1,732 matches
-
elitrelor au o nuanță roșcată. Capul și discul pronotului prezintă o punctuație fină și rară. Elitrele cu rânduri de puncte neaccentuate, vârfurile elitrelor dispun de rugozități fine. Marginile laterale ale metasternului, coxele posterioare și toate sternitele abdominale au o punctuație grosieră. Sternitul anal voluminos și lucios. Sexele sunt asemănătoare. în ape mici, eutrofizate sau în zonele mlăștinoase montane. l=3-4 mm. -ab. subhumeralis Rtt. Umerii elitrelor prezintă câte o pată galben-roșcată. 15 Hydroporus discretus Fairmaire Corpul oval, ușor bombat, negru-lucios, acoperit
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
unicoloră, de nuanță maroniu-roșcată. Suprafața capului prezintă o punctuație fină și rară. Pronotul des punctat, marginea sa anterioară și porțiunea bazală a marginilor laterale cu o punctuație mai deasă și mai accentuată. Marginile laterale ale metasternului dispun de o punctuație grosieră, rară. Coxele anterioare și primele 2 sternite abdominale cu puncte dese și accentuate, restul sternitelor au o punctuație extrem de fină. Trăiește în apele stătătoare sau lent curgătoare printre plantele acvatice. l=2,2-2,5 mm. 2 Graptodytes granularis Linné (unilineatus
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
cu articolele 2-4 de cel puțin 2 ori mai lungi decât late. Pintenul mare al tibiilor posterioare este ceva mai scurt sau la fel de lung cât primul articol tarsal (fig.46b, pag.46). Interstriile elitrelor prezintă puncte de mărime medie sau grosieră, dispuse izolat ori grupate câteva la un loc. Prelungirea laterală a metasternului este triunghiulară, cu marginea anterioară concav-arcuită sau ondulată (fig.44a-b, pag.45 ) ......................................................................................................3 3.Rândul de puncte de pe marginea anterioară a pronotului este întrerupt în partea mediană (fig
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o punctuație microscopică. ♂ au la tarsele anterioare 3 ventuze adezive mari și în jur de 30 mici. Elitrele la ♀ ușor granulate, necarenate.................................24 Graphoderus Steph. -.Atât fața dorsală cât și cea ventrală a corpului sunt prevăzute cu o punctuație accentuată, grosieră. Tarsele anterioare la ♂ cu o ventuză adezivă mare, 2 de dimensiuni medii și aproape 300 mici. ♀ prezintă pe elitre 4 carene înguste separate de intervale pubescente (Pl. III, fig.5 )...........................................25 Acilius Leach 4.Tibiile posterioare sunt mai lungi decât
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
negre, pestrițe. Vârfurile elitrelor au câte o bandă anteapicală difuză, de culoare neagră, care uneori poate fi întreruptă sau poate lipsi. Femurele posterioare galbene, cu câte o pată bazală neagră, dispusă ventral. Partea ventrală neagră. Coxele posterioare au o punctuație grosieră sau dispun de rugozități punctate grosiere. Sternitele abdominale cu o punctuație fină și ștearsă, punctuația primelor 3 sternite fiind ceva mai accentuată. l=15-18 mm. Răspândită în Europa, Siberia, Asia Mică și America de Nord. (Pl. III, fig.4 și 5) Suprafața
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o bandă anteapicală difuză, de culoare neagră, care uneori poate fi întreruptă sau poate lipsi. Femurele posterioare galbene, cu câte o pată bazală neagră, dispusă ventral. Partea ventrală neagră. Coxele posterioare au o punctuație grosieră sau dispun de rugozități punctate grosiere. Sternitele abdominale cu o punctuație fină și ștearsă, punctuația primelor 3 sternite fiind ceva mai accentuată. l=15-18 mm. Răspândită în Europa, Siberia, Asia Mică și America de Nord. (Pl. III, fig.4 și 5) Suprafața elitrelor netedă, necarenată, iar epipleurele elitrelor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
