1,009 matches
-
care ieșiseră din pădure în ziua precedentă, unde se afla regele”. Regele a rămas în tabără în zilele de 26 și 27 octombrie, după care, ridicându-și tabăra de lângă „nenorocita aceea de pădure”, a pornit spre Cernăuți. Moldovenii i-au hărțuit neîncetat pe poloni și, năvălind cu cruzime, „băgau groaza în șirurile de dinainte”. Înverșunarea de care au dat dovadă moldovenii este arătată și faptul că într-o noapte „dădură foc ierburilor uscate în partea din care sufla vântul, pricinuind mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
soarta armelor și probabil că s-ar fi putut întâmpla așa, dacă la Prut polonii ar fi obținut o mare victorie, cum credea Wapowski. Wapowski scrie că după lupta dată pe malul Prutului, polonii n-au mai fost urmăriți și hărțuiți de moldoveni. De fapt, cronicarul evită să ne spună ce s-a mai întâmplat până la trecerea Nistrului. Prima descriere a campaniei din 1497 a fost făcută de cronicarul Miechowski, din care s-a inspirat și Wapowski, după cum remarcă Duzinchevici. Miechowski
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nu ignoră faptul că în vecinătatea mea se află românii, un popor foarte războinic și bine antrenat în disciplina militară”. Despre calitățile războinice ale românilor Antonio Maria Graziani scria în 1564: “Ei urmează mai mult îndeletnicirea războiului decât a păcii”, hărțuindu-se mereu cu tătarii, respingând năvălirile acestora sau năvălind ei în ținuturile controlate de tătari. “Oamenii sunt de felul lor șireți, cu trupul înalt și vârtos și sunt cruzi în război. Sunt înarmați cu sulițe foarte lungi, cu scut și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prăjină, nespus de sprinteni, aleargă departe în mare număr prin acele păduri și munți și atacă peste tot locul deopotrivă rândurile dușmanilor, fie ele cele din față sau cele de la mijloc sau de la urmă și chiar în toate nopțile îi hărțuiesc cu mai mari pierderi pentru aceia, ba încăierându-se cu ei în mici lupte și silindu-i să stea treji”. Strategia folosită de români, în timpul marilor confruntări din secolele XIV-XVI, a fost bine surprinsă de Chalcocondil. Retragerea din fața inamicului, refugierea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Erau și cazuri, ca în 1467 și în 1476, în care a acționat sub comanda domnului numai oastea mică. E vorba de elita oastei țărilor noastre, formată din oameni bine înarmați și care luptau călări. Cu o asemenea oaste a hărțuit Ștefan cel Mare oastea regelui maghiar, oastea sultanului în 1476 și oastea regelui polon în 1497, până la asediul Sucevei și până la bătălia din Codrii Cosminului, la care a participat și oastea cea mare. Efectivul oastei mici se ridica la 12
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Lujeni (Lențești), Jujca (Boian), Murzonți, Vancicăuți, Pererita, Bogdănești, Racovăț (râu), Ciugur (râu și sat dispărut, lângă localitatea Ștefănești), Avrămeni, Giuleșteni (dispărut), Coiciaii, Iepureni (dispărut) și Zagarancea. Trecând prin Țuțora, unde și-au făcut apariția tătarii, marșul devenea din ce în ce mai dificil. Necontenit hărțuiți de tătarii lui Nuradin, care distrugeau totul în cale - hrana pentru trupe și nutrețul pentru animale -, polonii au străbătut, cu mari greutăți și multe pierderi, regiunile deluroase. La 15 august 1686, escadroanele polone au trecut Prutul, iar în dimineața zilei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
renumita Sală gotică din palatul lui Vasile Lupu, lângă biserica Trei Ierarhi. A doua zi, dimineața, la 17 august, alaiul regal s-a întors la Țuțora, în mijlocul oastei polone. La 22 august, armata polonă și-a continuat drumul, dar fiind hărțuite de tătari, au înaintat foarte greu și cu pierderi, pe valea Lăpușnei. Ajunși la Gura Văii (Gura Sărății), polonii au hotărât să se retragă din fața oștilor turcești care, în număr mare, înaintau dinspre sud, sub comanda seraskierului Mustafa Pașa. Grandiosul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a ajunge la Dunăre. Iacob Sobieski menționa în Jurnal (duminică, 25 august): „S-a dat ordin dragonilor, să construiască un pod pe Prut lângă Sărata și Valea Sărații [...]. Tătarii au capturat boii și caii noștri. În timpul zilei (27 august), au hărțuit pe ai noștri și au ucis mai mulți oameni cu tunurile”. Odată terminat podul, trupele au trecut pe malul celălalt al Prutului: „Regele a trecut el însuși pe pod cu cavaleria [...]. Tătarii au trecut și ei podul. Regele era într-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să ridice pianul și multe alte mobile ce ar fi dorit. Obiectele de preț: covoare, bronzuri, porțelanuri, rufărie, erau zidite în pod, așa de bine ascunse, încât n-au dat de ele. La noi, zile de-a rândul am fost hărțuită de un ofițer care venea după lemne, cu vorba că sunt pentru un spital. Cum n-avea bon și eu rezistasem cu tenacitate, ne credeam scăpați, când, a doua zi dimineață, mă pomenii cu el din nou, și de data
