1,019 matches
-
informatori ai Securității -, e mult mai grav. Deci, la ofițeri, mai sunt activi în SRI și în celelalte servicii 10% dintre cei ai fostei Securități, după cum ne-a asigurat președintele, iar dintre foștii informatori 70-80%??? Dacă e adevărat, e o grozăvie! Ei nu vor putea fi deconspirați, pentru că nici un serviciu de informații din lume nu-și deconspiră agenții sau colaboratorii activi decât punctual, când nu au încotro ori au nevoie, în interes propriu, de o asemenea deconspirare. Cei 70-80% nu pot
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
în consecință a vinovaților. De aceea, spectatorul se așteaptă ca revolverul din primul act să-și facă treaba înainte de lăsarea cortinei, ca într-un joc cu cărțile la vedere. Numai că autorul complică melodramatic conflictul, în intenția de a exagera grozăvia faptei și repercusiunile ei în conștiința protagoniștilor. Nu-i deloc greu de prevăzut ca soția neglijată a unui intelectual cufundat în cărți să se îndrăgostească de un prieten vechi al familiei, infinit mai sensibil la farmecul feminin. Mai greu de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Ca sarea domniei tale. Știam că negoțul meu care mersese bine sub Șerban Vodă o să meargă tot atât de bine sub Constantin Voievod. — De ce? — Politică, domnia ta. Mi se părea că tot ce a început bun vodă Șerban, o să împlinească vodă Constantin, fără grozăvii. Așa mi s a părut. A lărgit țarinile cu porumb și de aci a ieșit mai mult grâu pentru negoțul meu. L-a obligat pe marele vizir să le impună tătarilor să nu mai bântuie malurile Dunării de Jos, ca să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a apucat să podească o mlaștină și să facă din ea cetate de scaun... Vodă se opri, citind îngrijorarea în ochii lui Ștefan, care nu era obișnuit cu exuberanța tatălui său, dar mitropolitul îi luă vorba și continuă să povestească grozăviile prin care treceau vecinii de la răsărit: — Împăratul Petru se pregătește să facă patriarh dintr-un bețiv care se ține cu o curvă. L-au sfătuit fețele bisericești să nu facă una ca asta că iar o să fie sminteală printre credincioși
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
încălțați cu cizme gigantice, se hazardează afară; o fac riscându-și propria viață. Dar de ce să povestim noi înșine toate acestea? Iată o schiță după natură, luată din corespondența ziarului Vocea României. "Domnule Redactor, n-am nevoie să vă amintesc grozăviile dezghețurilor din urmă; trebuie că le-ați prezentat deja, de vreme ce le-ați trăit, ca toată lumea; astfel, pe când un cer azuriu saluta ferice sărbătoarea din 4 ianuarie, străzile, printr-un infam contrast, păreau să protesteze împotriva veseliei publice; acoperișurile plângeau; solul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
parte a locuitorilor orașului ceva mai înstăriți au luat-o la fugă sau se pregăteau să-și părăsească trista lor așezare"49. În aceeași zi, 10/22 iunie, rezidentul consular Mouton i-a scris din Iași lui Lagan, informîndu-l despre grozăviile molimei de holeră: în numai șase ore și-a pierdut soția, iar după alte două ore alți doi slujbași. "Orașul este un mormânt deschis. Aproape toți medicii au sucombat; au murit și cei mai mari boieri. Sunt case în care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
puternice, încît au fost găsiți încovoiați sau micșorați". La rândul său a confirmat plecarea banului Grigore Brâncoveanu din București 96. Și consulul englez Blutte, refugiat la Vălenii de Munte, raporta ambasadorului britanic de la Constantinopol, lordul Gordon, la 18/30 iulie, grozăviile molimei bântuind cu furie în Țara Romînească: "În Muntenia (Oltenia fiind deocamdată neatinsă), epidemia comite totuși mari ravagii; ultimul număr al cazurilor noi din București cunoscute mie a fost de 152 într-o singură zi, dintre care cele mai multe s-au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
constat din 11 ofițeri și 775 de soldați, Iorga ține să sublinieze că, din punct de vedere medical, cauza a fost holera, iar din punct de vedere politic și moral - "criminala neglijență". El notează, la 8 august, că "ziarele spun grozăvii despre holericii respinși la [Turnu] Măgurele" de la primirea în țară pe motiv de carantinare, ei fiind "trimiși iarăși pe o corabie, fără scop"534. La fel, presa relatează "despre lipsa de hrană a convalescenților, despre frica doctorilor celor mari tremurând
