1,049 matches
-
Mai apoi, urându-l curtea toată, s-au vorovit o seamă de boieri din curtea lui, anume Găneștii și Arbureștii și la așternutul lui, unde odihnia, l-au omorât în cetatea Sucevei. începătoriu și ațâțătoriu acestui lucru au fost Mihul hatmanul și Trotușanul logofătul, de s-a vorovit într-o seară, ca niște lupi gata spre vânat, ca să înece oaia cea nezlobivă, adică pre Ștefan Vodă. Și dând învățătură slugilor sale ca toți să se întrarmeze, și dându-le și jurământ
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
scrie Miron Costin -, fără limbă de țară, care lucru mai greu nu poate hi, când nu știe domnul limba țării unde stăpânește”. Unindu-se cu polonezii împotriva turcilor, Gaspar Grațiani, copleșit de numărul oștilor turcești, vrea să scape trecând Prutul. Hatmanul Șeptilici și postelnicul Goia îl însoțeau cu o mică gardă. Au profitat de situație și l-au omorât, comițând o crimă politică și binemeritând sancțiunea pe care o va da împotriva lor Vodă Alexandru Iliaș. Moartea în scaun nu era
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
existau, însă, și rateuri. Gaspar Grațiani a încercat - zice cronica - să-l otrăvească pe vornicul Coste Bucioc (Bacioc) - cel care a fost însurat de două ori, întâi cu Candachia, fiica marelui logofăt Pătrașcu Șoldan, și apoi cu o fată a hatmanului Orăș105 -, socru al vornicului Moțoc și al lui Vasile Lupu. Simțindu-se otrăvit, boierul „s-au dus la gazdă, avândú ierbi împotriva otravei date de la un doftor priiatin, că aștepta elú una ca acéia de la Gașpar-vodă. îndată au luat ierbi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
către Istanbul. Gheorghe Ștefan apela, din când în când, la otravă pentru a-și suprima adversarii. Ștefan Ghindă, în „spița de neam” pe care o alcătuiește, afirmă că Gheorghe Ștefan „i-au otrăvit” pe cei „2 feciori” ai lui Gavril Hatmanul, fratele lui Vasile Lupu (Gavril însuși, băgat în fiare de Gheorghe Ștefan - în 1635 - a murit în circumstanțe neelucidate 108). Prin același procedeu, cel care îi luase tronul lui Vasile Lupu a scăpat de ruda aceluia, grecul Stamatie Hadâmbul, mare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ghinea căpitanul, care-i îndeplinea ordinele (și, probabil, al altor interpuși: „pen mijlocul unor léși”), în dispariția lui Gheorghe Duca. Tot de numele lui Șerban Cantacuzino sunt legate și „întâmplările” stranii istorisite de Neculce (niște „ucideri tăcute”) în legătură cu Gavriliță Costachi, hatmanul (a fost căsătorit întâi cu o fiică a lui Caracaș, apoi cu Tudorica, fiica hatmanului Iancu Costin - i-a fost, deci, cumnat lui Miron Costin -, și, în fine, cu Vasilica, fiica marelui sluger Gavril Palade 112) pe care Constantin Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în dispariția lui Gheorghe Duca. Tot de numele lui Șerban Cantacuzino sunt legate și „întâmplările” stranii istorisite de Neculce (niște „ucideri tăcute”) în legătură cu Gavriliță Costachi, hatmanul (a fost căsătorit întâi cu o fiică a lui Caracaș, apoi cu Tudorica, fiica hatmanului Iancu Costin - i-a fost, deci, cumnat lui Miron Costin -, și, în fine, cu Vasilica, fiica marelui sluger Gavril Palade 112) pe care Constantin Cantemir l-a trimis ca sol pe lângă Domnul țării Românești („Și întorcându-se Gavriliță înapoi, îndată
