1,454 matches
-
третья волна), Новая школа, Москва, 1997, c. 181. 255 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 8. 256 Ibidem, p. 335. 257 Ibidem, p. 258. 258 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. III, ed. cit., p. 379. 259 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. II, ed. cit., p. 297. 260 Ibidem, p. 70. 261 Printre indiciile de ficționalitate semnalate de M. Riffaterre se afla și umorul, ca marcă specifică sau amprentă a scriitorului. 262 Ph. Hamon, L' Ironie littéraire. Essai sur les formes
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
littéraire. Essai sur les formes de l'écriture oblique, Hachette, Paris, 1996, p. 151. 263 Vezi Ibidem, p. 21. 264 Vezi Emil Iordache, "Mai mult decât literatură", în Convorbiri literare, nr. 7, iulie 1997, p. 18. 265 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 28. 266 Ibidem, p. 24. 267 Ibidem, p. 248. 268 Vezi G. Nivat, op.cit, p. 146. 269 G. Nivat, Le phénomène Soljénitsyne, ed. cit., p. 75. 270 Mieke Bal, Naratologia. Introducere în teoria narațiunii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
narate și narator" (Gerald Prince, Dicționar de naratologie, traducere de Sorin Pârvu, Institutul European, Iași, 2004, p. 60). 282 Jean Cathala, "Réflections sur l'Archipel du Goulag", în Magazine littéraire, nr. 86, martie 1974, p. 7. 283 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, traducere, note și tabel cronologic de Nicolae Iliescu, postfață de Alexandru Paleologu, Univers, București, 1997, p. 18. 284 Ph. Lejeune, Pactul autobiografic, ed. cit., p. 38. 285 În terminologia complexă a lui Genette, acesta s-ar numi extradiegetic-homodiegetic
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Genette, acesta s-ar numi extradiegetic-homodiegetic, într-o măsură mai mică autodiegetic, deci martor și erou al evenimentelor povestite. 286 Vezi Georges Nivat, Soljénitsyne, Seuil, Paris, 1980, p. 147. 287 J. Cathala, art. cit., p. 9. 288 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 111. 289 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. III, traducere de Ion Vasile Șerban, Univers, București, 1998, p. 124. 290 Ibidem, p. 121. 291 Ibidem, pp. 122-123. 292 Ibidem, p. 146. 293 Insistând asupra deosebirii dintre narator
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mică autodiegetic, deci martor și erou al evenimentelor povestite. 286 Vezi Georges Nivat, Soljénitsyne, Seuil, Paris, 1980, p. 147. 287 J. Cathala, art. cit., p. 9. 288 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 111. 289 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. III, traducere de Ion Vasile Șerban, Univers, București, 1998, p. 124. 290 Ibidem, p. 121. 291 Ibidem, pp. 122-123. 292 Ibidem, p. 146. 293 Insistând asupra deosebirii dintre narator și personaj (actor), Jaap Lintvelt subliniază că "naratorul își asumă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cit., p. 99. 309 Vezi W.C. Booth, Retorica romanului, traducere de Alina Clej și Ștefan Stoenescu, Univers, București, 1976, p. 178. 310 De fapt, în această complexă lucrare există toate tipurile de discurs și de comentarii. 311 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 126. 312 Idem, Gospodăria Matrionei, ed. cit., p. 34. 313 Idem, Mâna dreaptă, ed. cit., p. 96. 314 În problema perspectivei narative, există diferențe de terminologie: viziune (Jean Pouillon, Tzvetan Todorov), focalizare (Gérard Genette) și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
