4,393 matches
-
prinși la furat de cartofi. Și, într-o lume vag absurdă, ca aceea dintr-un tren de ciudați, care rătăcește aiurea, schimbînd peisaje stereotipe, de carte poștală, cu teatre de cataclism, Alexandra transcrie amintiri-ventuză, post-scriptumuri restrînse la o viață de hazard, întocmită ca și cum ar pune în operă (sic!) primul capitol dintr-un roman, apoi ar trece la altul, și tot așa: , Ne-am privit: un bărbat și o femeie îmbătrînind, cu pasiunea fizică în scădere, obosiți de obstacolele peste care au
Marele șarg by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11159_a_12484]
-
Liviu Dănceanu Nu degeaba Huxley îi asemuia deopotrivă pe prozatori și compozitori cu niște organizatori și transmițători ai experiențelor generale trăite de ei și de alții, în lumile naturii, culturii și limbajului, asumîndu-și nemijlocit misiunea paradoxală de a reflecta hazardul și informul existenței individuale, atît în roman cît și în simfonie, ambele genuri fiind de înaltă organizare și semnificație. între simfonie și roman sălășluiesc tainice afinități. Și unul și celălalt sunt epopei subiective, în care autorul își cere îngăduința să
Variațiunile Kundera by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11192_a_12517]
-
mâna pe inimă, că mă număr printre martorii fericiți ai acelor rare lucruri curate și inocente ce populează plajele muzicii. Fidelitatea restituirilor exercită asupra publicului o putere de fascinație nu numai prin contrast cu amintirea altor prestații, frecvente prăzi ale hazardului, ci și prin sentimentul că suntem imunizați contra propriei noastre fragilități. O imunitate ce survine dintr-un adevăr artistic, relevat prin împrejurări (ah, cât de simplu) posibile. Paul Polivnick pare a avea o unică obsesie: perfecțiunea, ca țintă exclusivă a
Maison de Radio France by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10688_a_12013]
-
agravează în lipsa umorului de limbaj și are de-a face cu predictibilitatea scenariului. Cu Match Point Allen te duce ca pe un cal de căpăstru către un final anticipabil. Din prima secvență, filmul își face declarația de venit, spunând că hazardul e mai important în viață decât se crede în mod obișnuit (subiect care revine în conversația personajelor) și restul peliculei nu face decât să demonstreze că n-a mințit în această declarație. Și acum, o operație dificilă, pentru că vreau să
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
că în ochii mei e îndoielnică - de a-l urmări. Luați o poveste de parvenire, cam oricare dintre cele clasice, și veți vedea cum sfârșește personajul, ca argument în favoarea moralei. Acum inversați, ca argumentul să se întoarcă înspre demonstrarea existenței hazardului - vă prindeți? De aici, necazul principal al filmului. Până acum, personajele lui Woody Allen aveau carne și oase, deci un oarecare spațiu de manevră (sau cel puțin te alegeai cu impresia că așa e, chiar mai subtil), iar hazardul venea
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
existenței hazardului - vă prindeți? De aici, necazul principal al filmului. Până acum, personajele lui Woody Allen aveau carne și oase, deci un oarecare spațiu de manevră (sau cel puțin te alegeai cu impresia că așa e, chiar mai subtil), iar hazardul venea sub formă de briză: le întorcea capul într-o parte, așa că vedeau pe cineva, se îndrăgosteau, înșelau, aveau remușcări etc. Odată ce hazardul vine boncăluind și îți dă cu pumnul în masă ca să fie sigur că ești conștient de prezența
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
spațiu de manevră (sau cel puțin te alegeai cu impresia că așa e, chiar mai subtil), iar hazardul venea sub formă de briză: le întorcea capul într-o parte, așa că vedeau pe cineva, se îndrăgosteau, înșelau, aveau remușcări etc. Odată ce hazardul vine boncăluind și îți dă cu pumnul în masă ca să fie sigur că ești conștient de prezența lui, farmecul se pierde, iar personajele se transformă în actanți cuminți. Acest efect se simte cel mai bine în ceea ce o privește pe
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
mult pe un paradox: un film de război, centrat pe un protagonist lunetist care nu trage un foc. Accentul nu cade pe acțiunea de pe front, ci pe așteptarea disperată, doar-doar s-o întâmpla ceva. Mendes face mari eforturi să reconstituie hazardul inerent oricărui conflict armat, să arate haosul care subzistă prin tranșee. Reversul acestui efort este că, apăsând foarte tare pedala verisimilitudinii, filmul riscă să plictisească. Eroul principal, Swoff (Jake Gyllenhaal), al cărui comentariu acid te acompaniază tot timpul - soluția clasică
