1,720 matches
-
în general viața economică și industrială, atenția guvernanților nu trebuie să piardă din vedere necesitatea de a păstra cât mai multe valori tehnice unei societăți care, în decursul ultimilor ani, a pierdut mare parte din elitele sale conducătoare, după cum aceiași guvernanți au datoria de a lua aminte asupra faptului că orice om, fie el vinovat de o părere politică injustă, are dreptul de a-și câștiga în meseria sa existența". Cei de la Scînteia vor condamna această opinie, susținând epurarea fără rezerve
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și structura acestora; exercitarea puterii politice și formele juridice care o determină sau probleme pe care exercitarea puterii le pune în diferite forme de organizare a statului. Ca știință a raporturilor politice, știința politică se ocupă atât cu raporturile dintre guvernanți și guvernați, cât și de raporturile din interiorul acestor două categorii sociale, definite prin raportare la accesul la decizia politică. Totodată, știința politică este studiul statului, guvernului și politicii. Ideea potrivit căreia studiul politicii trebuie să fie științific a declanșat
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
sau alta. Ea se referă, în mod special, la procesul de luare a unei decizii cu consecințe sociale, iar în altă formulă definindu-se drept locul unde se manifestă și se exercită puterea politică. Politica este activitatea desfășurată fie de guvernanți, fie de un alt grup pentru a ocupa posturi de conducere sau a influența deciziile conducătorilor. Ca un concept general, politica înseamnă capacitatea de conducere și de administrare a statelor sau a altor entități politice. Politica se aplică numai la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
puterea este asimilată ca un fel de capital (în sensul monetar al termenului), care se obține, acumulează, produce beneficii sau aduce avantaje. Din perspectivă instituționalistă, puterea este expresia care desemnează fie statul în opoziție cu cetățenii sau societatea civilă, fie guvernanții în relația putere-opoziție, fie ansamblul instituțiilor constituționale în cadrul expresiei: puterile publice. Cu alte cuvinte, puterea politică este sinonimă cu puterea de stat. Din perspectivă interacționistă (sociologia politică), puterea este o relație care se caracterizează prin mobilizarea resurselor pentru obținerea unui
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Deși principiul separației puterilor, în forma lui "modernizată", a stat la baza Constituției României, nemenționarea lui explicită în text a reprezentat un motiv de tensiune politică între majoritatea parlamentară și opoziție. Aceasta din urmă i-a acuzat multă vreme pe guvernanți că doresc menținerea confuziei în privința separației puterilor, pentru a lăsa deschisă posibilitatea instituirii unui regim autoritar. Reprezentanții puterii au replicat că opoziția nu s-a racordat la dezbaterile actuale pe plan mondial cu privire la inconsistența principiului separației puterilor în stat. În
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
în 1989 să fie întârziat. Importanța momentului fondator în viața oricărei cetăți nu trebuie subestimată, după cum nu trebuie pierdută din vedere nici semnificația aparte a "momentului constituțional" care rezultă tocmai din faptul că o adevarată Constituție nu e impusă de guvernanți guvernaților, ci trebuie să reprezinte expresia finală a deliberării și a voinței colective a poporului. De aici și dimensiunea simbolică a Constituției: aceasta exprimă în ce fel de comunitate și în ce termeni indivizii doresc să trăiască laolaltă în viitor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
dimensiunea simbolică a Constituției: aceasta exprimă în ce fel de comunitate și în ce termeni indivizii doresc să trăiască laolaltă în viitor. Căci există o diferență fundamentală între o Constituție adoptată de popor și care nu poate fi modificată de guvernanți după bunul lor plac și una impusă acestuia de către guvernanții săi, în funcție de interesele lor de moment. O Constituție impusă are o autoritate limitată și o putere de atracție redusă, în comparație cu un text constituțional care reprezintă expresia reală a voinței celor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
comunitate și în ce termeni indivizii doresc să trăiască laolaltă în viitor. Căci există o diferență fundamentală între o Constituție adoptată de popor și care nu poate fi modificată de guvernanți după bunul lor plac și una impusă acestuia de către guvernanții săi, în funcție de interesele lor de moment. O Constituție impusă are o autoritate limitată și o putere de atracție redusă, în comparație cu un text constituțional care reprezintă expresia reală a voinței celor guvernați, așa cum se reflectă ea în dezbaterile reprezentanților acestora. Mai
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