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pentru noi, atât era de inconscient de datoria lui și de situațiunea țării față de vrăjmaș. Din fericire nu ne lăsam abătute. Mariuța era foarte zdravănă; deși cu bărbatul la Săveni, doi copii mici în paza ei și dânsa necon tenit hărțuită de germani, nu se descuraja și nu vedea decât victoria finală, dar, spre binele ei, mult mai apropiată [de] realitate. În fine, sosi d. Tzigara cu știrea definitivă că suntem internate la Mănăstirea Pasărea și că trebuie, volens-nolens, să ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
orele 5, întrebând numai pe Landowski de nu vedem lume pe ascuns și de nu am primit o scrisoare sâmbătă. Să fi bănuit transportul de la moșia Liei? Nu l am mai văzut, dar am aflat în urmă că el a hărțuit pe Miss Belbin și că nu s-a potolit decât când dânsa, fără să-i cunoască trecutul, l-a întrebat de vrea să facă o a doua ediție Miss Clavel? Acest nume l-a făcut să în gălbenească și să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
după mai multe cereri insistente, pe Costache. Nu-l văzusem de două luni și jumătate, era foarte slab, dar remontat de atacurile Aliaților și de ofensiva pe frontul occidental; era și [el] înmărmurit de marea putere de rezistență a germanilor, hărțuiți din toate părțile. lumina și stere Atunci văzurăm pentru întâia oară ziarul lui Stere, Lumina, scos cu banii de la Frankfurter Zeitung. Această foaie echivalentă cu Gazeta Bucureștilor, dar scrisă de un român, ne umplu de scârbă și indignare, mai ales
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu puteau spune nici [măcar o] parte din impresiile și amintirile pe care Lia le ducea în sufletul ei. Toate amicele, cunoștințele și multe necunoscute se perindară la noi acasă, pentru a însărcina pe călătoare cu mesagiile lor. Eu am hărțuit pe Jelkmann să lămurească în scris situația mea înainte de plecarea Liei, și tocmai la orele 4 am primit hârtia prin care îmi ridica obligația de a locui la Pasărea. Nu voiau cu nici un preț să ne zică nici prizoniere, nici
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
na Philippescu îi explică legătura Piei cu acea localitate și amândoi, crezând că-i face plăcere, vorbiră cu laude de vilegiatura încântătoare ce făcuseră acolo. Pierduseră cu totul simțimântul realității. Într-altă zi, fiindu-i milă de mine, atât de hărțuită de ofițerii care căutau lo cu ință, îmi propuse să-mi găsească dânsa pe unul cumsecade și sta bil în București, pe care să-l găzduiesc în camera de biliard, trans formată în dormitor, și să fiu ocrotită de el
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îl îndoiești 78. Unde nu merge o carboavă! Ași!... întâmpină Iancu Rosetti, vroind să mă aducă la ambiție. El, dac-a pierde o carboavă, se spânzură; îl știu eu ce tacâm de om e. Și așa începură cu toții să mă hărțuiască care-n dreapta, care-n stânga, iar eu m-am ținut cât m-am ținut, pănă când m-a luat apa, și am pus o carboavă! Nu era să piară lumea pentru o carboavă! Am pus și am pierdut. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ziua de astăzi. Atât cel puțin este adevărat că, cu toată biruința turcilor la Valea Albă, unde după spusa cronicarului Urechie au căzut multă boierime și mulți viteji moldoveni, totuși turcii au trebuit să se retragă peste Dunărea, urmăriți și hărțuiți de Ștefan cel Mare, care le-a pricinuit mari pagube; iar Ștefan a rămas neclintit pe scaunul lui, stăpân pe întreaga țară a Moldovei. De asemenea polonii, care au năvălit de atâtea ori în țară, n-au izbutit niciodată să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de comunicație maritime. Datorită acestei situații, invazia otomană a trebuit să fie organizată pe uscat. Au fost trimise armate atît din Epir cît și de la Constantinopol, dar rutele de aprovizionare erau lungi, iar perioada propice campaniilor scurtă. Trupele erau permanent hărțuite de luptătorii greci de gherilă, care, spre deosebire de inamicii lor, erau experți în exploatarea avantajelor terenurilor muntoase. Grecii au avut inteligența de a nu angaja lupte sub forma unei armate regulate și organizate, ci ca detașamente separate conduse de căpetenii locale
