1,756 matches
-
susbtanețele neuroparalitice: sarin, soman sau tabun. La fel ca și în cazul incidentului Matsumoto. Au fost foarte multe victime. Din câte am văzut la televizor, numai la spitalul Sfântul Luca au fost transportate peste o sută de persoane. Îmi făceam griji deoarece toate acele victime erau duse la spital fără să se știe cauza intoxicării lor. Cadrele medicale s-au confruntat cu o criză și au intrat în panică. Și noi, când a avut loc incidentul Matsumoto, am fost la ananghie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
încetat să mai apară. Ciudat. M-am întors la muncă după vacanța din mai. Credeam că m-am făcut bine, însă eram ciudat. Eram mulțumit doar că judecam corect. Perfect normal. Se pare că și cei de la firmă își făceau griji din această cauză. M-au pus să iau diverse decizii și, deoarece am procedat corect, s-au liniștit. Nu știau ce să se facă cu mine dacă nu mai eram în toate mințile. Memoria îmi era afectată, îmi lua timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
era puțin cam rău. Atât. Am stat în spital două nopți, a treia m-au externat și mi-au spus că eram bine, că nu aveam sechele. Nivelul colinesterazei revenise la normal și nu aveam de ce să-mi mai fac griji. După ce m-am întors acasă, mi s-a făcut rău dintr-odată. Puteam să respir, nu era o astfel de stare de rău. A durat o săptămână. Nu mă simțeam bine, nu aveam poftă de mâncare și jumătatea stângă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
spus că era posibil să fie o răceală. I-am răspuns: «Nu glumesc. Am văzut asta la televizor.» Doctorul avea televizorul deschis, însă, la știrile de la NHK, nu prezentau reportajul despre accident. Nu e nimic la știri. Nu vă faceți griji, e o simplă răceală. Dacă vă mai doare capul, luați asta la prânz.» Mi-a dat două analgezice. — Vă durea și capul? Da. Am mereu astfel de dureri. Nu de asta îmi făceam probleme. În drum spre firmă, am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
se supărau deoarece se gândeau la binele meu. Mama era genul de persoană care îmi spunea totul verde-n față. Atunci începeau certurile. Mama se enerva și tata intervenea între noi și zicea: «Ești foarte importantă pentru noi. Ne facem griji și de aia ne supărăm.» Chiar și așa, tot nu îmi convenea. De aceea am decis să nu îl bat deloc la cap pe acest copil (Asuka). Probabil că semăn cu mama mea. Vreau să facă așa cum gândesc eu. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
așezat la televizor. Mă uitam la o emisiune: Wide Show. Apoi a apărut în subsolul ecranului următoarea știre: «La Tsukiji, linia Hibiya, așa și pe dincolo...» Credeam că se dusese la serviciu cu metroul de pe linia Marunouchi. Nu îmi făceam griji. Nu îmi aminteam să-mi fi zis nimic de linia Hibiya. La 9:00 am primit telefon de la firmă. Mi-au spus: «Se pare că a fost prins în nebunia aceea. Vă mai sunăm.» După zece minute m-au anunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
multe sentimente. Atunci când iubești pur, nu te interesează că doar tu iubești, chiar dacă sentimentul nu este reciproc, nu te simți rănit. Atâta timp cât partenerul este fericit, cu toate că nu-ți împărtășește sentimentele, nu ai de ce să fii trist sau să-ți faci griji. Durerea începe abia atunci când apare dorința de dragoste reciprocă. Deci, cele două tipuri de dragoste sunt total diferite. În acest fel, sentimentul de durere al dragostei neîmpărtășite dispare. — Destul de logic. Dar, nu-i așa că oamenii obișnuiți aflați într-o astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
era o persoană serioasă, nu numai la muncă. Am auzit că își făcea meseria ca la carte. Era mai preocupat de slujba lui decât de familie, dar duminica mă ducea în diverse locuri. Mama era o femeie blândă. Își făcea griji pentru noi, ne atrăgea atenția în multe privințe. Era genul de persoană care se îngrijește de copii. Aveam o familie normală. Nimic deosebit. Nu am avut probleme de familie. Din copilărie am avut multe experiențe mistice. De exemplu, visele păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Aș adăuga imediat: care se contrazice pe sine fără să știe sau fără să țină cont de așa ceva. Uneori, gândirea se contrazice fără să știe, alteori, deși presimte ceva suspect în propria judecată, nu-și face nici timp și nici griji în această privință. Să revedem însă consecințele absurde despre care vorbește Aristotel atunci când apără cu fervoare principiul noncontradicției. Ce ne spune în acest sens? Dacă mintea omului ar ignora acest principiu, s-ar vedea ea însăși blocată, neînstare de o