la problema împărțirii marelui tort administrativ-teritorial pentru "baronii locali". În fine, cetățenii mai sunt ținuți atenți cu disputa pe tema "cine merge la Bruxelles". Probabil că într-un final se va ajunge la tema "cine are bunica mai înaltă". Dar, guvernanții s-au gândit și la societatea civilă, pentru că Bruxellesul trebuie să vadă și așa ceva. S-a dispus, astfel, înființarea Forumului constituțional. Nu doresc să comentez eficiența acestuia, ci mă întreb doar cât de "civil" a fost acesta. Doar mă întreb
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
ar fi produs, prin aportul doar de apă, șocul osmotic, adică cam ce simțim când facem o injecție cu apă distilată În loc de ser fiziologic - tot o soluție salină... Și-mi aduc aminte de asta acum, când democrații și generoșii noștri guvernanți - mai bine ar fi când e vorba de leafă - protejează - era să zic poporul - de caniculă, ofenind apă minerală. O chestie evoluată am spune, căci ea oferă nu doar sodiu, dar și potasiu, magneziu, calciu, adică cam tot ce se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
apa dură, căci asta și e apa minerală, de-ar ajunge În cazanul termocentralei... À propos de termocentrală: s’ar putea - și sunt destule indicii care pot deveni argumente - că la iarnă să n’avem agent termic. Sunt curios dacă guvernanții de atunci - alții se pare, zic eu retoric - vor fi la fel de generoși, Încercând să compenseze gradele Celsius În minus cu grade alcoolice În plus; adică cu vodcă. Și rău ar face - și nu-i voi vota -, căci pot provoca alt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
internă a Rusiei, precum și în pozițiile sale internaționale, soldate cu stabilitate internă și dezvoltare economică, precum și printr-o promovare a unor poziții mai active pe plan internațional. Relațiile României cu Rusia trebuie și pot intra într-o stare de normalitate. Guvernanții, diplomații și serviciile secrete ar trebui să aibă o aplecare deosebită spre construirea unui nou tip de relații cu Federația Rusă. România trebuie să fie dispusă să dezvolte relații bune și solide cu Rusia, într-un mod mai adecvat, aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
fie integră, dreaptă și tolerantă față de naționalități"1515. În ciuda aceastui fapt, după ce Mihail Kogălniceanu nu a mai făcut parte din guvern, "nu mai exstă nici un fel de politică precisă, nici națională, nici de alt soiu. Dobrogea încetă să preocupe pe guvernanți sau îi preocupă într-atât cât îi îngăduia să reverse asupra ei tot ce politicianismul urâcios de la noi scotea la iveală ca elemente compromise"1516. Astfel, în viziunea lui Vasile Kogălniceanu, "Dobrogea deveni o colonie unde se exilau funcționarii abuzivi
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
politice din țară"2009. Astfel, jurnaliștii constănțeni prezentau practicile administrației centrale care repartiza în Dobrogea funcționari "veterani (...) ai birocrației"2010 sau militari de carieră deveniți indezirabili 2011. În aceste condiții, "prefecturile ademenitoare, totdeauna deschise, ale Dobrogei, ajutau sau scăpau pe guvernanți de orice strâmtorare"2012. Având în vedere toate acestea, autorii articolului se credeau îndreptățiți să afirme: Nu tăgăduim că prefectura de Dobrogea, prin multitudinea afacerilor concentrate în mâna unui singur om, e cel puțin de zece ori mai greu de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
românești, Iași, 1978. Bossy, Raoul, Politica externă a României între anii 1873-1880 privită de la agenția diplomatică din Roma, Editura "Cultura Națională", București, 1928. Bossy, Raoul, Mărturii finlandeze despre România, Editura "Cartea Românească", București, 1937. Bulei, Ion, Mamina, Ion, Guverne și guvernanți (1866-1916), Editura Silex, București, 1994. Bulei, Ion, Lumea românească la 1900, Editura Fundației PRO, București, 2004. Bulz, Ileana, Anglia, România și sud-estul Europei (1878-1914), Editura Universității Naționale de Apărare, București, 2003. Bușă, Daniela, Modificări politico-teritoriale în sdu-estul Europei între Congresul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înțelegeri internaționale ori au susținut pozițiile României în forurile internaționale toate acestea reprezintă activitatea diplomatică pe care ei au prestat-o și nu poate fi negată. România de astăzi nu vine din neant și nici nu au inventat-o actualii guvernanți; ea are istorie și continuitate, cu sacrificiile și împlinirile, dar și minusurile ei, iar acest lucru se datorează unui număr de factori, dintre care diplomații nu pot fi excluși. Volumul de față se constituie într-o frescă a diplomației românești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
să mai schimbe nici dinari, nici oboli. Și oamenii sărmani nu mai aveau decât acea monedă care nu mai valora nimic. Văzând că pierderea lor este mare, unii își blestemau soarta în public și în secret, zicând ce voiau despre guvernanți. Mulți și aruncau monedele în Sena pe deasupra prăvăliilor zarafilor, pentru că nu mai valorau nimic". Jean Favier, Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994, p. 173. 531 Jörg Guido Hülsmann arată că "inflația sub forma