137. 352 Svitlana Kobets, "The Subtext of Christian Asceticism in Aleksandr Solzhenitsyn's "One Day in the Life of Ivan Denisovich"", in Harold Bloom (ed.), Aleksandr Solzhenitsyn. Modern Critical Views, Chelsea House, Philadelphia, 2001, p. 190. 353 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. II, ed. cit., p. 153. 354 Idem, O zi din viața lui Ivan Denisovici, ed. cit., p. 137. 355 Ibidem, p. 35. 356 Ibidem, p. 37. 357 Ibidem, p. 36. 358 Livia Cotorcea, "Al. Soljenițîn sau "lumina din noi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
p. 83. 359 A. Soljenițîn, Gospodăria Matrionei, ed. cit., p. 10. 360 Ibidem, p. 24. 361 A. Урманов, Творчество Александра Солженицына. Третье издание, Издательство "Флинта", Издательство "Наука", Москва, 2009, c. 88. 362 Vezi Ibidem, p. 86. 363 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. II, ed. cit., p. 434. 364 Ieromonah Seraphim Rose, Scrieri. Editura Sophia, București, Editura Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2009, p. 475. 365 Olivier Clément, L'esprit de Soljénitsyne, Stock, Paris, 1974, p. 20. 366 А. Солженицын, В круге первом. Малое
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
личности и о его подследствиях // Реабилитация. Политические процессы 30-50-х годов, Издательство политической литературы, Москва, 1991, с. 40. 370 Vezi Gary Kern, "Solzhenitsyn's Portrait of Stalin", în Slavic Review, vol. 33, nr. 1, 1974, p. 19. 371 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, traducere, note și tabel cronologic de Nicolae Iliescu, postfață de Alexandru Paleologu, Univers, București, 1997, p. 106. 372 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. III, traducere de Ion Vasile Șerban, Univers, București, 1998, p. 445. 373 Idem, Arhipelagul GULAG, vol
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Portrait of Stalin", în Slavic Review, vol. 33, nr. 1, 1974, p. 19. 371 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, traducere, note și tabel cronologic de Nicolae Iliescu, postfață de Alexandru Paleologu, Univers, București, 1997, p. 106. 372 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. III, traducere de Ion Vasile Șerban, Univers, București, 1998, p. 445. 373 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 106. 374 Ibidem, p. 61. 375 Idem, Pavilionul canceroșilor, ed. cit., p. 30. 376 Ibidem, pp. 220-221. 377 Ibidem
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Arhipelagul GULAG, vol. I, traducere, note și tabel cronologic de Nicolae Iliescu, postfață de Alexandru Paleologu, Univers, București, 1997, p. 106. 372 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. III, traducere de Ion Vasile Șerban, Univers, București, 1998, p. 445. 373 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 106. 374 Ibidem, p. 61. 375 Idem, Pavilionul canceroșilor, ed. cit., p. 30. 376 Ibidem, pp. 220-221. 377 Ibidem, p. 251. 378 Ibidem, p. 439. 379 Ibidem, p. 500. 380 Ibidem, p. 253. 381 Vezi
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cit., p. 106. 374 Ibidem, p. 61. 375 Idem, Pavilionul canceroșilor, ed. cit., p. 30. 376 Ibidem, pp. 220-221. 377 Ibidem, p. 251. 378 Ibidem, p. 439. 379 Ibidem, p. 500. 380 Ibidem, p. 253. 381 Vezi A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 113. 382 Vezi Ibidem, p. 115. 383 Poate nu este întâmplătoare alegerea lui Soljenițîn în legătură cu hramul acestei biserici. În contextul persecuțiilor împotriva creștinilor, Sfântul Mucenic Nichita Romanul (Biruitorul) a fost prins de ostași în biserică
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu a urmat acest îndemn, iar jertfa adusă "idolului" comunist este propria conștiință. 384 А. Солженицын, В круге первом, том 1, ed. cit., c. 172-173. 385 Ibidem, том 2, c. 91-92. 386 Ibidem, том 1, c. 306. 387 Idem, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 122. 388 Vezi Elena Dragoș, Introducere în pragmatică, Casa Cărții de Știință, Cluj, 2000, p. 117. 389 Mihail Bahtin, Discursul poetic și discursul romanesc, în Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
