1,373 matches
-
regat" (Woodward, 1991: 258-9). Curînd după aceea, o echipă de militari americani a sosit cu poze în care trupele irakiene se părea că se desfășoară la granița saudită, iar generalul Norman Schwarzkopf a explicat saudiților că irakienii au trimis înaintea grosului de trupe mici unități de comandă și de control, lucru care explica de ce cercetașii saudiți nu le-au văzut (ibid., 1991: 268). Un fost ofițer CIA, Ralph McGehee, a declarat jurnalistului Joel Bleifuss: "în trecut nu s-a ezitat nici o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lumea de agenți electorali și alți politicieni cari, în mare majoritate, profitau de toate prilejurile spre a răsturna guvernul, spre a-i lua locul la binefacerile bugetare. Opoziția - precum au văzut cititorii - era reprezentată mai mult de către liberalii disidenți. Dacă grosul forțelor electorale îl constituia masa electorală conservatoare, în schimb șefii partidului conservator, vechii conservatori, cari au guvernat țara până la 1876, stăteau în umbră. șeful opoziției, în acțiune, era Dumitru Brătianu, iar la toate întrunirile publice oratorii erau: Dimitrie Giani, G.D.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a mai venit la putere. Acum, în curând, după căderea lui Ion Brătianu în luna martie, lupta va începe între coalizații victorioși. Fiindcă acești coalizați erau de atâtea nuanțe, cei mai populari dintre ei erau liberalii disidenți și democrații, însă grosul organizat îl aveau conservatorii. și se va vedea că victoria din urmă a rămas a conservatorilor, fiindcă aceasta era și dorința regelui Carol. [marele scandal cu furniturile militare; afacerea fraților maican] În toiul campaniei electorale: o bombă! Marele scandal de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cauza izbucnirii celui de-al doilea război mondial. În timpul acesta, la vest, se instalase, de cele două părți ale frontului, "la drôle de guerre". Aliații au asistat nepăsători la a patra împărțire a Poloniei. Ocazia de a ataca Germania, cînd grosul trupelor ei făceau război la est, a fost, în mod cinic, ignorată și tot elanul verbal dispăruse în fața liniei Siegfried, care devenise simbolul neputinței Aliaților de a respecta garanțiile, pe care le oferise în mod solemn. Fără această lașitate, Germania
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Trupele române, ca întotdeauna în istoria lor, au luptat cu multă bravură. Alături de trupele germane, au înaintat în interiorul Rusiei, trecînd Nistrul, Bugul, Niprul, Donul. Odesa, cunoscutul port de la Marea Neagră, rezistînd la primele atacuri, a fost lăsată s-o ocupe românii, grosul armatei înaintînd spre Moscova și Caucaz. Odesa a continuat să reziste. Statul major român a hotărît, atunci, înconjurarea și asedierea ei. Din ordinul mareșalului Antonescu însă, trupele române au atacat puternicele poziții, zile și săptămîni întregi, cu prețul a mii
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
gup călări În tăcere. Pe Simeon Îl dureau Încheieturile din cauza legăturilor prea strânse care Îi pătrunseseră adânc În carne. Nu știa nici Încotro mergeau, nici ce aveau de gând temnicerii săi. Fără Îndo ială, nimic bun. De când se despărțiseră de grosul slujito rilor, care Împreună cu stăpânii o luaseră În direcția opu să, cioplitorul În piatră se străduise să citească fețele Întune cate ale Însoțitorilor săi. Un lucru era sigur: toți erau tică loși, obișnuiți cu felurite treburi murdare. Cu un stăpân
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În 1840 statul avea o populație totală de abia 30.000 locuitori; În 1860 - 776.000, În 1880 - 1,3 milioane, iar acum 3,3 milioane. Indienii ocupă acum un loc modest cu 12.000 locuitori, iar negrii 10.000. Grosul populației Îl formează scandinavii și germanii. Din La Crosse, facem un ocol spre a vizita colonia elvețiană din NewGlarus. În 1840 au sosit primii elvețieni, odată cu norvegienii, germanii și olandezii. Erau celebrii pionieri, veniți să Învingă sau să moară. Lupta
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
arate din far vest. Știm din ziare ce Înseamnă un astfel de nor de praf. Am Închis bine ușile mașinii, am ridicat geamurile și ne-am dosit Într-un loc ferit de circulația automobilelor, așteptând cu farurile aprinse. Din fericire grosul norului s-a Îndreptat spre sud. Ne-am oprit puțin pentru a vizita imensa instalație pentru obținerea sării din apa lacului. Prin Nevada. Reno, orașul divorțurilor Am intrat la amiază În statul Nevada. Toată după amiaza nu Întâlnim nici o așezare
