770 matches
-
vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li se va alătura un avă, foarte priceput în tainele alchimiei, și slujitorul acestuia. Argatul, la îndemnul hangiului, va destăinui tainele pline de înșelăciune ale stăpânului, ava fugind de rușine din mijlocul grupului în momentul în care este deconspirat. Sluga dezvăluie auditoriului curios metodele folosite de alchimiști în căutarea obținerii aurului și aduce în prim plan și imaginea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Căci am nevastă rea fără pereche;/ De s ar lua la harță și c-un drac,/ Mă pot jura că-i vine ea de hac.../ Ce hachiți are dumneaei mai rele?/ I-afurisită, bre, în toate cele! [...] Of, of, jupân Hangiu și prieteni buni,/ Nu-s cununat decât de două luni,/ Dar cred că nu-i pe lume om becher,/ Chiar de-i înfigi în inimă jungher,/ Mai priceput să deie glas durerii/ Decât îs eu din pricina muierii/ și-a răutății
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
că ele reprezintă un factor conservator, de păstrare a unor tradiții ce se văd amenințate prin realizarea unor căsătorii nu tocmai dorite, percepute de aceste femei voluntare ca simple capricii trecătoare. Alteori donnele demonicate sunt triviale, vulgare (de exemplu soția hangiului, cel care însoțește călătorii în pelerinajul spre Canterbury și care se confesează tuturor a fi un soț nefericit, alături de o nevastă rea, de unde și nota misogină în portretizarea femeilor: „Vedeți ce parșivenii zac în ele?/ Pândesc într-una numai să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
publicații apărute În diverse perioade. De pildă, Adevărul (fost Scânteia), se consideră seria a V-a a ziarului omonim, fondat În 1888 de Al.V. Beldiman, director fiind Constantin Mille. Adevărul este, după Universul, „ziarul cu cea mai Îndelungată apariție” (Hangiu, 1996, p. 8); prin urmare, această tradiție convenea fostei Scântei (pentru câteva numere, Scânteia poporului). De altfel, pentru a-și legitima o asemenea ascendență ilustră, ziarul a Împrumutat pentru câțiva ani chiar și frontispiciul primei serii a ziarului Adevărul. La
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
septembrie 2001. Călinescu, G., „Furt”, Adevărul literar și artistic, anul XIV, seria a II-a, nr. 746, 1935, p. 10, reprodus și În Călinescu, 1973, pp. 276-277. Cioculescu, 1977. Eco, Umberto, „Citat, parafrază și plagiat”, În Eco, 2000, pp. 177-181. Hangiu, 1996. Iliescu, Octavian, „Erată la Istoria românilor”, 22, anul XIII, nr. 655, 24-30 septembrie 2002. Marcus, Solomon, „La școala plagiatului”, România literară, nr. 48, 2002, p. 3. Mușat, Carmen, „Plagiatul - noua «modă» academică?”, Observator cultural, nr. 138, 15-21 octombrie 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Modern English. Handbook, ediția a IV-a, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey. Graur, Alexandru, 1974, Mic tratat de ortografie, Editura Științifică, București. Guéry, Louis, 1995, Précis de mise en page, ediția a IV-a, actualizată și argumentată, CFPJ, Paris. Hangiu, I., 1996, Dicționarul presei literare românești. 1790-1990, ediția a II-a revăzută și completată, Editura Fundației Culturale Române, București. Heffernan, James A.; Lincoln, John E., 1990, Writing. A College Handbook, ediția a III-a, W.W. Norton & Co, New York, Londra
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
București (mai 1915 - iunie 1916; noiembrie 1918 - 15 aprilie 1919. În iunie 1916 își modifică titlul în Revista critică și în no iembrie 1918, în Cartea vremii, suprimând subtitlul. Dr. A. Ștefănescu (1915‐1916), Alexandru Ștefanopol (1918 - 1919).” (Din I. Hangiu. Dicționarul presei literare rom ânești 1790‐ 1990. Ed. Fundației Culturale române, București 1996). * Crucea Crucea, prima revistă populară, religioasă, culturală și științifică din orașul Bârlad și județul Tutova, odată pe lună la 1 aprilie 1906, doar trei numere (24x16 cm
