1,469 matches
-
punct de vedere moral, uman, nu în ultimul rând religios. Persecutați au fost în special greco-catolicii (dintre ai căror martiri îi amintesc doar pe Vasile Aftene și Valeriu Frențiu, morți în închisoarea de la Sighet, ori episcopul Iuliu Hossu, supraviețuitor al Gulagului, dar supus atât regimului de închisoare, cât și domiciliului obligatoriu) și romano-catolicii (remarcabilă figura episcopului Anton Durcovici, mort și el tot la Sighet). Dar ortodocșii nu au fost nici ei scutiți de Gulagul românesc, sute ori poate chiar mii de
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Sighet, ori episcopul Iuliu Hossu, supraviețuitor al Gulagului, dar supus atât regimului de închisoare, cât și domiciliului obligatoriu) și romano-catolicii (remarcabilă figura episcopului Anton Durcovici, mort și el tot la Sighet). Dar ortodocșii nu au fost nici ei scutiți de Gulagul românesc, sute ori poate chiar mii de preoți și călugări găsindu-și sfârșitul în detenție sau supraviețuind cu grave sechele. Au existat chiar mișcări monahale și spirituale anticomuniste din rândul ortodoxiei, ca să le amintesc doar pe cele mai mediatizate (în
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
și o monografie sintetizată a întregii familii Mărgineanu, cu toți cei persecutați sau uciși de Securitate (vezi, de pildă, cazul lui Petre Mărgineanu, fratele profesorului). Trăitor timp de 16 ani de detenție în comunism, Nicolae Mărgineanu a depus mărturie despre Gulagul românesc în Amfiteatre și închisori (carte de sertar, publicată postum în 1991) și în volumul mult mai amplu Mărturii asupra unui veac zbuciumat (2002). Cunoscând direct tortura și umilințele practicate în temnițele comuniste, psihologul Nicolae Mărgineanu (anchetat dur și maltratat
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
supraveghetorii (securiști și informatori) având misiuni exacte și... termene de materializare (ca în fabrici și uzine). De pildă, în 1965, planul de muncă al Securității (da, exact așa se numea procesul de monitorizare securistică!), concretizat asupra psihologului proaspăt ieșit din Gulag, suna cam așa: 1) dirijarea agentului X de a-l determina pe profesorul Mărgineanu să obțină cărți de specialitate, însă doar cu aprobarea Academiei (termen: 30.IX.1965); 2) agenții Y și Z să îl influențeze „să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Vâșinski este un individ abominabil în carne și oase, un om nou, produs tipic al regimului comunist. Aceeași diferențiere este valabilă și între carnagiul exagerat comis de Ulise asupra pețitorilor insolenți ai Penelopei și uriașele gropi comune rămase moștenire de la Gulaguri și Holocaust. „Teratologizarea istoriei” mai cu seamă în secolul XX, observă Alain Brossat, introduce însă și un alt element: teatralitatea, terfelirea ritualizată și ritualică prin cuvinte. De remarcat - și destui analiști ai fenomenului au observat acest fapt - că vocabularul agresiv
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
fapt, o memorie tămăduitoare, care să conțină elemente de terapeutică socială, umană și politică; și mă gândesc aici mai ales la reacțiile studenților cu care am avut contact de-a lungul celor șase ani de când țin un curs opțional despre Gulagul românesc; mă refer apoi și la excursiile documentare pe care le fac în fiecare primăvară la închisoarea Gherla și la Memorialul de la Sighet. De fiecare dată studiez reacțiilor studenților, fiindcă acestea sunt variate și nuanțate: emoție, indiferență, repulsie, compasiune, solidaritate
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
acei bărbați să nu-și piardă nădejdea”, mai spunea ea. Uneori, în aceste excursii documentare, studenții se așezau pe rând lângă Lucreția Jurj și stăteau la taifas, punându-i tor felul de întrebări. Cursul teoretic pe care îl țin despre Gulagul românesc este totdeauna secondat de participarea unor foști deținuți politici care discută cu studenții. Foștii deținuți politici îmi reproșează uneori: „De ce să vin să vorbesc în fața studenților? Nu au decât să citească din cartea mea și de acolo află tot
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
chiar dacă cei cu care am lucrat, studenții mei, nu alcătuiesc neapărat o generație. Așa că mai corect ar fi să spun că am întâlnit și am lucrat cu o minoritate care a dorit să aibă memorie. În ce sens? Cursul despre Gulagul românesc este opțional - vine cine dorește, nu este nimeni obligat să participe la el. Întrebarea pe care le-o pun aproape întotdeauna studenților este legată de motivația, de ce i-a determinat să aleagă respectivul curs. La prima întrevedere, după ce le
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