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
sine. Aș adăuga imediat: care se contrazice pe sine fără să știe sau fără să țină cont de așa ceva. Uneori, gândirea se contrazice fără să știe, alteori, deși presimte ceva suspect în propria judecată, nuși face nici timp și nici griji în această privință. Să revedem însă consecințele absurde despre care vorbește Aristotel atunci când apără cu fervoare principiul noncontradicției. Ce ne spune în acest sens? Dacă mintea omului ar ignora acest principiu, sar vedea ea însăși blocată, neînstare de o bună
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
abia atunci își dăduse seama de prezența lui, îl goni cu răutate: — Și tu, ce mai cauți aici? Hai, șterge-o, cară-te! în vreme ce băiatul se îndepărta cu pas ușor, Audbert suspină. Cu siguranță, nu pentru nevasta lui își făcea griji; simțea, însă, că Balamber avea să îl vâre în cine știe ce bucluc. Era, oricum, obosit să se joace de-a v-ați ascunselea. îndepărtând paharul pe care hunul i-l umpluse din nou și i-l împinsese în față, spuse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
curând va fi aici. Se încrede mult în ajutorul tău ca aliat. Gundovek, încruntându-se, îi răspunse pe un ton sever: — întârzierea lui îi îngrijorează pe mulți dintre cei de aici. — îmi dau seama, dar nu trebuie să vă faceți griji: în douăzeci de zile, Etius va fi pe câmpul de luptă cu armata sa. Chilperic făcu un pas înainte ca să-și îmbrățișeze vechiul prieten: — Ei, Sebastianus! îți amintești de mine, sper! — Bineînțeles! Nu te-ai schimbat mult, adevărat. — Tu, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Sus... în fine, oricum ar fi, eu o să pierd totul, gospodăria mea o să fie distrusă și... Suspinând, Sebastianus se opri și se întoarse, în sfârșit, să-l privească: — Am înțeles, Audbert, dar ți-am spus deja să nu-ți faci griji; ieri am vorbit cu Gundovek și am obținut pentru tine o mică escortă care o să te însoțească până acasă. Sunt războinici încercați și, dacă vrei, o să te însoțească înapoi, aici, împreună cu toată familia, animalele și toate lucrurile tale. Gundovek îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
bogați, dar și de mobilele din saloanele lor. Și nici la rochii nu se pricepe, cum pretinde el. Se pricepe mai bine cusătoreasa mea. O carte pe care o citește mereu e Tartarin: - Mă liniștește când sunt supărată, când am griji, când e bolnavă mama. În cartea asta nu-s necazuri, toți sunt fericiți. Dar numai volumul întîi. Celelalte-s exagerate, cu farse și ghidușii. Scriitorul însă pe care îl gustă mai mult este institutorul Creangă! Cu alte cuvinte, viața și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ton net înciudat, despre „blestematul lui de păr“ care cade întotdeauna peste mine. În clipa în care am rostit cuvintele mi-a și părut rău, dar le spusesem. Seymour n-a răspuns nimic, dar imediat a început să-și facă griji. Starea s-a agravat în drum spre casă, când traversam străzile fără să ne spunem o vorbă; neîndoielnic, încerca să găsească o cale de a interzice părului său să cadă peste fratele lui, la frizerie. Cel mai rău a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
iar de acolo, de sus, le ține prizonierilor o scurtă cuvântare. E micuț, vioi, cu mustăcioară subțire răsucită căzăcește-n sus și un pic abțiguit. Le spune: „Stimați tovarăși și tovarășe, văd că sunteți flămânzi și obosiți. Nu vă faceți griji, În curând, puterea sovietică nu a uitat de voi. Veți dormi și mânca pe săturatelea“. Soldățelul tușește În pumni, face „hm“, după care continuă: „Cu șapte pâini și câțiva peștișori, prietenul vostru Iisus a săturat patru mii de oameni, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
șantierului, salutând, schimbând banale cuvinte cu unii lucrători, după care Mingoti intră În biroul lui Tony Pavone, exclamând sentențios. „Salutare, bunul meu amic,salutare. Nu te bucuri de revederea bunului tău prieten..? Se adresă celor prezenți. Nu vă face-ți griji, am să-i comunic repede unele informații după care vi-l trimet Înapoi. Te rog prietene, vino afară...!” Obrăznicia acestui individ Întrecea limita bunei cuviințe. Tony Pavone era hotărât să-l Înfrunte, efectiv să nu-i mai de-a nici un