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al cărei paroh era, popa Crișan, ne impresiona prin fragmentele sale de roman, care vădeau justa înțelegere a m ediului rural.” Emil Tudor, membru al Academiei Bârlădene (Din Academia Bârlădeană - Întoarcere către adolescență) Gurița Bârladului Revistă umoristică, Bârlad, 1923 (I. Hangiu: Pr esa literară românească 1789‐ 1948, Editura pentru literatură 1968). * 347 Idealul Idealul, revistă lunară, literară, politică și socială, apare în perioada 1 ianuarie ‐ septembrie 1923 și cu intermitență până în 1926. Este scoasă de către un grup de tineri intelectuali comuniști
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cuvânt către cititori”, ”De prin ziare, cărți și reviste”. * Idealul,revistă lunară literară - politică - socială. Apare la Bârlad ( 1 ianuarie - mai) apoi la București (iunie - 23 septembrie 1923); reapare în februarie 1936, cu titlul și subtitlul IDEALUL. Publicație lunară (I. Hangiu - Dicționarul presei literare românești, Ed. Fundația Cultura Română, București 348 1996). * Indus T Indus T, revistă școlară, editată la Grupul șco lar Industrial Bârlad. Primul număr a apărut în decembrie 1995 , iar din 1996 s‐a tipărit trimestrial. La 1
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ateriale cu caracter literar. Au colaborat la ea: Ion Pas, C.M. Zamfirescu, Petre Constantinescu - Iași ș.a. * Tribuna liberă. Politică - literară. Bârlad 15 iunie - 15 septembrie 1923 apare sub conducerea unui comitet. Colaboratori: G.M. Zamfirescu, Eugen Relgis (F. 17x24 cm) (I. Hangiu. Dicționarul Presei Literare Românești 1790 - 1990. Ed. Fundației Culturale Române, București 1996). Țara de Jos Țara de Jos, revistă culturală, apare lunar, la București, 432 strada Ursului nr.1, sub conducerea unui comitet, Redacția și administrația: G.D. Rânzescu, avocat - Curtea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Brătianu - Lupta pentru redeșteptarea națională, TipoMoldova Iași, 2002 . Istoria Bârladului, 2 volume, îngrijită și coordonată de Oltea Rășcanu - Gramaticu, apărută sub egida Primăriei Municipiului Bârlad, a Inspectoratului pentru Cultură al județului Vaslui, a Fundației Culturale „Dr. C. Teodorescu” 1998. I. Hangiu, Reviste și curente în evoluția literaturii române, Editura Didactică și Pedagogică, București 1978 . I. Hangiu, Presa literară românească 1789 - 1948, Ed. pentru Literatură, 1968. I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești 1790‐ 1990, Editura Fundației Culturale române, București, 1996. Adevărul Ilustrat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Oltea Rășcanu - Gramaticu, apărută sub egida Primăriei Municipiului Bârlad, a Inspectoratului pentru Cultură al județului Vaslui, a Fundației Culturale „Dr. C. Teodorescu” 1998. I. Hangiu, Reviste și curente în evoluția literaturii române, Editura Didactică și Pedagogică, București 1978 . I. Hangiu, Presa literară românească 1789 - 1948, Ed. pentru Literatură, 1968. I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești 1790‐ 1990, Editura Fundației Culturale române, București, 1996. Adevărul Ilustrat (1895‐1896). Lancea destinului, de Trevor Ravenscroft, 1972. Analele Moldovei, revistă de cercetări istorice și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Inspectoratului pentru Cultură al județului Vaslui, a Fundației Culturale „Dr. C. Teodorescu” 1998. I. Hangiu, Reviste și curente în evoluția literaturii române, Editura Didactică și Pedagogică, București 1978 . I. Hangiu, Presa literară românească 1789 - 1948, Ed. pentru Literatură, 1968. I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești 1790‐ 1990, Editura Fundației Culturale române, București, 1996. Adevărul Ilustrat (1895‐1896). Lancea destinului, de Trevor Ravenscroft, 1972. Analele Moldovei, revistă de cercetări istorice și științifice, Tecuci. Cartea despre femei, Editura Mix, Colecția Ostto, Brașov, 2002
