738 matches
-
fusese ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Analele Dobrogei”, „Cele trei Crișuri”, „Ideea europeană”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Universul literar”, „Făt-Frumos”, „Șezătoarea”. Cursurile sale, nepublicate, alcătuiesc o sinteză asupra clasicismului, de mare profunzime și amploare: Civilizațiile italice, Cultura greco-romană, Figuri reprezentative ale culturii latine, Literatura latină sub republică, Latina populară, izvoare, istorie, structură ș.a. În 1925, a publicat Pentru învățământul clasic și, în 1926, Reflexii asupra anticlasicismului. Studiul Originalitatea poeziei romane a rămas în manuscris. Chinuit toată viața de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
și cu concursul hidrotehnicienilor moderni (precum tăierea Marelui M de pe Brațul Sulina și a marii bucle de la Murighiol, pe Brațul Sf. Gheorghe, mai de curînd). Importanța lor ca debit și pentru navigație a oscilat chiar în timpurile istorice. În antichitatea greco-romană mai activ era brațul sudi-Hieron, în zilele noastre este cel nordic - Chilia, care are debitul cel mai mare, cu observația că totuși, în prezent, suntem la începutul unei schimbări, în sensul creșterii treptate a debitului pe brațul sudic (Sf. Gheorghe
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
suntem la începutul unei schimbări, în sensul creșterii treptate a debitului pe brațul sudic (Sf. Gheorghe), în detrimentul celui nordic. În acest teritoriu al deltei, foarte tânăr, au loc și cele mai spectaculoase schimbări în hidronimie, înregistrate de istorie. În antichitatea greco-romană, numele celor șase guri, de la nord la sud, erau: Psilon Thiagola stoma, Boreion stoma, Pseudo stoma, Kalon stoma (Sulina de azi), Naracum stoma, Hieron stoma (Sf. Gheorghe, astăzi)2. Tot în Deltă s-a trecut de la Peuce (gr. Insula Pinilor
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
fost înlocuit cu stejarul, datorită schimbărilor climatice din ultimele două milenii. Schimbări semnificative au loc și pe linia litoralului, măsurabile chiar cu ajutorul reperelor arheologice. Astfel, transgresiunea în curs, combinată cu o mișcare de pendulare a Dobrogei, face ca astăzi vestigiile greco-romane din sud, de la Kallatis (Mangalia), să se afle cu 5-6 m mai jos; la Tomis (Constanța), cu 4-4,5 m, iar la Histria, în nord, cu 2-2,5 m. În ansamblu, se estimează că această transgresiune, care este în curs
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Pindar, Anacreon, Arhiloh, Alcman, Theognis din Megara, Alceu, Simonide din Ceos, Calpurnius Siculus ș.a.). O exegeză interesantă, în care erudiția ce o definește pe P. se supune principiului accesibilității ideilor și demonstrării lor agreabile, este Jocurile cu satyri în Antichitatea greco-romană (1998). Studiul urmărește evoluția de la primele rudimente pantomimice de esență mitico-religioasă până la apariția, în secolul al V-lea î.Hr., a dramei satirice cu text literar, al cărei părinte, Pratinas din Phlius, era contemporan cu Eschil. Cu timpul, drama satirică va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
influențelor grecești. Prelegeri de topologie comparată, București, 1976; Scriitori greci și latini, pref. N.I. Barbu, coordonare în colaborare cu N. I. Barbu, București, 1978; O istorie a Greciei antice, București, 1988; Istoria epocii elenistice, București, 1996; Jocurile cu satyri în Antichitatea greco-romană, Iași, 1998. Ediții: Filosofia greacă până la Platon, I, 1-2 - II, 1-2, introd. Ion Banu, îngr. și coordonare în colaborare cu Ion Banu, indici Cristian Popescu, București, 1979-1984. Traduceri: Aristofan, Broaștele, îngr. și pref. trad., București, 1974; Herodot, Istorii, I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
care au fost primite În mitologia romană Încă din perioada regilor sau a republicii, În legătură sau prin analogie cu tradițiile preexistente. Pe acest substrat devin mai ușor de Înțeles conexiunile pe care un important istoriograf, autor al unei istorii greco-romane cu tendințe universaliste, le-a reconstruit la sfârșitul perioadei republicane (Dionysosxe "Dionysos" din Halicarnas, Antiquitates Romanae, 1, 32, 3-5). Conform opiniei acestuia, arcadienii s-au stabilit la poalele Palatinului, au Întemeiat Înainte de toate un sanctuar În cinstea lui Panxe "Pan
