1,394 matches
-
lui Tudor Arghezi. Că partenera lui Ulise nu e Penelopa, spune direct poetul - femeia care ocupă scena în poezia lui e Miriamida, inspiratoare a unei iubiri mai degrabă carnale decât spirituale, antipodul Penelopei ca simbol al fidelității în iubire. Ultimul grupaj de poeme, Cântece de mântuire, e cel care schimbă registrul poetic. Cântecele „de mântuire” sunt mai degrabă tradiționaliste și nostalgice decât optzeciste. „Mântuirea” o caută acum poetul nu în mitic, ci în explorarea amintirii, a imaginii satului natal, Lăicăi. Mama
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
fost miniate portretele domnului Matei Basarab și a doamnei Elina, pe hrisovul din 21 mai 1651 (redatat, 165220), prin care a fost întărit mănăstirii dreptul de a lua „vinăriciul“ din viile de la Răzvad. Cel de-al treilea act, din acest grupaj, este o danie făcută, la 9 aprilie 1646, de Matei vodă ctitoriei sale, mănăstirea Doicești 21. Pe acest act, portretele perechii • DRH, A. Moldova, vol. XIX, p. 348-353, nr. 266 (după o fotografie de la Arhivele Naționale București, Fotografii, X/7
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
constituie însă tipărirea, de cele mai multe ori pentru prima dată, a unui număr însemnat de poeme din creația românilor din SUA și Canada. Ultimele numere sunt adevărate antologii ale poeziei române din exil. Se remarcă îndeosebi numărul 5 din 1982, cu grupajul Poeți români în America de Nord, în cadrul căruia apar nouăzeci de poeme semnate de peste douăzeci de poeți (George Alexe, Radu Budișteanu, Anton Ciuntu, Dumitru Ichim, Eglantina Dașchievici, Mitică Benciu, Aron Cotruș, Ștefan Baciu, Vasile Posteucă, Nicolae Novac, Eugen Enea Caraghiaur, Mircea Andrieșanu
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
Minolei Bodony, descendenta „contesei sângeroase”. În Vest autorul face încă o dată dovada rafinamentului în descripția de medii și epoci și a capacității de a jongla cu suspansul. Cele câteva poezii românești rămase de la el - Portretul străbunicei, Cobalt, Sonet - și un grupaj scris în franceză între 1929 și 1932 sunt notații intimiste, sentimental-contemplative, pe un traseu biografic. O anume grație și virtuozitate formală, în linie parnasiană, a versurilor se regăsesc și în sceneta Le Labyrinthe d’Éros (1930). SCRIERI: Războiul micului Tristan
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
1983 și 1987, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Este profesor în Borca și muzeograf la Complexul Muzeal Județean Neamț, iar după decembrie 1989, consilier la Inspectoratul Județean pentru Cultură Neamț. Debutează cu un grupaj de poeme în „Tomis” (1976) și editorial cu Furtunile memoriei (1984), volum care e distins cu Premiul „Mihai Eminescu” al Asociației Scriitorilor din Iași. A mai colaborat la „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Cronica”, „România literară”, „Tribuna”. Furtunile memoriei dezvăluie coordonatele tematice
DUMITRASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
Mircea Eliade, Emil Turdeanu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vintilă Horia, Mircea Popescu, Mihai Niculescu, Yvonne Rossignon, George Ciorănescu, Ștefan Baciu, G. Uscătescu, L. M. Arcade, Grigore Cugler, N. A. Gheorghiu, Dinu Adameșteanu. F.r. păstrează pe toată durata apariției sale aceeași structură - grupaje de versuri și proză și rubricile „Oameni și cărți de altădată”, „Texte și documente”, „Oameni și situații”, „Zodia Cancerului”, „Însemnări”, „Răboj” (rubrică prezentă de la numărul al doilea, semnalând cărțile primite la redacție). Alături de versurile poeților din exil (Al. Busuioceanu, Vintilă
FIINŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286988_a_288317]
-