să participe la acest curs? Și majoritatea răspunsurilor sună cam așa: „Pentru că știu deja câte ceva și vreau să știu mai multe, mă interesează tema” sau „Pentru că nu știu nimic și vreau să aflu despre ce este vorba în legătură cu tema aceasta” (Gulagul românesc); mai există, desigur, și explicații de genul „Pentru că am un bunic sau altă rudă care a fost deținut politic sau a trecut prin situația cutare de represiune”. Mai există și unii care nu spun nimic și despre care aflu
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
să afle de ce tatăl lor - de obicei de figura tatălui e vorba - a făcut parte din sistemul respectiv și s-a comportat obedient în fața dictaturii comuniste. Esențial este apoi că, pe lângă partea teoretică pe care le-o predau, cursul despre Gulagul românesc se axează pe discuții-dezbatere-seminarii propriu-zise despre anumite cărți intrate deja în conștiința publică. Este vorba despre Gherla de Paul Goma, Evadarea tăcută de Lena Constante, despre cartea Adrianei Georgescu La început a fost sfârșitul, despre Steinhardt, atât cât este
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
-vă pentru fratele Alexandru de Constantin Noica, despre 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean de Anița Nandriș-Cudla. Și mai ales despre Închisoarea noastră cea de toate zilele de Ion Ioanid, adevărata saga a detenției, echivalentă, păstrând proporțiile, cu Arhipelagul Gulag de Alexandr Soljenițân. Mai sunt, firește, destule alte cărți care intră în joc. Unii mărturisitori au rezistat mai bine, alții mai puțin bine, dar aproape toți au fost victime. Discutăm însă despre felul în care au rezistat, cum și cât
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
pe marginea cărții respective, ca să știe ei înșiși cum rămâne cu problema memoriei, a eticii, a responsabilității în fața istoriei, și nu numai. Studenții sunt apoi extrem de interesați de diferite filme documentare legate de perioada comunistă. De pildă, în cadrul cursului despre Gulagul românesc am șansa să posed o casetă video cu spovedania lui Franț Țandără, un fost torționar comunist intervievat de Doina Jela (vezi cartea acesteia Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar comunist, Humanitas, București, 2002). Este un documentar care nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
că au acces la o latură palpabilă, prin care ajung la istorie. Chestiunea legată de clasificarea memoriei și de căutarea unei memorii adecvate pentru a calibra util și moral trecutul recent (în conștiința tinerilor) este adeseori discutată și de analiștii Gulagului românesc, în special de istorici. Care ar fi modalitatea cea mai adecvată pentru a avea un fel de recuperare, chiar și terapeutică, a istoriei recente românești? Majoritatea istoricilor mizează pe explicitarea unei memorii a suferinței. Și eu mizez tot pe
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
istorici. Care ar fi modalitatea cea mai adecvată pentru a avea un fel de recuperare, chiar și terapeutică, a istoriei recente românești? Majoritatea istoricilor mizează pe explicitarea unei memorii a suferinței. Și eu mizez tot pe o asemenea memorie (vezi Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste, Polirom, Iași, 2005). Există, însă, și alte perspective sau opțiuni. Mă refer, de pildă, la cei patru autori (este vorba despre Paul Cernat, Ion Manolescu, Angelo Mitchievici, Ioan Stanomir) ai
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
și Sighet au fost întotdeauna opționale - s-a participat la ele numai dacă a existat dorință în acest sens; în plus, nu am stipulat ca fiind obligatoriu ca studentul care participă la aceste excursii documentare să și frecventeze cursul despre Gulagul românesc. Și această chestiune a fost tot opțională. Desigur, ar fi ipocrit să nu admit că respectivele excursii puteau fi o formă de captatio benevolentiae față de studenții mei, însă una minoră, nu majoră. Ca memoria etică să fie materializată și
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
să fie familiarizați măcar minimal, încă de pe băncile liceului, cu istoria comunismului românesc și a acțiunilor sale abominale. Programa școlară ar trebui să prevadă, fără să perturbe alte teme ale istoriei României, măcar vreo 4 ore de predare legate de Gulagul românesc și de periodizarea comunismului. Totul depinde, în acest sens, de Ministerul Educației, dar și de mentalitatea publică din România. Ca să preîntâmpin neștiința ori inadecvarea informațională a studenților participanți la cursul opțional despre Gulagul românesc, în primele 3 ore le
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
4 ore de predare legate de Gulagul românesc și de periodizarea comunismului. Totul depinde, în acest sens, de Ministerul Educației, dar și de mentalitatea publică din România. Ca să preîntâmpin neștiința ori inadecvarea informațională a studenților participanți la cursul opțional despre Gulagul românesc, în primele 3 ore le predau întotdeauna istoria României, de la 23 august 1944 până la 22 decembrie 1989. Întru asumarea din partea studenților a unei memorii etice am avut noroc și cu donațiile de carte pe care le-am primit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