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și Istrate se numără printre cei care l-au însoțit pe Țurcanu în acest prim lot transferat, care cuprindea în jur de 80 de deținuți. Mișcarea pare să nu fi fost întâmplătoare, cei patru fiind dintre apropiații săi. Bogdanovici și grosul lotului de la Suceava vor ajunge la Pitești abia în toamna lui 1949, când Țurcanu își organizase deja contactele și acțiunile. Este de reținut faptul că atât primele încercări ale lui Bogdanovici, cât și cele ale lui Țurcanu au fost strict
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nici măcar nu a trecut prin acțiunea de la Pitești, singurele sale legături cu deținuții implicați în evenimente având loc la Suceava, înainte de a apărea soluția violentă, condamnarea sa datorându-se poziției de vârf pe care o ocupase în Mișcarea Legionară. În ceea ce privește grosul lotului, cu toții au fost torturați și abia apoi au trecut de partea agresorilor, iar unii dintre ei nici nu au făcut parte din echipe de agresori. Rolurile lui Cristian Paul Șerbănescu ori Constantin P. Ionescu au fost mai degrabă organizatorice
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
partid și îndoctrinați cu realismul socialist, scriitorii erau în imposibilitatea de a cădea în vreo greșeală partinică. Lenin este citat copios, cu astfel de texte: "Arta aparține poporului. Prin rădăcinile ei cele mai adînci ea trebuie să pătrundă în însuși grosul maselor largi muncitoare. Ea trebuie să fie pe înțelesul acestor mase și iubită de ele. Ea trebuie să unească simțirea, gîndirea și voința acestor mase, să le ridice". Realizările editoriale sînt prezentate stahanovist, cifrele în sine fiind grăitoare în opinia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
întregul campus era înconjurat de un frunziș des. Copacii străjuiau și acopereau școala - era ascunsă într-o pădure. În interiorul acestei păduri se aflau mai multe structuri de lemn - înșiruiri de bungalouri anonime punctate cu ferestre tip hublou, iar acestea constituiau grosul claselor de curs. Arhitectura era atât de minimalistă, încât avea un farmec aparte. Totul se baza pe control, însă nu genera claustrofobie, în pofida tuturor platanilor și tufișurilor care înconjurau inima școlii. Era un spațiu reconfortant, aproape ludic. Era incontestabil o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
sunt pârjolite. Hrană nu se găsea nici pentru oameni, nici pentru animale. Numai moldovenii știau semnele gropilor arse, unde se păstra grâul. Pentru dușman, țara era un pustiu - tăcut, primejdios. Moartea pândea din toate părțile. Cei ce se despărțeau de grosul oastei nu se mai întorceau, de parcă-i înghițea pădurea, pământul. O asemenea înverșunare nu le mai fusese dat turcilor să vadă până acum. În drumul lor nu întâlneau, ca în alte părți, sate sau orașe pe care să le prade
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de-a curmezișul văii Bârladului, împreună cu un corp de oaste moldovenesc. Ei trebuia să suporte lovitura principală a adversarului și să-i uzeze puterea de luptă. După ce a pus să se pustiască totul în calea turcilor, Ștefan cel Mare, cu grosul oastei sale, îi aștepta pe turci la sud de Vaslui, în lunca Bârladului. Pe baza informațiilor avute la îndemână, unii dintre istoricii noștri au fixat locul bătăliei, începând cu Grigore Ureche, la Podul Înalt. Dlugosz, Cromer, Strykowski scriau că lupta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tactica, în funcție de condițiile pe care i le impusese voievodul român. După ce s-a odihnit trei zile, la 30 iulie, oastea otomană începe deplasarea spre nordul Moldovei. Angiolello scria că numai o parte a acesteia s-a deplasat spre Suceava, probabil grosul armatei, sub comanda sultanului, în timp ce altă parte, s-a îndreptat spre Hotin. Împărțirea oastei în două s-a datorat faptului că era prea numeroasă și se întâmpinau mari dificultăți în aprovizionarea ei. La Suceava, turcii n-au găsit nimic din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare) unui corp de oaste, cu care acesta i-a distrus pe mazuri la Lențești. Asta nu înseamnă că l-a numit comandant peste toată oastea Moldovei. Și nu putea să îi încredințeze lui Boldur o asemenea comandă, din moment ce grosul oastei moldovenești rămăsese la Codrii Cosminului și se lupta cu oastea polonă. Duzinchevici a considerat că Ștefan nu a putut conduce oastea sa, fiind bolnav. Dar, la Wapowski, la Miechowski și în Cronica lituaniană se arată că Ștefan a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în dreapta Nigotești, Ioneasa, Ciumulești Gane. Eu l-am văzut în vara anului 1910 când umblam de-a însuratului și am fost la Maria lui I.Teodosiu din Țolești. Nu știu câți oameni l-ar fi putut cuprinde cu brațele, așa era de gros. Și va fi avut sute de ani. Și câte n-a văzut și n-a apucat el! Pe el l-a tăiat după războiul mondial din 1916-1918. 