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
joacă șah nu înțelege de ce domnul Spirescu îi spune unui câine corcit, care mârâie preventiv când simte că se apropie câte o femeie cu oase: „Așa, Băsescu, tată, șo pe toți!“. Povestea a pornit de la șah. Domnul Gabor tocmai îi hărțuia o regină cu un amărât de pion, când domnul Spirescu s-a enervat: „Ce-ai, mă, udemeristule, cu Mona mea, vrei scandal în Alianță?!“. Lucrurile ar fi rămas probabil aici, dacă tot corcitura cu cap de buldog și picioare scurte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de Chichina spune totul. Totul? Che s-a dezrădăcinat puțin și În prezența bătrînei astmatice din Chile. Și, În curînd, Încă o săgeată i se va Înfige În inimă, cînd se Împrietenește cu doi chilieni căsătoriți, muncitori comuniști care fuseseră hărțuiți În Baquedano. „Cei doi, amorțiți de frig, strîngîndu-se În brațe noaptea, În deșert, erau o imagine vie a proletariatului din lumea Întreagă.“ Ca niște buni urmași ai lui San Martín, cei doi călători și-au Împărțit păturile cu ei. „A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fruntea descoperită. Când scoți pălăria, ea se prezintă pe dinăuntru cu căptușeala-i albă de mătase. Pălăria poate fi orice fel de acoperământ pentru cap cu căptușeala albă. Odată, doi indivizi de la Securitate, veniți la fabrică cu gândul să mă hărțuiască, și-au scos ambii deodată căciulile de blană. În creștet, amândurora părul li se zbârlea în sus. Creierul le ridicase părul în cap ca să-și poată părăsi lăcașul - am văzut bine, creierul li se ghemuise în căptușeala de mătase. Cei
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ea având cercul ei de tineret. Eri seară au venit la masa noastră - la Comino, unde erau raci - și Ina și Alecu, care s-au hotărât să mănânce din banii de drum, fiindu le prea foame. Erau foarte amuzanți, se hărțuiesc mereu, Ina îl tiranizează, dar am impresia că Alecu o iubește mult, deși îi simte uneori inferioritatea, mai ales când ea este dibaciu subliniată. La masa de alături erau Bob Negulescu cu d-na, Lisette, Piticu, Marcu (Studio 42), Călin
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
trebuie să duci lipsă de bani și asta mă doare. Am sperat mult în Romeo, dar Lily e în sanatoriu de 2 săptămâni și iar foarte rău și probabil cu cheltueli imense; el duce pe picioare o pleurezie și e hărțuit de funcția pe care o are; dar tu știi că ai o mamă harnică și că voi isbuti până la urmă să-ți trimet bani; să scap de datoria aceasta mare; gândește-te că în două luni am isbutit să plătesc
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
din meidian [= maidan ; din tc. meydan] Bea Costachi Roșcovan Și cu frate-seu Buzdugan Cu trii fete de jâdan <endnote id="(224, p. 233)"/>. Colo-n vale la priloage, Țin orânda trei jidance <endnote id="(99, vol. I)"/>. Uneori, clienții o hărțuiesc sexual pe tânăra soție a cârciumarului evreu sau pe fiica acestuia (cum este „ovreicuța rumână” din romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905, sau „crâșmărița tinerică, durdulie și sprintenă” a cârciumarului Neumann din romanul Ion, publicat de Rebreanu În 1920
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și prădă tot ce se află mai bun Într-Însa. A treia zi de Crăciun tulburarea crescu și mai mult...” etc. <endnote id="(100, pp. 24-25 ; vezi și 321, pp. 52- 54)"/>. Evenimentele de mai sus au izbucnit atunci când, fiind hărțuiți și batjocoriți de către cei mascați, câțiva evrei au ripostat : „Niște evrei - scrie ziaristul - luară lucrul Într- adins și Începură a se brânci cu moldovenii [mascați]” <endnote id="(100, p. 24)"/>. Pentru mentalitatea românească a epocii, o astfel de reacție din partea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ian și Milena au fost împreună, dar s-au despărțit acum un an și Ian nu ratează ocazia de a-i aminti pornomotivul despărțirii lor : Anul trecut eram nebun și acum ai nevoie de nebunia mea... , continuă el s-o hărțuiască (da, se presupune că Ian e un personaj pozitiv). în fine, rămîne neclar dacă acum, în schimbul protecției, Milena acceptă să-i îndeplinească fanteziile bolnave, după cum neclară rămîne și natura exactă a fanteziilor lui. (Ce vedem între ei, ca sex, e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]