laterale ușor rotunjite lângă unghiurile anterioare, după care ele sunt drepte sau ușor ondulate posterior. Marginea anterioară a pronotului puțin convexă în dreptul ochilor, iar unghiurile sale posterioare sunt drepte, cu vârfurile ascuțite. Elitrele ovale, puternic convexe, prevăzute cu strii punctate grosiere. Între stria postscutelară și a 2-a strie se află o carenă înălțată. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Tarsele scurte și ușor lățite. Specie comună, răspândită pe terenuri cultivate, în preajma apelor, mai rar pe terenuri salinizate, în furnicarele de Formica
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
de ”oglindă” de culoare gălbuie.............. ....................................6 syriacus Guill. -.Capul negru-unicolor. Clipeul prezintă înaintea ochilor câte o tivitură îngustă de nuanță mai deschisă...................................................................................7 7.Talia mare (3,5-4,1 mm). Suprafața capului cu microsculpturi accentuate. Mentumul dispune de o punctuație grosieră, deasă..............................................7 striatulus F. -.Corpul de dimensiuni mai reduse (3-3,7 mm). Capul prezintă microsculpturi șterse. Mentumul lucios cu o punctuație rară......... ................................8 obscuratus Rott. Alte specii: Laccobius simulatrix d’ Orchymont. 1 Laccobius gracilis Motschulsky (intermittens Kiesw., viridiceps Rttg.) Corpul
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
aproape de baza pronotului................ .....................................2 Hydraena Kug. -.Palpii maxilari sunt mai scurți................................................3 Ochthebius Leach 1 Genul Limnebius Leach Coleoptere de talie mică (1-2,5 mm), cu corpul oval-alungit ușor bombat dorsal. Partea dorsală netedă, fin punctată și granulată, fără microsculpturi grosiere, prevăzută cu o pubescență extrem de fină. Capul ușor ortognat, el nu este bombat dorsal, cu ochii puternic convecși. Antenele scurte cu primele 4 articole glabre. Măciuca antenelor ușor îngroșată spre vârf. Palpii maxilari mai lungi decât antenele cu articolul terminal
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
întâlnite sub scoarța coniferelor. l=1-1,5 mm. 4 Plegaderus caesus Herbst Corpul oval-scurtat, maroniu sau negru, cu antenele și picioarele maroniu roșcate, de nuanță deschisă. Elitrele lățite după umeri, dorsal puternic convexe. Suprafața elitrelor mată, prevăzută cu o punctuație grosieră. Vârfurile tibiilor anterioare în formă de lopățică. Sub scoarța esențelor de foioase. l=1,2-1,7 mm. 5 Plegaderus dissectus Erichson Oval-alungit, maroniu-închis sau maroniuroșcat. Antenele și picioarele au o culoare mai deschisă. Marginile laterale ale elitrelor sunt puternic lățite
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Stria suturală are o lungime aproximativ egală cu jumătatea posterioară a elitrelor. Specie central-europeană, rară, ce poate fi întâlnită și în fauna noastră (3,5-5,5 mm) .........................(subnitescens Bick.) -.Stria suturală este mai scurtă...................................................................8 8.Mezosternul prezintă o punctuație grosieră. A 3-a strie discală nu este scurtată........ ........................6 semistriatus Scriba -.Suprafața mezosternului prezintă o punctuație fină. Elitrele au a 3-a strie discală evident scurtată.....................................................7 planiusculus Motsch. 9.Jumătatea anterioară a elitrelor cu o punctuație fină, intervalele dintre
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