spitalul Z.I. nr. 479 până la 31 decembrie 1942, iar după vindecare, la numai 20 de zile, a luptat din nou, până la 23 august 1944, când, după blestemata lovituă de stat, a fost luat prizonier de sovietici și trimis în Gulag, alături de alți peste 140 000 de militari români. Pentru cinstirea memoriei fratelui bunicului matern, Mihai Cojocaru, din aceeași generație, a cărui dispariție în luptele de la Stalingrad a fost profund regretată de întrega familie. În memoria tuturor eroilor noștri, ale căror
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
controversabile prezenței României în război. Angrenarea dincolo de Nistru, în stepa rusă, până la Stalingrad, a Armatei române în colaborare cu Wehrmacht-ul, este unul din subiectele sensibile în acest sens care, în perioada comunistă, era tabu. Mulți români au suferit în gulagurile și prizonieratul sovietic sau în cele din țară. În Răsărit, România s-a confrutat pe două fronturi: cel propriu-zis al campaniilor militare și cel al „frontului invizibil” sau al informațiilor. Din păcate, la sfârșitul războiului, România a ieșit pe ambele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cărțile de nuanță antitotalitaristă, antistaliniste, fie și numai dacă răsfoim Cartea foametei (premiată, de altfel) de Larisa Turea, un zgu duit or document al exterminării, prin comandă moscovită, a românilor din Basarabia sau alte cărți din salon care vorbesc despre gulagul siberian - unde a stat și tatăl meu timp de 12 ani, prizonier deținut, adevărat pogrom al românilor basarabeni și bucovineni. Este, într-adevăr, o omisiune regretabilă lipsa din program, dar cărțile dlui acad. Alexandru Zub și scriitorului Dumitru Vacariu n
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de contemporan închinat lui, manifestare la care a participat și acad. Al. Zub. Ceea ce m-a impresionat și la unul și la celălalt, este d iscr eția, demnitatea și blândețea, nimic din ura hămăitorului de profesie, deși au cunoscut ororile gulagului comunist. I.N.O. - Ce facem cu „primăverile literareʺ, cum denumea un clasic publicistica, revistele mai ales, nu numai cele liceale care apăreau interbelic, dar și în z ilele noastre și care nu prea au susținere. E bine că se oferă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
care tot ce s-ar fi întâmplat ulterior avea să se încastreze inevitabil, privându-i pe laici de un viitor încrezător și plin de sens. Levinas vorbea, în legătură cu Holocaustul, de o "paradigmă" a suferinței, dar el nu-l izola de Gulag și de celelalte locuri de suferință ale secolului XX, reintroducându-l astfel în cursul istoriei 20. Evreul etic modern, mulțumindu-se cu memoria, se priva în mod deliberat de răspunsuri care ar fi putut explica genocidul. Respingând sau ignorând "raționalizările
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Nahman din Brațlav), 121 Greci, 114 Green, Gerald, 204 Greenberg, Irving, 174 Greenberg, Uri Zvi, 212 Grodzensky, Haim Ozer (Ahiezer din Vilnius), 161-162 Grodzisker (dinastie hasidică), 166 Gross, Hayim, 196 Grundig, Hans, 195 Guilt of Nations (de Elazar Barkan), 278 Gulag, 183 Gurland, Haim Iona, 134 Ha'aretz, 226 Habad (mișcare hasidică), 168-169 Habermann, Abraham, 139-140 Ha-Cohen, Iosif, 108, 111-112, 141, 147 Hadrian, 40, 43, 46 Hagada, 221 Halberstam, Shalom Eliezer, 165 Halberstam, Yekutiel Iehuda, 169-170 Halimi, Ilan, 264-265, 285 Hamas
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