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Scrie la un Letopiseț moldovenesc că pre acesta Ștefan vodă l-au otrăvit doamnă-sa”, deși episcopul Macarie, pe care ar fi putut să-l urmeze evocând conflictele Voievodului cu „iparhii și eghemonii și ipatii și satrapii și întreg sfatul” (hatmanului Luca Arbore [Arbure] - cel însurat cu Iuliana, fiica comisului Petre, i-a tăiat capul 116 - deși îi era prim sfetnic -, fapt pe care, înregistrându-l, Anonimul Bălenilor, informat că Arbore a pierit împreună cu Toader și Nichita, cei doi fii ai
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
avut și un prenume armenesc - Garabet sau Carabied)148. După domnia sa de o clipă în Moldova (pată de culoare în paradigma monarhică românească), Ioan Potcoavă a vrut să se retragă la Pragurile Niprului (cântecele populare ucrainene ne spun că era hatman), dar, neputând să ajungă acolo, s-a repliat în Podolia. Pretextând că vrea să-l primească, regele Ștefan Báthory a pus să fie arestat la Varșovia și întemnițat. Aceeași presiune otomană a făcut să fie judecat și condamnat la moarte
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dealu 163, îl găsim pe Ianache Văcărescu, mare clucer, însurat cu Stanca, omorât de turci în 1714 împreună cu Constantin Brâncoveanu 164, îi aflăm pe Cantacuzinii uciși în 1716 - pe marele stolnic Constantin (cel de două ori însurat: cu Safta, fiica hatmanului moldovean Alexandru Buhuș și cu Maria 165) pe fiul său, Ștefan (1714-1716), însurat cu Doamna Păuna și pe Mihai, fratele stolnicului, mare spătar (și el soț, pe rând, pentru trei femei: Marga, rudă cu Vâlcu Grădișteanu, Teodora, „sora Frangului”, și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
poate (însurat, un fiu al lui va ajunge și el mare vornic)176, vornicul Badea, pârcălabul Buhtea 177. Șendrea, portar al Sucevei și cumnat cu Vodă (era căsătorit cu Maria), va muri și el la Râmnic, în 1481178. în Moldova, hatmanul Isac Balica, cel însurat cu Nastasia, fiica marelui vornic Nestor Ureche (era, deci, cumnat cu Grigore Ureche), și-a dat viața în lupta de la Cornul-lui-Sas pentru a-i sluji pe cei din neamul Movilă 179. Actele emise de Mihai Viteazul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
închisoare, până va veni și el la scaun”. Din porunca lui au murit marele logofăt Zaharia Bârlădeanu (pe nevasta lui o chema Sofronia), în 1592, marele vornic Condrea Bucium (însurat întâi cu Antemia, apoi cu Marinca), după 3 mai 1592, hatmanul Vartic (căsătorit cu Nastasia), ucis (ca și tatăl său, hatmanul Petru Vartic, omorât în 1548, la Huși, din porunca lui Iliaș Rareș 184) „în munte” înainte de 12 decembrie 1594185. Ștefan Tomșa al II-lea - spune Miron Costin - avè un țigan
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui au murit marele logofăt Zaharia Bârlădeanu (pe nevasta lui o chema Sofronia), în 1592, marele vornic Condrea Bucium (însurat întâi cu Antemia, apoi cu Marinca), după 3 mai 1592, hatmanul Vartic (căsătorit cu Nastasia), ucis (ca și tatăl său, hatmanul Petru Vartic, omorât în 1548, la Huși, din porunca lui Iliaș Rareș 184) „în munte” înainte de 12 decembrie 1594185. Ștefan Tomșa al II-lea - spune Miron Costin - avè un țigan colo, lu să dzice pierzătoriu de oameni, țigan gros și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