terenurile nisipoase din preajma apelor, pe cadavre și pe dejecții animale. l=3-4 mm. 12 Genul Chalcionellus Reichardt Marginea anterioară a frunții dispune de o strie completă, de-a lungul ei lipsesc șanțuri sau rugozități transversale. Baza pronotului prezintă o punctuație grosieră. Elitrele au câte 4 strii discale, stria suturală este unită cu stria discală interioară, între ele se mai află intercalată încă o strie scurtă. Striile elitrelor sunt formate din puncte adâncite. La noi 2 specii. 1.Dorsal negru cu luciu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea suprafețelor câmpului liber prin excizie cu puncte pline. În realizarea expresivității chipului și a spațialității s-au folosit linia curbă accentuată grosier și luciul metalic îmbinat cu nuanțe de patinare artificială. Date despre personalitatea acestui fiu adoptiv al Iașului spicuim din des uzitata lucrare a lui Ionel Maftei, așa cum am mai procedat și în alte cazuri. Aflăm de aici că Petru Condrea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sonorul nu dusese încă la înțelegerea valorii stilistice a liniștii. Dar în România, rolul muzicii de acompaniament era, deocamdată, propagandistic, și nu artistic : ea ghidează interpretarea corectă a secvențelor de către spectatorul- țintă, în caz că respectivele secvențe n-ar fi suficient de grosiere și cu sens unic. Și liniștea, ca și inacțiunea, se poate interpreta de către spectator în direcții necontrolate. În sfârșit, cea mai importantă caracteristică imprimată cinemaului românesc de propaganda de tip sovietic este încărcarea obligatorie cu mesaj a fiecărui metru de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fie filmate cât mai sofisticat, nu ca să trăiască, să sufere, să hohotească de râs sau de plâns. În schimb, parcă pentru liniștirea cenzorului de partid, după un număr de deraieri „formaliste”, se bagă periodic câte un text de propagandă comunistă grosieră. De la bun început, pe ecranul negru scrie „În acea vreme forțele patriotice în frunte cu comuniștii organizau lupta pentru eliberarea țării de sub jugul fascist”. După niște secvențe bizaroide într- un cimitir al eroilor, intră și primul moment de propagandă, așa cum
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
aciditate = 8,6-10,5 °SH; pH = cca. 6,3-6,1); * culoare galben închis = lapte cu aciditate mare, cu flocoane mijlocii spre mari (aciditate = 10,6-12 °SH; pH = cca. 5,9); * culoare galben deschis = lapte cu aciditate foarte mare, cu flocoane grosiere (aciditate = 12 oSH sau mai mult; pH = 5,7 sau chiar mai mică). 1.5.4. Metode de control a parametrilor organoleptici de calitate Din punct de vedere organoleptic, laptele integral se apreciază prin prisma următoarelor însușiri: culoare, aspect, opacitate
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
și acetoină). La culturile starter de producție pot fi constatate anumite defecte: * aciditate redusă = datorată termostatării la temperaturi mai mici decât cele indicate sau inocularea unei cantități mai mici de cultură pură, inclusiv de cultură intermediară (primară și secundară); * coagul grosier, spongios, cu separare mare de zer = datorită acidității prea mari, generată de termostatarea la temperaturi ridicate și pe o perioadă mai mare; * filanță = apare la culturile starter de producție pentru iaurt în urma degenerării culturilor sau a prezenței lui Lactobacillus acidophylus
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
topire mai scăzut decât cele mari. Dacă temperatura din depozit este coborâtă din nou, cantitatea de gheață din produs va crește, dar pe seama creșterii dimensionale a cristalelor mari (cele mici au dispărut prin topire), rezultând un produs cu textură aspră, grosieră. Cu cât temperatura de depozitare este mai ridicată și fluctuațiile de temperatură mai mari, cu atât fenomenul de recristalizare va fi mai evident. Minimalizarea efectului exercitat de fluctuațiile termice din timpul depozitării asupra calității înghețatei se poate realiza prin respectarea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
măsuri: * creșterea cantității de substanță uscată din înghețată = scade conținutul de apă totală, deci și cel de apă congelabilă; * creșterea conținutului de grăsime = determină reducerea percepției cristalelor mari de gheață, astfel încât consumatorul poate tolera și o înghețată cu structură mai grosieră; * creșterea cantității de substanță uscată negrasă = are efect de stabilizare prin acțiunea proteinelor și lactozei; * folosirea unei metode adecvate de freezare (viteză mare de freezare și lame ascuțite de răzuire) = se formează, preponderent, cristalele mici de gheață; * călirea în regim
