2,931 matches
-
Noi, românii, nu realizăm că, tot apelând în mod inflaționist la a clama măreția trecutului nostru istoric, nu facem altceva decât să evidențiem și mai pregnant decăderea existenței noastre prezente. 43. Cei mai mulți dintre români sunt convinși că noi suntem frumoși, harnici și deștepți, nu! - cei mai frumoși, cei mai harnici și cei mai deștepți de pe fața Pământului, ce să facem însă dacă tot restul omenirii nu există decât pentru a ne face nouă rău! Nu i-ar trece prin cap niciunuia
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
inflaționist la a clama măreția trecutului nostru istoric, nu facem altceva decât să evidențiem și mai pregnant decăderea existenței noastre prezente. 43. Cei mai mulți dintre români sunt convinși că noi suntem frumoși, harnici și deștepți, nu! - cei mai frumoși, cei mai harnici și cei mai deștepți de pe fața Pământului, ce să facem însă dacă tot restul omenirii nu există decât pentru a ne face nouă rău! Nu i-ar trece prin cap niciunuia dintre aceștia că, dacă cineva își bate joc de
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
Raiu, Șandru după numele de familie; în Budislavu - stâna celor ai lui Păunel, Ureche du¬pă numele de familie; în Cocorâciu - stâna Jerpeleștilor, Popa după numele de familie; în Miclăușu - stâna Cojocăreștilor. Existau în sat oameni de vază, gos¬podari harnici și avuți, cărora comuniștii - „dar-ar benga-n ei de neisprăviț’!” - le-au spus chiaburi, după ce au fost aduși la putere de către sovie¬tici, și care aveau sute de oi, așa încât doi-trei la un loc făceau de-o stână. Cum
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (I) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366403_a_367732]
-
arși -, pentru că „bădia Sandu” - așa i se spunea acolo, în Frumușica -, ar fi vrut să-l înfieze și să i se schime numele din Pătrașcu în Chirica, sau, cel puțin în Chirica-Pătrașcu. Socrul meu era un om extraor¬dinar de harnic și de meticulos, tare gospodar și priceput la toate, soacră-mea îl diviniza. Făcuse războiul și fusese cinci ani prizonier la sovietici, între 1943 și 1948. Întors din Siberia, în șase luni și-a ridicat casa. Toc- mai când a
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
nouă se ’nalță perdele de aburi dansând grațios înspre nouri iar eu, răstignită-ntre vise le-admir năucită splendoarea. leneșe flori trezite de coruri de greieri își ridică-amorțite petalele fine, despletindu-și corole pe fragezii lujeri dăruiesc tot nectarul spre harnice, neîntrecute albine. Din liniști se naște un murmur sub umăr de deal preludiu de viață ce prinde alene contur prin frunza de-alun răzbate un cânt de caval scăldându-mi întreaga ființă în aerul proaspăt și pur. Gândul mă poartă
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
L-am ucis și eu pe Mult-Prea-Înaltul . Așa e, pare-mi-se, în miezul firii, Secretul devenirii Omenirii! A mai trecut un an de veșnicie (Anunță stalactita mea cu picătură). Închin paharul plin de nemurire Și-l duc cu sete, harnic, către gură... ...Repudiat sunt. La ce-mi folosește Că tu, dincolo, naști, trăiești și mori? Singur aici, ascuns de creste, Nu am iubire, soare, sărbători. Peretele din spate Este prea înalt. Haina de blană Nu-mi mai ține cald. Și
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
Pot să stea fetele în camera lui, că el nu prea vine, decât atunci când mai schimbă hainele”, încuviință mătușa. Era o femeie mică de înălțime (dacă îi ajungea unchiului meu până la cot), mai în vârstă bine decât el, dar foarte harnică...aprigă. Unchiu era un bărbat frumos. Înalt, cu mustața îngrijită, ochii mari și negri. Avea un aer de aristocrat. “Femeia lui”era ca un titirez pe lângă el. “N-aș putea trăi fără ea, Tomo!” îi spusese atunci tatălui meu, cu
LA MALUL MĂRII NEGRE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366754_a_368083]
-
ai diplomă de maturitate. Dacă erai membru de partid și aveai „originea sănătoasă”, la recomandarea unei organizații de partid, puteai să fii primit la facultate la zi, seral sau fără frecvență, chiar și fără examen de admitere. Ionel Mușat, om harnic din comună și de familie bună, fost brigadier la construcții, era actualmente președintele C.A.P.-ului după destituirea celuilalt președinte care l-a condus de la înființare. L-au concediat pentru că nu pricepuse în atâția ani cât de adânc să bage
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