august 1944 până la 22 decembrie 1989. Întru asumarea din partea studenților a unei memorii etice am avut noroc și cu donațiile de carte pe care le-am primit pentru cei tineri de-a lungul celor șase ani de când predau cursul despre Gulagul românesc. Am primit donații masive de la revista Memoria, a foștilor deținuți politici, apoi de la Fundația Academia Civică am primit cărți apărute în colecția „Biblioteca Sighet” (de fiecare dată când am fost în excursiile documentare la închisoarea Gherla și la Memorialul
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
donații de la persoane particulare (de pildă, de la doamna Daniela Țăranu, fiica profesorului Nicolae Mărgineanu, deținut politic timp de 16 ani). Din aceste donații, pe lângă cărțile care le-au rămas studenților, am reușit să alcătuiesc câteva mici biblioteci specializate pe tema Gulagului românesc și represiunii din România comunistă: cea mai importantă bibliotecă de acest tip funcționează în cadrul Centrului de Cercetare a Imaginarului. IV. Româniile Fuck you România! Me cago en esos putos Rumanos, hijos de puta Două hituri care au făcut oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
spitalul Z.I. nr. 479 până la 31 decembrie 1942, iar după vindecare, la numai 20 de zile, a luptat din nou, până la 23 august 1944, când, după blestemata lovituă de stat, a fost luat prizonier de sovietici și trimis în Gulag, alături de alți peste 140 000 de militari români. Pentru cinstirea memoriei fratelui bunicului matern, Mihai Cojocaru, din aceeași generație, a cărui dispariție în luptele de la Stalingrad a fost profund regretată de întrega familie. În memoria tuturor eroilor noștri, ale căror
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
controversabile prezenței României în război. Angrenarea dincolo de Nistru, în stepa rusă, până la Stalingrad, a Armatei române în colaborare cu Wehrmacht-ul, este unul din subiectele sensibile în acest sens care, în perioada comunistă, era tabu. Mulți români au suferit în gulagurile și prizonieratul sovietic sau în cele din țară. În Răsărit, România s-a confrutat pe două fronturi: cel propriu-zis al campaniilor militare și cel al „frontului invizibil” sau al informațiilor. Din păcate, la sfârșitul războiului, România a ieșit pe ambele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
interbelic care a fost "sfânt al închisorilor comuniste", "luptător anticomunist cu arma în mână", desi identitatea lui istorică este aceea de legionar?! Pentru a reuși mai bine, ong-uri prolegionare și-au schimbat strategia și recunosc victimele Holocaustului. Dar, invocând principiul "Gulag egal Holocaust", ei solicită deplină libertate pentru a-și comemora victimele în public și a marca astfel spațiul public cu simboluri ale legionarismului. Modificarea prin Legea 217/2015 a OUG 31/2002, în sensul interzicerii explicite a organizațiilor și simbolurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
este numai națională, ci și regional. 10 Cf. http://www.inshr-ew.ro/ro/files/ proiecte/Sondaje/Sondaj opinie-INSHR-iunie 2015.pdf. Bibliografie ANDREESCU, Gabriel, "Temele "legii antilegionare" din perspectiva eticii memoriei", în Noua Revista a Drepturilor Omului, nr. 4/2015. CESEREANU, Ruxandra (coord), Gulag și Holocaust în conștiința românească, Fundația Culturală Echinox, 2007. CLIMESCU, Alexandru, "Post-transitional Injustice. The Acquittal of Holopcaust Perpetrators în Post-Communist România", în Holocaust. Studii și cercetări, nr. 1(7)/2014. CLIMESCU, Alexandru, "The Holocaust on Trial. Memory and Amnesia în
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
Messager al lui Bujor Nedelcovici. Aceeași tragedie a istoriei este întrupată la P. în imaginea deținuților înfometați care își clamează libertatea prin lozinci festive. Fiu de miliardar, Max, evreu, nimerește în această lume, retrăind experiența străinului în lumea comunismului totalitar. Gulagul îl supune pe acest antierou statutului alienant impus de Consiliul cel temut, ipostază a celebrului Comitet Central, dându-i sentința „insulă pe viață”. Dar falia morală de tip „capitalist”, lumea anterioară a lui Max, îl consemnase drept corupt. Așa că acceptarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288775_a_290104]
-
creștin-legionar, incapabil să depășească la un moment dat ultimul stadiu al suferinței - mlaștina deznădejdii. Iar cartea lui Nicolae Popescu Vorkuta, Un legionar dincolo de cercul polar, retipărită cu numele Crez și adevăr, ne pune în față miracolul supraviețuirii prin credință în gulagul sovietic. Cartea lui Dumitru Bacu încearcă o analiză a Fenomenului Pitești din punct de vedere psihologic - el însă face un studiu, nu o mărturisire, fiind un observator din afară, deși suferea aceleași pedepse. Ceea ce se aduce nou - exprimând întru totul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]