii greco-catolici au fost aspru persecutați. În 16 decembrie 2005 Biserica Română Unită, mai precis Mitropolia de Alba-Iulia și Făgăraș, a fost ridicată de Papa Benedict al XVI-lea la rangul de Arhiepiscopie Majoră, cu autonomie egală celei a patriarhiilor catolice orientale
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
cu „Biserica catolicească“ și că doreau să beneficieze de privilegiile catolicilor. Pagina a doua a „Manifestului de unire“, a rămas goală și a fost ulterior completată de iezuiți, în limba latină (conform contestatarilor), declanșându-se o dispută de durată între greco-catolici și ortodocși. Pe paginile a treia, a patra și a cincea erau semnăturile protopopilor, astfel încât se părea că acceptau și cele scrise pe pagina a doua, în latinește. Pe pagina a cincea, era un text, scris de Mitropolitul Atanasie: „Și
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
români ardeleni de la sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost, desigur, "Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae". La realizarea lui au lucrat nu doar episcopul unit al Oradiei, Ignatie Darabant, protopopul unit Ioan Para, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și alți greco-catolici, ci și Gherasim Adamovici, episcopul românilor ortodocși, medicul Ioan Piuariu-Molnar și alți ortodocși. Memoriul a fost trimis în 1791 la Viena, fiind de aici trimis Dietei Transilvaniei, care l-a respins. Excepție a făcut „liberul exercițiu al cultului ortodox”, care
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
două confesiuni (ortodoxe și greco-catolice) în proporții aproximativ egale, cu o majoritate ortodoxă. Astfel, în Transilvania se găsea o majoritate românească greco-catolică (31,1% din populație), în timp ce ortodocșii vin pe locul al doilea (27,8% din populație). În Banat proporția greco-catolicilor era de 3,6% (comparativ cu 56,1% ortodocși), iar în Crișana și Maramureș de 25,2% (comparativ cu 36,8% ortodocși). Interzicerea Bisericii Române unite cu Roma a avut loc în anul 1948, în conformitate cu ordinele transmise de către Kremlin. Anterior
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
acesteia. Opoziția episcopilor uniți față de politica de stat a determinat arestarea lor de regimul comunist (care proceda astfel și pentru opoziții mult mai simbolice). Tratamentul aplicat de regimul comunist deținuților politici a fost teribil. Între deținuții politici erau incluși și greco-catolicii care au refuzat să recunoască "Decretul din 1 Decembrie 1948", membrii unor mișcări ortodoxe precum Oastea Domnului și Rugul Aprins, clericii ortodocși care au protestat împotriva comunismului, abuzurilor comuniste ori sovietice etc, membrii unor culte interzise de regimul sovietic (adventișii
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
proprietatea lor. BRU a argumentat că parohiile ortodoxe nu au dobândit niciodată un drept valabil de proprietate asupra bisericilor greco-catolice, exproprierea din 1948 fiind abuzivă și nelegală. Recensămintele din 1992 și din 2002 au arătat că doar o parte a greco-catolicilor din 1948 au rămas credincioși ai Bisericii Unite. De asemenea, recensământul din 2002, demonstrează o scădere a numărului greco-catolicilor (de la 223.327 în 1992 la 195.481 persoane în 2002). Acest fenomen nu este specific doar Bisericii Unite (numărul ortodocșilor
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]