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cea mai mare parte dintre acestea fiind menționate o singură dată; iar mărturiile care se referă la cele atestate de mai multe ori sunt concentrate mereu Într-o arie geografică limitată. Se pare că Cezar a fost influențat de modelul greco-roman (un număr limitat de zeități majore și foarte multe divinități minore), În timp ce galii au cunoscut, de fapt, doar culte limitate la dimensiunea locală. O confirmare a acestei realități apare chiar În numele unora dintre divinități, astfel Încât, de exemplu, o zeiță numită
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
popoare indo-europene renunțaseră deja la aceasta sau o practicau În mod limitat, fiind foarte conștienți de eficacitatea ei, dar și de caracterul inuman al acesteia. Așadar, după cum am observat deja, Întârzierea culturală a popoarelor celte este evaluată În funcție de termenii culturii greco-romane. 7. PHARMAKÒS ÎN RELIGIA GALICĂTC "7. PHARMAKÒS ÎN RELIGIA GALICĂ" Am amintit deja mai sus că, În plină epocă istorică, la marginea lumii grecești se practica o formă aparte de sacrificiu uman, despre care avem informații clare din șase fragmente
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pictură murală. De pildă, în jurnalul Libertatea din 5 mai 1913, Cecilia Cuțescu-Storck citează următoarea apreciere cu privire la compoziția sa decorativă, focalizând prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al junglei captive, de apartament: "Atitudinile și ritmul sufletesc al acestor femei greco-romane, grațios împletite cu plantele, ni se pare un rebus inaccesibil"595. Sau sesizarea misterului ca numitor comun al picturii murale, mister pe care-l pun în valoare de la medalioane în jos "o delicioasă serie de egloge, de un caracter vioi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
primei Diplome leopoldine privind unirea din 1699. O a doua diplomă, emisă în 1701 pentru a contracara nemulțumirea populară față de unire, recunoștea drepturi civile depline nu doar clerului unit cu Roma, ci tuturor mirenilor care vor accepta trecerea la confesiunea greco-romană. Cea de-a doua Diplomă leopoldină prevedea conferirea de drepturi civile integrale chiar și iogabilor care recunoșteau unirea bisericii cu Roma. Pe bună dreptate K. Hitchins (1987) atribuie Diplomei din 1701 implicații "cu adevărat revoluționare" (p. 35), întrucât oferea inclusiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasele V-VII; - Lectura și abilitățile de viață, clasele V-VI, VII-VIII; - Limba neoelenă și civilizația Greciei antice (doi ani de studiu); - Rădăcini latine în cultura și civilizația românească (doi ani de studiu, clasele V-VI, VII-VIII); - Mituri și legende greco-romane, clasele V-VI; - Expresii și proverbe latine, clasa a VII-a; - Cultură și tradiții aromâne, clasele V-VI, VII-VIII; - Matematică și științe în societatea cunoașterii (un an de studiu); - Istorie orală: Istorie trăită - Istorie povestită; - Educație prin șah (doi ani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272579_a_273908]
-
Pregătire sportivă practică - Badminton, clasele a V-a - a VIII-a │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 78.│Pregătire sportivă practică - Baschet, clasele a V-a - a VIII-a 93.│Pregătire sportivă practică - Karate, clasele a V-a - a VIII-a │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 94.│Pregătire sportivă practică - Lupte greco-romane, clasele a V-a - a VIII-a │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 95.│Pregătire sportivă practică - Lupte libere, clasele a V-a - a VIII-a │ ├────┼────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │ 96.│Pregătire sportivă practică - Orientare sportivă, clasele a V-a -a VIII-a 97.│Pregătire sportivă practică - Patinaj artistic, clasele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280406_a_281735]