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
bun este, să fie de calitate,pe săturate și... gratis...!” Tony Pavone, zâmbi. „Ați mâncat ceva În această dimineață...? Ști-i, vermutul pe burta goală...” „Câteva minute În urmă, am luat cu ajutorul meu o mică gustare. Dar nu vă faceți griji, avem o poftă de băutură...!” Îi sfătui pe cei doi lucrători Însetați să motiveze prezența lor meșterind ceva la liniile telefonice și apoi direct la birou, unde Înlocui chiar un aparat telefonic, spre aprecierea funcționarilor care-i invită Într-o
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
că nu ești genul bolnăvicios, afară de necazurile cu nervii. Mai primești plata aia măruntă de la vest-germani? Și Asigurarea Socială? Da, Îmi pare bine că am pus pe avocat să rezolve asta, treaba cu nemții. Și nu vreau să-ți faci griji, unchiule Artur. În legătură cu ce? — În legătură cu orice. Siguranța la bătrânețe. Să ai o casă. Tu stai cu Margotte. E o femeie bună. O să aibă grijă de tine. Îmi dau seama ca Shula e puțin cam prea sărită de pe fix pentru tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
un solid simț a ceea ce este normal pentru viața umană. Îndatoririle se duc la bun sfârșit. Atașamentele se mențin. E de muncă. Oamenii se prezintă la slujbe. Este extraordinar. Vin cu autobuzul la fabrică. Deschid magazinul, mătură, Împachetează, spală, dreg, grijesc, numără, păzesc computerele. Zi și noapte. Și oricât de rebeli ar fi În inima lor, oricât de cuprinși de disperare, Îngroziți sau tociți de tot, vin la ce au de făcut. În sus și-n jos În lift, stând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
chestiei ăleia - chestia aia mică, nenorocită. Și crezi că știe, unchiule? — Da, probabil. Dar se poartă așa normal. Vorbește despre familie. A fost așa bucuros să te vadă și spera să te Întorci În seara asta. Și Încă Își face griji pentru Wallace. — Ușor de spus de ce. — Wallace e așa o pacoste. La șase, șapte ani, era un băiețel așa frumos și talentat. Punea laolaltă chestii matematice. Am crezut că avem un nou Einstein. Tata l-a trimis la MIT. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ceilalți. Dacă te așteptai să te măriți cu Wharton, atunci fără Îndoială că n-ai dat dovadă de bună judecată când ai făcut asta. Sammler tare Își mai dorea să Încheie această conversație. Elya Îi spusese să nu Își facă griji pentru viitor, o aluzie că se făcuseră aranjamente În ceea ce-l privea; dar mai erau și considerente de ordin practic de luat În seamă. Dacă el și Shula trebuiau să depindă de Angela? Angela era Întotdeauna generoasă - cheltuia cu larghețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
venit cu cartea pe tren. Putea s-o piardă - s-o uite pe scaun. Grand Central e bine luminată, păzită de poliție și chiar dacă ar fi ca hoții să deschidă unul din dulăpioare, ar rămâne celălalt. Nu vă mai faceți griji În plus. Îmi dau seama că sunteți tensionat. Puteți să considerați Încheiată această Întâmplare neplăcută. Manuscrisul se află În siguranță. — Domnule, sper acest lucru. — Haideți să bem un păhărel de coniac. Am trecut prin zile de grea Încercare. — Atroce. Oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
era pictor. Bietul Eisen. Dar Shula stătea foarte aproape de Lal pe canapea, aproape luându-l de mână, de braț, ca și cum era hotărâtă să-i atingă cumva membrele. Îl asigura că făcuse cu mare grijă o copie a manuscrisului. Își făcuse griji ca nu cumva copiatorul să șteargă cerneala și să lase paginile goale. Copiase prima pagină murind de Îngrijorare. „Atât de specială este cerneala pe care o folosiți, ce-ar fi fost dacă se producea vreo reacție. Aș fi murit.“ Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mângâiatul pe păr stă mărturie pentru asta. Pe drum spre casă în acea seară, s-a simțit tulburată, povestește ea. Neliniștită. Se tot gândea la ce se întâmplase în atelier și își spunea că n-are de ce să-și facă griji. Pentru numele lui Dumnezeu, îl ciufulise un pic pe cap. Așa cum ar face o mătușă. Și atunci de ce avea o senzație așa ciudată? De ce era nevoie să-și dea atâtea asigurări? Lucrurile care sunt cu adevărat inocente n-au nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]