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
adus aminte de pădurea spânzuraților... Până și calul meu s-a speriat și a pornit într-un galop nebun... Acuma, la întoarcere, nici n-am mai venit pe șosea, ci am luat-o pe linia drumului-de-fier, ca să nu mai văd grozăvia ceea... Și Curtea Marțială de-abia și-a început activitatea! Tocmai când să plec încoace, am auzit c-ar mai fi condamnat pe patru țărani... Un ceas a durat judecata și într-un ceas patru spînzurați! Căpitanul tăcu iar, așteptând
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ba mulțumit, ba nemulțumit, în funcție de starea mea de spirit. Pentru că sânt lucruri pe care parcă nu aș vrea să le afle nimeni despre mine. Eu știu că în momentul în care citești aceste rânduri, cartea e la tine, cu toate grozăviile din paginile următoare, pe care le-am trăit, sau inventat, și pe care le-am scris, așa că nu mai pot face nimic, nu am cum să-ți smulg cartea din mână și să-ți spun: M-am răzgîndît, nu mai
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
pe care ni le impunea Noica, am avut cruzimea, în pagina aceea, să trag o linie sub viața lui de până atunci și să-i declar, mânat de o afecțiune dezamăgită, falimentul. Ce demon mă-ndemnase să fac o asemenea grozăvie? A așteptat, după publicarea cărții, să revin din Germania, unde fusesem plecat doi ani cu o bursă Humboldt. Oricine, în locul lui, mi-ar fi ntors spatele. Reîntâlnindu-mă, m-a îmbrățișat și mi-a spus că între noi trebuie să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pe care ni le impunea Noica, am avut cruzimea, în pagina aceea, să trag o linie sub viața lui de până atunci și să-i declar, mânat de o afecțiune dezamăgită, falimentul. Ce demon mă-ndemnase să fac o asemenea grozăvie? A așteptat, după publicarea cărții, să revin din Germania, unde fusesem plecat doi ani cu o bursă Humboldt. Oricine, în locul lui, mi-ar fi ntors spatele. Reîntâlnindu-mă, m-a îmbrățișat și mi-a spus că între noi trebuie să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
-i pe toți din casă să tușească și să lăcrimeze... Când se strângea sus pe cuptor, lângă bunicul Toma, bătrân și beteag, ca să-și dezghețe picioarele și mâinile rebegite, asculta înfricoșată pe bătrân, între două pufăieli de tabac, povestindu-i grozăvii petrecute în pădure. Focul trosnea în sobă, și, în timp ce ei dormeau pe laițe ori pe cuptor, sforăind, ea asculta urletul sinistru al vântului împletit cu urletele jalnice de lupi înfometați. Era sinistru și înfricoșător. La început se temea, dar, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
își slujeau stăpânii, Greu muncind pe deal, pe vale, Supărați (des) erau ...câinii ! Foarte supărți pe cai, Cum c-ar fi prea mult iubiți, Protejați și des hrăniți Cu tain, orz și mălai, Câinii-ntr-o noapte târzie, Făptuiră-o...grozăvie : Au ucis un porc din turmă, Dând vina pe cai ! Eroare! Au crezut că pân’la urmă, Caii vor face-nchisoare, Iar râvnitul lor tain, Va trece-n sector canin! La audieri, turbați, Au pledat: Nevinovați! -Pe grăsun l-au
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
prunc înfășat și l-a târât în gaura dintre scânduri. Acolo îngerul cu ochi strălucitori, cu ochi care aruncă foc, dar învins, paralizat, doar ochi lărgiți de groază și fascinație, avea să fie batjocorit, înțepat, supt, sodomizat, torturat, supus altor grozăvii pentru care oroarea nu are cuvinte, și asta etern, fără milă, fără speranță, fără sfârșit. Acolo, ochi în ochi cu călăul său, în noaptea bestială, colcăitoare. Și deodată, fără tranziție, cutremurat încă de vis, incapabil să-mi dau seama dacă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
inima ei. Serios, spuse ea încet. Sunt aici cu tine doar pentru că vreau să fiu. Nu am alt motiv. —OK, spuse el gânditor, după care începu să râdă. Te cred, ai o figură sinceră. Ashling strâmbă din nas. —Dumnezeule, ce grozăvie, spuse ea, arătând către halba lui goală de bere. Mai vreți ceai, părinte? —Ce? Nu, Ashling, trebuie să te rog ceva, spuse el pe un ton umil. Te superi dacă trecem pe la un număr de comedie? Doar pentru jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