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
and the Educational Institutions in Transylvania, Partium and Banat between 1919 and 1948, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților, Cluj-Napoca, 2011. Gyémánt, Ladislau, "Elita intelectuală românească din Transilvania. Evoluție comparativă. 1848-1918", Anuarul Institutului de Istorie Cluj, XXXII, Editura Academiei Române, Cluj-Napoca, 1993. Hangiu, I., Dicționarul presei literare românești (1790-1990), Editura Fundației Culturale Române, București, 1996. Hitchins, Keith, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1998. Hrenciuc, Daniel, Dilemele conviețuirii: evreii în Bucovina (1774-1939), Tipo Moldova, Iași, 2010. Hrimiuc-Toporaș, Gheorghe, Victor Durnea, De ce scrieți? Anchete literare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Dima, Fenomenul românesc..., p. 33. 28 Lucia Olaru Nenati, Arcade septentrionale. Reviste, personalități și grupări literar- culturale din Țara de Sus, Editura Academiei Române, București, 2007, p. 27. 29 În Revista Moldovei, V, nr. 1, 1926, p. 2. 30 Apud I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești (1790-1990), Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, p. 458. 31 S. Pană, Născut în '02, p. 234. 32 I. Nistor, "După nouă ani de zile", în Junimea Literară, XII, nr. 1-2, 1923, p. 1. 33 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pun nervii unor inși hiperreactivi la grea încercare. În vreme de război istorisește un caz de demență, scrânteala cârciumarului Stavrache fiind pricinuită de o anxietate prelungită în care se insinuează frica. Frica îngrozitoare, paroxistică frânge ușor fragilul echilibru nervos al hangiului Leiba Zibal, echilibru și așa avariat de boală, de traumele suferite începând din copilărie (O făclie de Paște). Nici măruntul funcționar Lefter Popescu nu suportă șocul pe care i-l provoacă mai întâi iluzia câștigului la loterie, apoi colosala decepție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
scriitorul străbătea drumul firesc al prozei române, dovedind nu mai puțin încă de la început o anume monotonie în subiecte. Programul general este descrierea sufletelor simple. Deci un țigan se îndrăgostește de stăpână, un moș bețiv se ciorovăiește cu baba, un hangiu suferă de moartea femeii sale, un fierar își bate nevasta care-l înșeală. Toate acestea sunt "dureri înăbușite", cum se cade să fie suferințele unui primitiv. Eroii au o "taină" pe care nu știu s-o exprime, care-i duce
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
langage, ediția a II-a, Editions du Seuil, Paris. Dubois, Jean et alii, (1994), Dictionnaire de linguistique et des sciences du langage, Larousse, Paris. Greimas, A.J., J. Courtés, (1993), Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, Hachette Livre, Paris. Hangiu, I., (2008), Presa românească de la începuturi până în prezent. Dicționar cronologic 1790-2007, vol. I, Editura Comunicare. Ro, București. Popa, Marcel (coord.), (2004), Dicționar enciclopedic, 7 vol., Editura Enciclopedică, București. 3. LITERATURĂ DE SPECIALITATE Adam, Jean Michel, (2008), Lingvistica textuală: introducere în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
era pentru o femeie. Cea a lui Stavrache pentru o avere. Sclav al avariției sale, dar și obsedat de iubirea nevestei Ana (personaj inexistent în nuvela lui Caragiale interpretată de Valeria Seciu) pentru fratele lui mai mic, Iancu (Ion Caramitru), hangiul Stavrache (Liviu Rozorea) va fi bântuit de imaginea acestuia, până în pragul demenței. Când până și viscolul ajuns în culmea nebuniei făcea să trosnească zidurile hanului bătrân. Alexa Visarion aplică nuvelei-sursă același tratament ca și "năpăstuiților" din piesă: toate detaliile pitorești