187.) Așa cum s-a întâmplat cu cei înfrânți de același Ștefan Tomșa al II-lea la Fântâna lui Păcurar, în octombrie 1615: Ursu Bărboi, ă mare vornic, însurat cu Anghelina, fiica lui Lupe Huru188; marele logofăt Nechifor Beldiman, soțul Anei189; hatmanul Gavril Sturza, cel însurat cu Agaftona, și marele logofăt Nechifor Bărboi au încercat să scape în țara Românească, dar a fost trimiși înapoi de turci în obezi 190 și omorâți. Trupurile le-au fost aruncate în Siret, iar averile confiscate. ??aici
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
căruia Domnul era „unsul lui Dumnezeu”) l-a îndemnat pe Alexandru Iliaș să-i dea pradă sabiei pe ucigașii, din 1620, ai lui Gaspar Grațiani 191: pe marele postelnic Dumitru Goia (pe soția lui o chema Candachia 192) și pe hatmanul Vasile Șeptilici (însurat cu Tofana, strănepoată a lui Luca Arbore 193). I-a ucis și a poruncit ca trupurile să le fie aruncate în „ieșitoare”. Și Moise Vodă i-a pedepsit, în 1530, pe ucigașii lui Radu de la Afumați. îl
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Din această pricină sau din altele, Domnul a poruncit ca Isaia să fie omorât și ordinul acesta (care ignora legătura de familie) a fost îndeplinit la Vaslui, în ziua de 16 ianuarie 1471248. înrudirile de acest fel erau destul de frecvente. Hatmanul (?) Vasile Bălțatu a luat-o pe Chiajna, sora lui Bogdan al IV-lea Lăpușneanu, dar opțiunile lui au mers către cei veniți să ocupe tronul cu sprijin căzăcesc. Alexandra, soția noului armaș Grumăzea (pe care l-a omorât Gheorghe Vodă
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
noului armaș Grumăzea (pe care l-a omorât Gheorghe Vodă Ghica, fiindcă era un susținător al lui Gheorghe Ștefan), era fiica marelui vistier Dumitru Buhuș, soră a Doamnei Dafina Dabija. Ecaterina, fiica soției lui Grigore Ghica, a fost măritată cu hatmanul Antiohie Jora, cel care a murit înghițit în datorii. Hatmanul Lupu Bogdan, cel care a avut grijă de apariția - în 1698 - a Divanului lui Dimitrie Cantemir, era cumnat cu ambițiosul autor, căci prima lui soție a fost Ruxandra, fiica lui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ghica, fiindcă era un susținător al lui Gheorghe Ștefan), era fiica marelui vistier Dumitru Buhuș, soră a Doamnei Dafina Dabija. Ecaterina, fiica soției lui Grigore Ghica, a fost măritată cu hatmanul Antiohie Jora, cel care a murit înghițit în datorii. Hatmanul Lupu Bogdan, cel care a avut grijă de apariția - în 1698 - a Divanului lui Dimitrie Cantemir, era cumnat cu ambițiosul autor, căci prima lui soție a fost Ruxandra, fiica lui Constantin Cantemir. Pe văduva acestui boier învățat - căruia Vodă Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o vreme la Staraia Ladoga, în Rusia, unde era brodat și portretul Doamnei Marina, soția de atunci a lui Alexandru cel Bun, având pe cap o scufie cu pene - și cheaghina Maria, sora lui Ștefan cel Mare și soție a hatmanului Șendrea, are pe cap, în tabloul votiv de la Dolheștii Mari o pălărie cu calotă joasă și cu boruri răsfrânte, după cum italienească pare a fi pălăria Doamnei Cătălina, soția lui Radu cel Mare, de la Mănăstirea bulgărească Kremikovți; tot cu pălărie și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