vie, a Europei», cum afirma mari etnologi români și străini”. Sunt incluse în sumar multe culegeri de folclor, studii și articole, unele fiind traduceri din opera unor mari specialiști, precum Claude Lévi-Strauss și Jean Cuisenier. Publică, de asemenea, câte un grupaj de poezii de Ioan Alexandru, Adrian Ălui Gheorghe, Vasile Avram, George Boitor, Leo Butnaru, Daniel Corbu, Nicolae Dabija, Aurel Dumitrașcu, Ioan Floră, Petre Got, Ion Iuga, Valeriu Matei, Ion Mureșan, Viorel Mureșan, Alexandru Pintescu, Gheorghe Pituț, Ioan Es. Pop, Cristian
MEMORIA ETHNOLOGICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288087_a_289416]
-
academic. Numele lui mai poate fi întâlnit în ,,Sfarmă-Piatră”, ,,Porunca vremii”, ,,Progresul”, ,,Munca literară și artistică”, ,,Fapta”, ,,Vremea”. Debutase deja editorial în 1933 cu Cele dintâi știri despre Victor Valeriu Martinescu (Curriculum vitae sau Lupta cromosomică dintre inspirație și realitate). Grupajul de treizeci și șapte de poeme și, alături de el, romanul Cocktail, ce ar fi apărut tot în 1933, într-un tiraj restrâns, se voiau începutul unei, dificile, călătorii spre sine. O plachetă, 7 țâțe pergamute, trasă în șapte exemplare și
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
unul singur” un număr al revistei ,,Mele”, pe care o scotea la Honolulu. În țară, ,,Familia” încearcă să-l aducă în atenția publicului pe Marele Contemporan (este, acesta, unul din numele pe care M. și le dădea în roman), reluând grupajul din ,,Caete de dor” alături de inedite, iar sub îngrijirea lui Ion Pop, la Oradea, apare în 1995 o selecție din scrierile sale. Centrată pe motivul luptei ,,cromozomice” dintre inspirație (emoție și intelect) și realitate (trup), reluare în alte dimensiuni a
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Dumitru Velea, Eugen Dorcescu, George Drumur, Adrian Bădescu, Mihai Bărbulescu, Marcel Mureșanu, Vasile Smărăndescu, Adrian Munțiu, Geo Galetari, Gabriela Melinescu, Mihaela Minulescu, Viorel Dogaru, Laura Gheorghiu, Ion Beldeanu, Traian Cepoiu, Olga Dobrescu, Radu Cârneci, Mira Rachici, Octavian Docliu - și uneori grupaje de versuri cu un scurt profil al autorului - Anghel Dumbrăveanu, Vintilă Horia, Gheorghe Tomozei. Prezentă constant din primul număr al revistei, rubrica „Inedite” oferă poezii de Nichita Stănescu, Leonid Dimov, Radu Gyr, Ben Corlaciu, Ilie Măduța, epistole de Petre Pandrea
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
aspecte ale vieții cultural-literare din Bucovina sunt ilustrate și în alte rubrici: „Personalități istorice și culturale bucovinene” (în special, suita de articole despre ierarhii Bucovinei, semnată de Mircea Lutic), „Arhiva Bucovinei”, „Restituiri”, „Aniversări bucovinene”, „Dialoguri cu bucovinenii”. G.B. publică ample grupaje de versuri (Arcadie Suceveanu, Grigore Bostan, Dumitru Grinciuc, Ilie Motrescu, Ștefan Hostiuc, Vasile Levițchi, Vasile Tărâțeanu, Dumitru Mintencu, Lucia Nenati-Olaru, Marcel Mureșanu ș.a.). Rubrica „Artă, folclor, etnografie” cuprinde studii ale lui Grigore Bostan (Teatrul popular în spațiul carpato-nistrean. Substrat autohton
GLASUL BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287291_a_288620]
-
gândul, ca să adorm, nu mi-l strămut/ Pe holde care curg în lin dezmierd, / Ci strâng, brățară, dimineața ce-a căzut/ Desprinsă de la mâna ta, să nu te pierd” - Convalescență. O nouă direcție în poezia lui G. se dezvoltă în grupajul liric din 1943, Dincolo de pădure, al cărui titlu traduce etimonul „Transilvania”. Mai puțin omogen tematic față de Anotimpuri și marcând o clară schimbare de tonalitate, de la optimismul radios al comuniunii cu natura, la disperarea și plângerea prin vers a pierderii ținutului
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