antologie, dicționar, enciclopedie, anuar, în care numele tău să apară lângă alte nume valoroase. Toate aceste lucrări sunt scrieri colective, menite să întregească tabloul românesc literar contemporan, să identifice valoarea, acolo unde poate fi găsită, să ia „pulsul” cotidianului cultural. Harnicul poet, prozator, promotor cultural, Mihai LEONTE se află la a „n+1”-a încercare reușită de a aduna, între copertele unei antologii, poeți mai mult sau mai puțini cunoscuți și chiar să gireze debutul unora dintre ei în lumea literelor
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 12 MARTIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365643_a_366972]
-
Articolele Autorului 1 Ianuarie 2014 Din Anul Nou ca un Orfeu Cu lira lui vindecătoare Vă sorcovește gândul meu Aici, acum, pe fiecare. Eu fără voi zadarnic sunt! Vă fie casa voastră plină Și sufletul de pe pământ De cea mai harnică lumină! De roada ei să aveți parte, Să vă înflorească-n viață merii În Noul An și mai departe Până la capătul vederii... Să fiți în toate sănătoși, Iar sănătatea să vă fie, Preasorcoviții mei frumoși, Cea mai deplină avuție! Referință
VĂ SORCOVEŞTE GÂNDUL MEU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365729_a_367058]
-
Intuiția nu m-a înșelat. Ion Nălbitorune poartă cu măiestrie prin Ținutul Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene. Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, ... Citește mai mult Să citesc ” Comoara blestemată”, trebuie să recunosc, a fost o provocare. Nu citisem de autorul cărții, Ion Nălbitoru, decât un scenariu de
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
Intuiția nu m-a înșelat. Ion Nălbitorune poartă cu măiestrie prin Ținutul Vâlcelelor din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene.Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, ... XXVIII. REGINA ȘI PÂNZELE EI, de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1024 din 20 octombrie 2013. Mă grăbesc! Trec prin mulțimea pestriță, gălăgioasă fără
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era comună mare și aproape de oraș, la vreo doisprezece kilometri pe drum de țară. Mai târziu, s-a văzut că nu s-a înșelat, Victor fiind o fire calmă și harnică și s-au îndrăgostit unul de celălalt pe parcursul celor doi ani de căsnicie, chiar dacă a fost o căsătorie aranjată, trăind o viață liniștită, fără certuri sau scandaluri, cum se mai întâmplă între oamenii tineri, care nu s-au cunoscut mai
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
stilistice bine stăpânite. Îmi place titlul volumului de față, este o metaforă frumoasă, o asociere între firele de iarbă și cuvintele poetului care se încheagă în „propoziții simple” să poată fi citite de „diminețile somnoroase”. Oricât ar fi ele de harnice (firele de iarbă) nu ajung să formeze fraze pe la „amiază”, rămân „fire de iarbă cu gust de vocale” care seamănă cu un „semn de mirare”. Firul de iarbă care reprezintă verdele, culoarea speranței, poate fi în poezia lui Petre Ion
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
fi martorul poveștii de dragoste dintre Firu și Zina și povestea de prietenie dintre Mura și Eva. Românul este alcătuit din mai multe povestiri care se leagă între ele. Autoarea conturează fiecare personaj în parte. Firu este un flăcău sănătos, harnic și ambițios: își construiește o casă ajutat de rude, prieteni, vecini ca să fie în rândul lumii atunci când se va căsători. Acesta se căsătorește cu Zina care îi apare în vis în focul mergător, scena desprinsa parcă din lumea fantastică, Zina
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
trecură câteva zile, și la cuibul din pom reîncepu o activitate febrilă de dute-vino, cele două păsări pereche plecau și veneau de zor, hrănind puii lacomi din cuib cu insecte prinse în jurul casei. Liliana nu se putea sătura admirând munca harnică a păsărilor pentru odraslele lor. Semnul de carte în romanul lui Balzac cam stătea pe loc. După vreo două săptămâni, mai avusese loc un fapt nostim petrecut în livadă, atunci când ieșind din casă să mai citească sub pom din cartea
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
ne bate puțin mai tare când avem ocazia să admirăm frumosul costum popular românesc! De fiecare data cand admir frumoasele noastre costume populare românești sunt impresionată de varietatea de culori, multitidinea de stiluri, de frumusețea și talentul creator al mâinilor harnice ce le-au dat viață. Costumul nostru popular este identitatea noatra națională, ne recunoaștem după el, a fost rând pe rând port de zi cu zi sau cămașă de mireasă, a fost purtat cu dragoste și respect de moșii și