zile ale lui Tomșa și ale celorlalți în Polonia în Eudoxiu de Hurmuzaki, Supliment, vol. II, partea 1, p. 236 și urm. 147. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 713. 148. Citez - după Constantin Rezachevici, loc. cit.: Alexandru Papadopul-Calimah, Cântecul hatmanului Ioan Serpeaga (Ion Potcoavă, Crețul, domn al Moldovei) 1577-1578. Cântec popular din Rusia meridională, în „Convorbiri literare”, XXI, 1888, nr. 11, pp. 999-1009; H. Dy. Sirani, Legenda Serpegăi, în Anuarul Institutului de Istorie din Iași, I, 1936, vol. III, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bolnița Mănăstirii Bistrița, unde a fost pictat împreună cu soția). în Moldova, alți Cantacuzini, marele stolnic Toma (socrul lui Velicico Costin) și fratele său, Iordache (mentorul lui Miron Costin), și-au legat numele de numeroase construcții ecleziastice și civile. La fel, hatmanului Gheorghe Coci (frate cu Vasile Lupu) i se pomenește numele la schitul Hangu, la biserica din Bozieni, la Biserica Sf. Maria din Ismail (refăcută de el), la Mănăstirea Probota 14 etc. Și mai lungă ar fi lista boierilor (viețuitori în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o mănăstire la Strâmba, satul său, și a fost înmormântat acolo; Ștefan din Cioroiași, mare ban al Craiovei (rang dat de Alexandru al II-lea Mircea), își are mormântul la Mănăstirea Bucovăț - Coșuna, zidită de el; Udrea din Băbeni, fost hatman al Moldovei, a ridicat Mănăstirea Panaghia din Dâmbovița și a fost îngropat acolo; marele ban Cornea Brăiloiu (l-am mai pomenit) este socotit ctitor la mănăstirile țânțăreni, Tismana - unde a fost și înmormântat - și Baia de Aramă; mormântul lui Preda Brâncoveanu, bunicul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ștefan-vodă, îndată au pus de l-au omorât și pre dânsul răcnindŭ: «Ai, cânele, au vrutu să moară cu soțiiț” Cariera de dregător al lui Nicoriță a continuat sub domnia lui Miron Barnovschi, cumnatul său. Miron Barnovschi l-a făcut hatman în 1627, iar Nicoriță i-a fost credincios. S-a luptat cu tătarii la Trestiana în 1627, a încercat să-i apere tronul, în 1629, dar a fost înfrânt de Vasile Lupu, pe atunci doar vistier, l-a urmat pe
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întâi la Hotin și apoi în Polonia, a mai încercat încă o dată, la începutul anului 1630, să redobândească tronul pentru Miron Barnovschi, dar a fost învins din nou de același Vasile Lupu, vornic acum, și de stolnicul Grama la Toporăuți. Hatmanul Nicoriță a murit în pribegie (mai fusese pribeag prin 1609, ca „hiclean” lui Constantin Movilă 239), prin 1630, poate din pricina unei răni primite în bătălia de la Toporăuți. După o căsătorie de aproape cincisprezece ani, Todosia a rămas văduvă pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și l-a văzut murind. Dumitru Buhuș, un apucător pus pe înavuțire (înaintea Dafinei, mai fusese căsătorit cu Ileana, fiica lui Ilea Bucioc), om al lui Vasile Lupu (îl aflăm, în 1631, împreună cu postelnicul Costin, cu logofătul Bașotă, spătarul Ureche, hatmanul Savin și Lupu vornicul, la Poartă pentru a protesta împotriva numirii ca Domn a lui Alexandru Iliaș ; doi ani mai târziu va unelti contra lui Iliaș, scoțându-l din scaun 249) s-a stins la 15 martie 1647, „în zilele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un fiu - Donie - fusese omorât de Gheorghe Duca. „Avem coconi cu trei femei” scria în testamentul său marele vornic Gavril Costachi, care, într-adevăr, a fost însurat de trei ori: întâi cu fiica lui Caracaș, apoi cu Tudorica, fiică a hatmanului Iancu Costin (devenea cumnat cu Miron Costin, prin urmare), și, a treia oară, cu Vasilica, fata lui Gavril Palade. Prin diată, acest boier influent (mai cu seamă în timpul lui Constantin Cantemir) îi „așază” pe copii (care au fost mulți - Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]