În 1936, la București, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie (pe care o va absolvi în 1940) și concomitent este secretar literar la „Timpul”. Debutează în 1937 cu versuri în „Bilete de papagal” și, în același an, un grupaj de poezii îi este inclus în volumul 13 poeți - 13 poezii de dragoste, îngrijit de Ovid Caledoniu. În 1937 îi apare prima carte, Viața de toate zilele a poetului, deschisă cu o Scrisoare adresată tatei, cuprinzând versuri marcate de sentimentul
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
Alexandru Baciu din Jean Cocteau - Vocea umană. Alte materiale: Valentin Silvestru, Jurnal de critic, Paul Everac, tableta Idila convertită sau cele două linii ale amorului. La rubrica „Documentar”, Ionuț Niculescu prezintă Reviste de teatru românești. Interesant de consultat este și grupajul intitulat Actorul văzut de regizor. 7 regizori despre 77 de actori. Mihai Berechet publică Jurnal tardiv la „Comedia de modă veche”. D.B.
GONG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287313_a_288642]
-
meditații sub titlul Pensées pour la suite des jours, în prefața volumului, Francis Jammes definindu-l pe G. drept „prințul făcut păstor de o mână și mai puternică decât aceea care l-a înălțat pe psalmist la demnitatea supremă”. Alte grupaje de reflecții vor fi publicate în 1928 și 1930, toate fiind adunate într-o carte apărută în 1936. Pentru autor, punctul de sosire în viața spirituală e copilăria, „sufletele simple” ale copiilor fiind întotdeauna „mai aproape decât ale tuturor celorlalți
GHIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
un amplu și documentat eseu al lui René Étiemble, interpretul său francez. Se publică, de asemenea, micropoeme ale unor importanți poeți contemporani: Giuseppe Ungaretti, Ghiorghios Seferis, Octavio Paz, Don Eulert și se rezervă un loc aparte autorilor români, ale căror grupaje de haikuuri sunt însoțite de scurte prezentări și de versiuni în limbile engleză și franceză: Al. T. Stamatiad, Ștefan Baciu și Aurel Rău, Marin Sorescu și Adrian Rogoz (1990), Toma George Maiorescu și Romulus Bucur (1991), Titus Andronic (1992). Din
HAIKU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287397_a_288726]
-
însă motivele, reduse la chintesență, sunt simple pretexte pentru exprimarea acelorași obsesii interioare. Conținând versuri notabile, placheta nu constituie totuși, cum s-a afirmat, un eveniment în lirica vremii. G. a mai publicat unele poeme disparate și, în 1939, un grupaj ce relevă o tentativă de înnoire, năzuind să se instaleze în zona de confluență a visului și realității. Tălmăcirile strânse în Duh de basm, din Paul Claudel, Jules Supervielle, François Mauriac, Georges Duhamel și Léon-Paul Fargue, precum și cele rămase în
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
care lăsa prietenilor și colegiului din Orăștie o substanțială bibliotecă, mărturie a preocupărilor sale clasiciste, scolastico-teologice, umaniste și chiar științifice. Primele încercări ale lui H. sunt 85 de poezii, în latină și maghiară, exerciții de versificație pe teme date; un grupaj semnificativ rămâne In Transilvaniam, despre durerile patriei, alături de prelucrări de maxime, epigrame, ode. H. scrie și poezii ocazionale. În 1664 îi dedică prietenului său Franckenstein un Carmen, inspirat de o Cantio de amore, retălmăcit în Codicele Petrovay (1672). De la 1
HALICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287400_a_288729]
-
făcut parte din Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România. A fost distins cu ordine și medalii, între care Ordinul Meritul Cultural (1981). Romanele și unele dintre piesele sale de teatru au fost traduse în limba maghiară, iar un grupaj de poezii i-a apărut, la propunerea Rosei Del Conte, în „Il Giornale dei poeti” (1960). Ordinea apariției cărților lui G. reproduce parțial și ordinea în care scriitorul a abordat genurile literare fundamentale. Față de momentul debutului în genul liric, la