18 iulie 1971. Iată cine a fost Aneta Grigorescu, cu care am dansat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu ochii nu și cu mâinile... Impresia de „lume răsturnată” îmi interzicea orice gest. Dispăruse parcă și Doamna, zâna protectoare a jocurilor noastre. Era acum o alta, înghesuită într-o haină de iarnă, strâns legată la cap cu un batic gros și urât; repeta, pentru noii veniți, printre lacrimi: copii, luați de jos tot ceea ce puteți lua; aici, este ultima noastră zi, trebuie să fug să prind trenul de amiază; poate ne vom mai vedea. Fratele mai mare mă scoase din
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
exagerate. De pildă, Moreau de Brasey semnala că din cei 79.800 ruși „27000 (!) de oameni au rămas în această țară aridă pentru a-i îngrășa pământul, parte din ei uciși de focul inamicului, dar cei mai mulți de dizenterie care cuprinsese grosul armatei, cât și din lipsă de hrană”. Din cele 140 de tunuri ale artileriei ruse, doar 42 mai funcționau, o parte din ele fiind trase de infanteriști, în lipsa cailor. Cadavre de oșteni și de cai zăceau în lagăr, iar altele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Weiss (? - după 1737). În lucrarea sa, intitulată Scurte observațiuni asupra Principatului Moldovei (18 mai 1737), amintea și de războiul ruso-turc din 1711, când „s-a despărțit un general rus (Karl Ewald von Rönne, n.a.) cu 8.000 de oameni de grosul oastei care se afla la Huși, cale de o zi de la Iași, pe râul Prut, și au mers prin Focșani la Brăila; au ocupat-o pe la turci, dar când rușii au fost bătuți la Huși - de care a fost vorba
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cele 16 ținuturi. În 1831, hușenii au cerut guvernului să înființeze și în orașul lor „postelnicie”, adică isprăvnicie sau prefectură și tribunal, la Fălciu distanța fiind prea mare. Au reclamat faptul că dichiul îi judecă în favoarea Episcopiei „îi închide la gros și-i pune în butuci”. Divanul a organizat o anchetă la fața locului. Comisia formată din boierii Iordache Costache și Alexandru Ruset, în Raportul din 21 martie 1831, consideră că la mijloc este „o alcătuire de complot a câtorva fețe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
plecaseră. Cu mare uimire, doctorul a aflat fără a-și putea explica, de la colegii întemnițați, că nu stătuseră o oră, două sau trei la „Alba”, ci cele 8 zile fără mâncare și apă, fără somn, fără să aibă nimic ceva gros pe ei, ca îmbrăcăminte. Alexandru Teodorescu, fratele și rasoforul Agathon sau ieroschimonahul Daniil, Sandu Tudor, pseudonimul lui literar, de poet și ziarist de temut, a fost admirat și hulit, deopotrivă. A fost omul dedat plăcerilor vieții. Mondenităților bucureștene. Om bogat
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
au încheiat, calendarul competițional al eșalonului secund nu a fost încă stabilit, debutul stagiunii viitoare urmând să se producă, cel mai probabil, la jumătatea lunii septembrie. 13 IULIE Cei patru băcăuani de la naționala de tineret se pregătesc de “Europene” În timp ce grosul lotului Științei Municipal Dedeman Bacău se află în cantonament la Piatra Neamț, patru dintre componenții formației (Cristi Ghiță, Ștefan Grigoraș, Alexandru Tărâță și Gabriel Bujor) se află la naționala de tineret, pregătind Campionatele Europene care vor avea loc în Slovacia, în
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
a comandat special mobilierul pentru chilia mea, așa că am acum toate condițiile. Dacă se rezolvă și cu lumina, va fi excelent. Cât privește căldura, aici totul depinde doar de noi. Facem focul În centrală, avem temperatura dorită. Ne lenevim, tremurăm... gros. Azi m-am spovedit, așa că am primit dezlegare pentru a primi Sfânta Împărtășanie, dar și binecuvântarea de a continua proiectele. 28 noiembrie 2012 Am un canon foarte convenabil față de ce Îmi dăduse Părintele Iustin Pârvu la Mănăstirea Petru Vodă, dar
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
pentru uzul viitoarelor surori medicale, rafturi întregi, sistematice de literatură străină și critică literară. Absolvită, prin hotărâre de sus, de orele de pregătire practică și stagiile în spital, stăteam zile întregi într-o sală de lectură în care, din nou, grosul cărților (de medicină) era pentru alții. Mai târziu, când am căutat cărți citite acolo (N. Balotă, I. Negoițescu, M. Blecher, de pildă) în alte biblioteci, mai serioase, mi-am dat seama că „specializarea“ te putea scuti de o prea atentă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]