greutatea tragediei pe care o purta, trenul se afunda în pământul mut. Încovoia calea ferată, iar șinele se înălțau spre cerul surd. Scrâșnetul roților acoperea strigătul disperat al nevinovaților. În fumul gros, locomotivele cu aburi înaintau gâfâind spre destinația finală. Gulagurile se căscau ca niște guri flămânde, înghițind trenurile suferinței. În lagăre, identitatea se reducea la un simplu număr. Românii deveneau niște cifre introduse într-o contabilitate a morții. În măsele stricate de sârmă ghimpată, comunismul sfărâma și mesteca inocența. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu Moscova care și-a recunoscut înfrângerea într-un final. Chiar în preajma falimentului său politico economic, alfabetul latin a fost reintrodus în RSS Moldovenească, iar odată cu declararea independenței de către R. Moldova, româna a devenit limba oficială. Plutoanele de execuție și gulagurile nu au putut răzbi în fața mândriei de a fi român, astfel că sovieticilor nu le-a rămas decât a se pune pe confiscat conștiința neamului. În laboratoare pretins academice, funcționari sadici au supus istoria, cultura și limba română unor experimente
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
-o în scopuri politice. George Orwell avea să evoce același mecanism în 1984, unde copiii acceptă să-și „supravegheze” și să-și denunțe părinții, după modelul celebrului „erou” sovietic Pavel Morozov care, în numele fidelității față de comunism, își trimisese tatăl în Gulag. Folosirea „proximității” de către puterile totalitare sfârșește prin a afecta încrederea în cei apropiați; neîncrederea se generalizează treptat și paralizează orice elan al oamenilor de a se reuni, de a se regrupa, de a comunica. Neîncrederea dezagregă, fărâmițează, izolează, interzice legăturile
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
românesc (Smaranda Vultur) 135 Anatomia unei deportări 138 Cine erau deportații? 142 Printre statistici 146 Ce și cum povestesc martorii 148 Tortură și oroare: fenomenul Pitești (1949-1952) (Ruxandra Cesereanu) 153 Comunismul și Biserica: represiune, compromitere și instrumentalizare (Cristian Vasile) 170 Gulagul basarabean: deportări, represiuni, foamete (1940-1941, 1944-1951) (Igor Cașu) 190 Introducere. Considerații generale 190 Represiunile din primul an de ocupație sovietică a Basarabiei, 1940-1941 194 Reluarea represiunilor În Basarabia și foametea din anii 1946-1947 198 Deportările În masă din 1949 și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
după cum urmează: aflându-mă la Simpozionul de la Sighet, ediția 2005, desfășurat și găzduit În fiecare vară În cadrul Memorialului de la Sighet al Victimelor Comunismului și al Rezistenței (singurul muzeu de acest tip din România, care sintetizează pe etape ale represiunii Întregul Gulag românesc) - amfitrioni fiind Ana Blandiana și Romulus Rusan, alături de echipa lor de la Academia Civică (București) și de la Memorial -, am discutat pe scurt, dar aplicat cu Stéphane Courtois (coordonatorul Cărții negre a comunismului - lucrare de anvergură dedicată represiunii comuniste În țările-satelit
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1946 (Ioan Stanomir), structura și strategiile Securității (Marius Oprea), sistemul penitenciar românesc (Ioan Ciupea și Stăncuța Todea), rezistența anticomunistă din munți (Doru Radosav), colectivizarea (Dorin Dobrincu), Canalul Dunăre - Marea Neagră (Doina Jela), deportarea (Smaranda Vultur), fenomenul Pitești (Ruxandra Cesereanu), Basarabia În Gulag (Igor Cașu), represiunea psihiatrică (Ion Vianu), cenzura În România (Ioana Macrea-Toma), cultul lui Nicolae Ceaușescu (Adrian Cioroianu). Câțiva dintre colaboratorii la versiunea franceză nu au mai putut participa și la cea românească, din varii motive: Romulus Rusan lucrează actualmente la
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]