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
îndireptat” doar pe Dosoftei. Deceniile brâncovenești ale literaturii române au avut în G. și un productiv autor de versuri. A scris „stihuri heraldice”, „versuri la stemă” pretinse de protocolul baroc al cărților în a căror apariție a fost implicat. Primul grupaj - Stihuri 8 asupra stemei prealuminatului și înălțatului domn Ioan Șărban C[antacuzino] B[asarab] voevod - a fost tipărit în Biblia de la 1688 și convoacă, encomiastic, toate „modelele” importante ale emblemei („soarele, luna, gripsorul și corbul împreună, /încă și spata cu
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Amsterdam, corespondent și director al secției române a postului de radio Europa Liberă. Este fondator și director al revistelor „Contrapunct” (1990) și „Observator cultural” (2000), fondator și președinte al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (1993). Debutează în 1978, cu un grupaj de versuri, la „Luceafărul”. Figurează în volumele colective Cinci (1982), Desant ’83, Experimentul literar românesc postbelic (1998), a coordonat lucrarea Scriitori români din anii ’80-’90. Dicționar bio-bibliografic (I-III, 2000-2001). Alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Mariana Marin și Alexandru
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
eleganță și nu evită formularea directă, fără echivoc a judecății de valoare. Accentele deliberat polemice feresc demonstrațiile de uscăciunea expunerilor documentar-universitare. A doua secțiune se încheagă mai ales din evocări ocazionale. Mai interesante sunt intervențiile din cel de-al treilea grupaj, reprezentând răspunsuri la unele afirmații conjuncturale, ceea ce nu îndreptățește seriozitatea cu care sunt combătute de autor. Spiritul disputei transmite comentariului o anume oralitate, absentă în studiile mai dezvoltate. Și în unele, și în altele răzbat modalități de tratare eseistică. Sumarul
LIPATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287822_a_289151]
-
în literatura de la noi - o excelentă analiză se găsește în lucrarea lui Ion Radu (1974) -, vom reține, în cele de față, doar faptul că sunt destul de apropiate de exigențele testelor, urmărind să acopere aceeași variabilă latentă, o atitudine, cu un grupaj de întrebări, fiind posibilă calcularea unei cote globale. De asemenea, ele mai comportă ideea caracterului bipolar al atitudinii, al unui continuum între cei doi poli („îmi place foarte mult”, „nu îmi place deloc”) și a unor poziții specifice individuale pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
treabă de creație proprie, și nu numai creație, dar de vocație și de cultură”. Într-adevăr, revista face loc frecvent unor traduceri, orientându-se în special spre literaturile țărilor vecine. Elena Eftimiu, o bună cunoscătoare a acestui spațiu cultural, realizează grupaje din literaturile cehă, polonă, bulgară, slovacă, Gh. Dinu (Ștefan Roll) traduce din „poeții progresiști ai Bulgariei democrate”, iar A. Toma din poeții sovietici (Stepan Șcipaciov, Konstantin Simonov). Un număr întreg este consacrat culturii maghiare, în timp ce Eugen Jebeleanu tălmăcește Șapte poeme
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
Aragon și Elsa Triolet, sunt puși în evidență poeții Rezistenței Franceze, în versiunea lui Sébastien Agnésia. Sașa Pană traduce nuvela Masacrul câinilor de Claude Sernet (Mihail Cosma), „trimisă special revistei”, iar Marcel Breslașu Exodul de Benjamin Fondane (B. Fundoianu). Un grupaj e dedicat poeziei negre, cu o prezentare de Eugen B. Marian, iar Nina Cassian tălmăcește din „poezia cehă de azi”, dar și din Jacques Prévert. De o amplă prezentare se bucură Henri Barbusse într-un articol al lui Al. Jar
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]