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
a laptelui este considerat ca fiind optim atunci când se realizează niveluri cuprinse între 3,8/1 și 4/1, respectiv până la atingerea a 45-47% substanță uscată; dacă gradul de concentrare este prea mare, crește vâscozitatea laptelui concentrat, iar pulverizarea este grosieră, însoțită de o uscare incompletă a laptelui. După concentrare, laptele este dirijat într-un tanc de depozitare, de unde este alimentată instalația de uscare. Dacă depozitarea se face la temperaturi de +50...+60 °C și pe o durată mare, există riscul
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de sisteme disperse, care sunt redate în tabelul I.3 După mărimea particulelor fazei dispersate, sistemele disperse se clasifică în trei categorii: ♦ dispersii moleculare (sau soluții adevărate), în care diametrul particulelor este sub 1 µ m ♦ dispersii coloidale (coloizi) ♦ dispersii grosiere sau brute, în care diametrul particulelor este peste 100 µ m (emulsii, suspensii, spume) I.4.2. Soluții moleculare Cele mai importante sisteme disperse sunt dispersiile moleculare, denumite pe scurt soluții. Soluțiile sunt sisteme disperse omogene, formate din două sau
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sau solvenți organici), coloizii pot fi hidrosoli sau organosoli. 6. după dimensiunea particulelor fazei disperse, sistemele se încadrează în următoarele categorii: Raza particulei Domeniul 10-10 - 10-9 m micromolecular 10-9 - 10-7 m coloidal (ultramicroeterogen) 10-7 - 10-5 m microeterogen 10-5 - 10-3 m grosier Particulele coloidale, numite și micele coloidale, au dimensiuni cuprinse între 1 și 100 nm. Numărul de atomi din care poate fi formată o particulă coloidală variază în limite foarte largi (103 - 109). 2.2. Prepararea sistemelor disperse ultramicroeterogene Solii sunt
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
limite foarte largi (103 - 109). 2.2. Prepararea sistemelor disperse ultramicroeterogene Solii sunt sisteme coloidale ultramicroeterogene tipice, în care mediul de dispersie este lichid iar faza dispersă este constituită din mici particule solide. Deoarece solii sunt sisteme intermediare între dispersiile grosiere (eterogene) și cele moleculare (omogene), formarea lor poate avea loc pe două căi: 1 - prin condensarea (aglomerarea) moleculelor sau ionilor dintr-o soluție în particule coloidale, deci prin scăderea gradului de dispersie al sistemului; 2 - prin dispersarea (fragmentarea) particulelor mari
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sulf, seleniu sau telur se obțin la trecerea vaporilor elementelor respective prin apă rece. 2.2.2. Formarea solilor prin dispersie Prin fragmentarea unei substanțe solide compacte într-un mediu de dispersie lichid se obțin la început particule relativ mari, grosiere (suspensii). Mărunțirea în continuare a acestora poate duce în final la formarea unui coloid. Trecerea de la sistemul macroeterogen la cel microeterogen și apoi ultramicroeterogen se produce printr-o succesiune de sisteme intermediare, cu grade de dispersie tot mai mari. Rehbinder
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dispersare chimică se obțin în special hidrosoluri ale sulfurilor și hidroxizilor. 2.3. Metode de purificare și analiză a solurilor Soluțiile coloidale obținute prin oricare dintre metodele descrise anterior conțin două tipuri de impurități: suspensiile mai mult sau mai puțin grosiere, care se pot îndepărta prin filtrare pe materiale filtrante cu pori de dimensiuni 10-7m; dispersiile moleculare, reprezentate de ioni sau molecule care se rețin la suprafața particulelor coloidale, intrând în componența stratului dublu electric sau a stratului de adsorbție. Excesul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]