aveau să le ia de acolo și să spele marmura murdară. Herodes își lipi fruntea de peretele cryptoporticus-ului unde se afla harta de-acum inutilă a imperiului. Oamenii săi se gândiră că, având inima slabă, i se făcuse rău din pricina grozăviilor văzute. Se apropiară, însă el scutură din cap și nu răspunse. Vorbea cu cel pe care servitorii săi îl așezaseră pe o brancardă și îl acoperiseră cu o bucată de pânză. „Ce tineri eram pe-atunci...“, șopti. Buzele lui atingeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
acest traseu, a avut o frică omenească și a fost complet epuizat la capătul traseului. Dacă el, care pe Detunata s-a agățat deasupra prăpastiei fără nici o frică, n-a șovăit, oare ce Înseamnă la el frica omenească și ce grozăvie de stâncă și de prăpastie poate să i-o provoace? Mi-a spus că, dacă voi șovăi o singură dată, să nu mă mai gândesc la alpinism și mi-a mai spus că, dacă voi ajunge până la capăt, vom deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
gândesc la alpinism și mi-a mai spus că, dacă voi ajunge până la capăt, vom deveni tovarăși de coardă În toate turele lui alpine. Ce-mi pot dori mai frumos În viață, decât primejdia de a Înfrunta asprimea stâncii și grozăvia prăpăstiilor? În fiecare clipă, cu fiecare nou pisc Învins, aș urca spre adevărata viață, așa cum mi-am dorit-o mereu, așa cum niciodată n-am avut-o. Voi avea prilejul să văd dacă o merit. Știu că nu voi renunța. Oricât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dar e Îngrozitor de dureros atunci când vezi ce rece se poartă acel om drag cu tine. Și tocmai de aceea m-ai robit atât! 5 octombrie 1961 (joi) Oare să fie adevărat ce am auzit? Oare mintea mea poate pătrunde asemenea grozăvii? Petre, oare tu m-ai mințit că pleci pentru a scăpa de vizitele pe care mi le făceai? Anda te-a văzut azi la Dinamo, Petre, tu m-ai Înșelat. Totuși, te voi aștepta cu resemnare, așa cum Își așteaptă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ridicat puternic, aproape disperat: „Opriți execuția, e al meu!“. O femeie a apărut cu o hârtie În mână, a arătat-o călăului și acesta a făcut un semn. Femeia s-a apropiat de osândit și, cu ochii arzând de teama grozăviei ce putea să se Întâmple, i-a luat capul În mâini, 1-a privit drept În ochi și i-a șoptit ușor numele. Anii care Îi despărțiseră nu lăsaseră urme pe fețele lor Încă tinere. Apoi, ea Îi desfăcu ștreangul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fără să vreau, am tras cu praștia și am lovit-o În ochi pe fiica milițianului. Poate că o făcusem intenționat: Îi „dădusem atenție“ pentru că era frumușică și, probabil, așa Înțelegeam eu s-o curtez, oricum, nu realizam pe atunci grozăvia că aș fi putut s-o las oarbă, Îmi amintesc doar senzația bruscă a faptului că ieșisem din rândul celorlalți, devenisem o excepție, ceva care se apropie de statutul unui personaj, al unui erou de literatură, ieșisem din media cuminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de detalii, desigur, dar pur și simplu Izzie și fetele n-aveau de unde să știe cum era când Duncan își întorcea privirile rătăcitoare spre tine și chiar era atent la tine, fie și numai pentru câteva clipe. Făcea ca orice grozăvie să pară insignifiantă ceea ce Duncan o asigura întotdeauna că e: un flirt nevinovat și nimic mai mult. Ce porcărie! Se înfurie numai la gândul ăsta. Cum naiba acceptase ea explicațiile lui că e un lucru de înțeles dacă trece și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
gândit când l-a primit pe Duncan înapoi în patul ei fără să ceară o explicație rezonabilă pentru mesajul de la “o veche prietenă de familie” pe care l-a auzit pe mesageria telefonului lui? Ca să nu mai zicem de toată grozăvia aia care a impus o vizită de urgență la ginecolog unde, din fericire, totul a fost bine, mai puțin părerea doctorului că “fleacul ăla de umflătură” a lui Duncan era probabil o achiziție recentă și nu cum insistase Duncan, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pe zi, plus 500 pentru doliu. Sigur că nu le-a folosit pentru pomeniri. I-a făcut cel mult vreo două slujbe de pomenire, din remușcare și în semn de recunoștință pentru cei treisprezece duros ai pensiei de văduvie. — Ce grozăvie, Doamne Dumnezeule! — Lucruri care nu sunt scornite, pe care nu e posibil să le scornești. Adun acum mai multe date despre tragicomedia asta, despre farsa asta funebră. M-am gândit mai întâi să fac din ele un vodevil; gândindu-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]