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
a fost implicat, ăsta este lucrul cel mai important. S. B.: Da, să ieși dintr-o asemenea harababură... M. M.: Într-adevăr: ha-ra-ba-bu-ră! A fost o asemenea harababură încât nimeni nu știe ce a fost exact. În timpul acesta, nu știu ce făceau guvernanții sau ăștilalți, ce discutau sau ce tratau. Cert este că cine a instrumentat a lucrat perfect pentru că te-a provocat și nu știai împotriva cui să ripostezi, nu vedeai pe nimeni cu excepția celor de pe clădiri. Când s-au liniștit lucrurile
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ceea ce multora dintre ei le plăcea să audă: se temeau de nesiguranța unei societăți deschise și, educați În spirit paternalist și autohtonist, priveau cu neîncredere spre modelul occidental. Lupta pentru putere a căpătat accente dramatice. În fața unei opoziții oricum minoritare, guvernanții nu s-au sfiit să recurgă la mijloace brutale, extrase mai curând din arsenalul bolșevic al luptei de clasă decât din cel al democrației, fie ea și „originală“. Curioasă alegere: forțele de ordine ar fi fost suficiente pentru dispersarea unor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Într-adevăr să-și asigure, dacă nu monopolul, În orice caz o poziție net dominantă În mass-media și cu deosebire În zona televiziunii. O asemenea intensă propagandă guvernamentală nu mai văzuseră românii de la Începutul anilor ’90. Lucrurile mergeau bine pentru guvernanți, iar sondajele arătau Îmbucurător. Condițiile păreau reunite pentru ca opoziția să nu mai revină prea curând la putere. Alegerile din 2004 și Începutul perioadei Băsescu țelul opoziției era de a pierde cursa electorală În mod decent, reparând pe cât se putea situația
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și au condus, „cu satanică voluptate, la surparea lentă a statului românesc modern” (Vremea, nr. 505, 1937 ; <endnote id="vezi și 188, pp. 268-273"/>). Parabola cristică a orbilor călăuziți de orbi este prezentă și aici, chiar dacă În subtext : „piloții orbi” (guvernanții) conduc În prăpastie alți orbi (guvernații). În ianuarie 1937, Constantin Noica se luptă cu „parazitul dinăuntrul” ființei românești și cu „parazitul dinafară” [= evreul]. „Cine e atât de orb Încât să-i confunde ?” Filozoful nu regretă atât că „prietenii noștri evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Marea Egee, prin Dobrogea, până la Delta Dunării și la urmă despre România). În discursul său asupra „Condițiilor de pace”, ținut la Senat la 13 februarie 1878, Carp declara că „judecata și argumentele, nu entuziasmul nesocotit, trebuie să călăuzească politica țării, guvernanții României trebuind să-și dea seama odată de pericolul rusesc. Eu nu suspectez nici intențiunile, nici patriotismul nimănui, dar interesele României sunt Însă evident opuse celor rusești, deoarece pentru realizarea scopurilor ei, Moscova trebuie fatal să treacă peste cadavrul țării
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
înseamnă că astăzi în Statele Unite inflația provine exclusiv de la Washington. Bineînțeles că niciunui guvern nu-i convine să se încarce cu responsabilitatea greșelilor sale, chiar dacă, fără îndoială, întotdeauna sunt dispuși să spună cât de bine au lucrat. Din acest motiv guvernanții noștri îi învinovățesc de inflație pe șeicii arabi, care cresc prețul petrolului, pe liderii sindicali, care împing în sus salariile, lăcomia lumii afacerilor; catastrofele naturale care strică recoltele etc. Totuși toți acești factori nu sunt decât țapi ispășitori, care de-
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
a contesta notele acordate de profesori. Consider că nici o persoană cu minte lucidă nu ar concepe ca actul de evaluare a muncii elevilor, de o mare responsabilitate și cu încărcătură educativă, să fie transformat într-o tocmeală ca la tarabă. Guvernanții și toți cei ce sunt responsabili de bunul mers al învățământului ar trebui să ia în seamă cuvintele lui Jan Amos Comenius, spuse acum aproape o jumătate de mileniu în cartea sa de căpătâi Didactica magna: „Nu se află alt
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
nimic, cu tineri atrași doar de statutul de student, nu și de învățătură, care obțin diplome de licență fără acoperire în specializarea înscrisă pe documentul respectiv. Dumitru Dascălu trăiește intens drama învățământului actual din țara noastră și nu înțelege de ce guvernanții, artizani ai politicii educaționale de după 1989 au renunțat la pregătirea învățătorilor și educatoarelor prin școlile normale, adevărate catedrale pedagogice, care au pregătit sute de generații de lampadofori ai satelor și au dus peste hotare faima școlii românești. O națiune nu
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]