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
creării unui tablou al acestei lumi. [...] adăugînd și ecourile războiului, prin acel excelent personaj nebunul Dumitru inventat de scenarist (interpretat de Mircea Diaconu), regizorul a urmărit să surprindă starea, cadrul psihologic în care e posibilă o evoluție, ca aceea a hangiului Stavrache, spre alienare, spre nebunie; într-un mediu al mizeriei funcționează perfect mecanismul avariției. Stavrache devine avar, asta este limpede în filmul lui Alexa Visarion, dar devine nu pentru că eșuează în plan sentimental (cum sugera un critic); avariția lui nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care se ajunge fără nici un fel de vorbe, căci, într-o secvență următoare, îi vedem pe cei doi în șaretă, alături, ca două tragice semne de mirare; mai tîrziu, într-o altă fază a evoluției lui Stavrache, regăsim ecuația răsturnată: hangiul se tine scai de nebunul Dumitru, semn că împletirea destinelor lor s-a desăvîrșit, că cel dintîi a ajuns la condiția celui de al doilea, că, adică, procesul alienării s-a încheiat. Nicăieri în nuvela lui Caragiale nu există vreo
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sugestie asemănătoare; totul e inventat de scenarist, dar cît de fidel a rămas acesta spiritului operei literare, care, pe alte căi, îl poartă pe Stavrache exact spre același deznodămînt! Dumitru nu este însă singurul personaj inventat de scenarist; Ana, soția hangiului, și Petre, sluga lui, ca să nu vorbim decît despre personaje principale, cu pondere în dinamica dramaturgiei filmului, sînt creații ale scenaristului, personaje care își găsesc foarte bine locul în conflict, au motivații logice și identități precise, sprijinind credibil procesul alienării
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și Petre, sluga lui, ca să nu vorbim decît despre personaje principale, cu pondere în dinamica dramaturgiei filmului, sînt creații ale scenaristului, personaje care își găsesc foarte bine locul în conflict, au motivații logice și identități precise, sprijinind credibil procesul alienării hangiului. Analizînd cu pătrundere relațiile dramatice ale filmului, Valerian Sava găsește asemănări evidente și ecouri din Moara cu noroc; Stavrache e, într-adevăr, rudă bună cu Ghiță nu numai în ce privește dorința lui de a aduna avere, ci și în felul cum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de tâlhari; apoi devine erou la Plevna, iar după război ofițer activ, ba chiar și escroc care fuge cu banii regimentului. Alexa Visarion a păstrat fascinantul personaj (Ion Caramitru), dar ca un contrapunct de înfrumusețare, personajul principal fiind fratele preotului, hangiul Stavrache (Liviu Rozorea) avid, meschin, crud, încornorat și gelos (gelozia e rudă bună cu lăcomia de proprietar). Visarion a introdus, încă din prima secvență, o scenă de "amour fou" (în nuvelă nu există nici o femeie). Un lung sărut, în biserică
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bine și îi apreciază pe Ion Caramitru și Valeria Seciu, pe Mircea Diaconu și Florin Zamfirescu. Vreau doar să semnalez apariția pe ecran a unui foarte experimentat actor de teatru, Liviu Rozorea, care în rolul principal, în complicatul personaj al hangiului Stavrache, a realizat o remarcabilă creație. În nuvela lui Caragiale nu se prea știe bine dacă întâlnirile lui Iancu cu Stavrache sunt reale sau obsesii ale închipuirii. În film însă știm sigur când începe alunecarea imaginației. Și asta le dă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]