...DACA NOI NU MERGEM IN ROMANIA, VINE ROMANIA LA NOI!!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361671_a_363000]
-
pâinea de lungă, despre cancer. Iisus a rămas acolo, în Biserică, întemnițat. A fost premiat cu o cununiță din rămurele subțiri, de brad, purtând în mijloc, ca semnătură, o cruce din bentiță tricoloră. Eu cred, Doamne, că așa cum sunt de harnic eu, românul, să îi imit pe toți, am fost, de data asta, original: nu te-am crucificat. Te-am zidit de viu în Biserică. În loc de geam la temniță, ți-am pus o coroniță de brad cu giurgiuvele tricolore, să îmi
IISUS IN CELULĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361766_a_363095]
-
să-și găsească un loc al său în marile biblioteci din Europa. Într-o lume sufocată de frivolități de tot felul când personalități notorii mai scriu și lucrări făcând „copy-paste” - iată că doi bistrițeni cu har de la Dumnezeu și foarte harnici, profesioniști în materie, au trudit sisific și ne demonstrează că sunt autentici. Felicitări autorilor și așteptăm ca cei în măsură, să facă diligențele necesare pentru ca această carte esențială pentru cercetarea culturii imateriale din județul nostru, să ajungă acolo unde îi
RITUALURI DE TRECERE de MELANIA CUC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351773_a_353102]
-
Țară a Moților. Este crescută de bunicii din partea mamei, “măicuța” și “tătuțu”, pentru care cei doi nepoței, frații Diana și Paul (mai mare cu patru ani decât surioara lui), înseamnă totul, constituie universul în jurul căruia se învârte viața celor doi harnici și buni ardeleni de la poalele Vlădesei. Nu întâmplător copila a deschis ochii asupra lumii în aceste locuri binecuvântate, pentru că de acolo și-a extras seva cunoașterii, a sensibilității impresionante de care dă dovadă. De-acolo și-a luat tainul de
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
aici, cu siguranță se află unul dintre ele. Undeva, în dreapta noastră un drapel flutura vesel că ne vede și ne îndemna să acostăm în micul port ce-l păzea. Prezența unei alte bărci ne dovedește că altcineva a fost mai harnic decât noi. Sunhante ne spulberă ipotezele: cu siguranță barca aceea nu a făcut întreg traseul nostru, cu siguranță nu a trecut pe la culegătorii de creveți și nici prin tunelul de liane, nu așa întortocheat ca cel de pe Bentota, dar care
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
de vânătoare cu două fuselaje ce zburau razant cu pământul și făceau „terenul viran” mitraliind tot ce vedeau că mișca pe pământ. Și eu, fiind ceva mișcător pe pământ aveam toată șansa să fiu găurit de un glonte din mitralierele harnicilor aviatori americani. Și acum îmi țiuie în urechi felul cum „ronțăiau” acestea foc peste noi nenorociții ce fugeam și nu aveam unde să ne ascundem. Iarăși m-a tras Dumnezeu de păr, ajutându-mă să sar într-un șanț așa cum
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
pe vecie de fumat când în iarbă înaltă din curtea bisericii din Gură Nișcov am tras adânc în piept un fum dintr-un “plugar” și am pronunuțat „Hiii caii popii!” așa cum ma învățase Ion, argatul lui nenea Culică. Vichentie era harnic și om de încredere, puteai lasă o pungă cu galbeni și el o păzea că un câine credincios. Părinții mei aveau încredere deplină în el și îl apreciau, căci vedeau că avea grije de mine ca de ochii lui din
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
întâlnire cu părintele Radu, dar mai ales audierea C.D.-ului, „Emil Gavriș -Mândru fecior din Chelința”. Parcurg site- ul personal www.radubotis.ro. Dau peste o cămară în care părintele și-a adunat roadele. O cămară care îmi relevă omul harnic, destoinic, plin de har. Îi găsesc profesiunea de credință : pilda talantului. Își află menirea în înmulțirea talantului, atât spre slava Mântuitorului, cât și întru folosul celor din jur. Știe că și mântuirea sufletului său o poate dobândi numai pe această
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
scăpa cu viață din primejdia ce-l așteaptă”. A trântit ușa și a fugit. Mai rămăsese o ursitoare să-i dea darul și ca să mai îndulceasca din blestemul de a fi leneș în casă, i-a ursit micuțului să fie harnic la servici și să-i placă să construiască lucruri mecanice. Și să știi tu, Fereastră Frumoasă, ca s-a împlinit tot ce i-a fost ursit, atât cele bune, cât și cele rele. Se părea că lenea l-a fixat
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]