Cine are premiera în ianuarie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10934_a_12259]
-
de autenticitatea și densitatea răspunsurilor primite, de propozițiile memorabile ori de firescul, omenescul conținut în ele. La sfârșitul cărții, după ce am urmărit zeci de fire existențiale prinse într-o istorie imposibilă, realizăm frumusețea desenului din covor, liberul arbitru, ca și hazardul care e al vieții înseși. Iată numai câteva mostre din fabulosul inventar uman al Titei Chiper: ,doctorul Ioan Cantacuzino, când lucra la Institutul Pasteur, nu avea impresia că, fiind român, vreun coleg parizian îl privește chiorâș numai din acest motiv
Felii de viață (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10925_a_12250]
-
existenței și în vîltoarea unor băieți de cartier. Fără menajamente, fără patetisme. De acolo, am văzut totul altfel. De acolo, din mijlocul unor marginali, mi s-a părut că povestea lor poate să fie, oricînd, și povestea mea. Chestiune de hazard. Acolo am simțit și disconfort, și teamă, și șoc, și neputință, și vinovăție. Am plonjat în spațiul meschin și sufocant al unui bloc confort cincisprezece dintr-un cartier obscur de oriunde de pe lumea asta. Andu Dumitrescu aduce nu doar ideea
Inocentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10951_a_12276]
-
cântec. deși interdicția putea atrage după sine închisoarea.// în estul melodios, plin de burguri și de stedtl-uri. pe vremea despoților, cântecul era din ce în ce mai intens" (p. 73). Viața este trăită tragic și discontinuu, parcă sub semnul deconstrucției derridiene: sub fatumul unui hazard copleșitor, provenit din lipsa iubirii și a comprehensiunii, ea o apucă ireversibil doar pe unul din drumurile posibile, pierzându-și din mers bogăția, savoarea, latențele: "de fapt, viața era chiar/ bulevardul părăsit. calea dibuită din greșeală. la dreapta și la stânga
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
lucrare! cea mai bună care este despre literatura românească" (20 iun. 1938). Cartea avusese un bun ecou în Franța, se bucurase de înalte aprecieri din partea unor mari personalități, fapt pe care se grăbește să-l împărtășească prietenului. Paul Valéry, Paul Hazard, Van Tieghem, Henri Focillon "se arată uimiți față de zbuciumul românesc, pe care nici nu-l bănuiau." Trecând la opiniile celor doi despre personalități românești, un loc de frunte îl ocupă N. Iorga, care nu-i avea deloc la inimă nici
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
activează" pe forumuri pentru mămici, la a doua ,încercare". Este, carevasăzică, un narator care compară, detașat (cu toată nebunia...), realitatea cu povestea care i-a rămas în minte de la prima naștere. Pune răul înainte, își rîde de sistem, face hatîrurile hazardului și scapă teafără. Ce va să fie mai încolo scrie Otilia Torsan, mărunțind vreun an jumate din viața fiicei ei în notițe de acțiune și atmosferă, pe cît de concentrate, pe-atît de degajat-risipitoare. Sigur că orice copil, o dată ce s-a
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
nivel de tonalitate a lungmetrajului, adversă westernului este absența judecății. De obicei, oamenii sunt stăpânii destinului lor, iar genul îți arată tot timpul cu degetul povara acestei responsabilități, invitându-te pedagogic să ți-o asumi și tu în propria viață. Hazardul e mereu absent din imagine. Or, în Brokeback Mountain, ești martorul dezagregării psihice a unor personaje (mult mai mult decât două). Știi sau, cel mai corect spus, intuiești de destul de devreme că ea se va produce și nu oricum, ci
Două de nota zece by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10851_a_12176]
-
deși filmul vrea să își frustreze cumva privitorul. Însă mi se pare că reușește acest lucru într-un mod diferit: îți arată jucătorii de elită, îți arată diferitele mize, dar pe de altă parte îți inserează și o doză de hazard. Fiecare dintre actanți, indiferent de forța pe care o posedă, deține o vizibilitate redusă și orice plan elaborat se poate duce pe apa sâmbetei în câteva secunde. Dincolo de aceste considerații, Syriana aruncă săgeți și în direcția unor stereotipuri, în special
O premieră cu tâlc și două DVD-uri fără by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10871_a_12196]
-
mereu, decizii importante, întîlniri importante, amîn să îmbrac anumite lucruri ca și cum veșnicia e a mea. Amîn să merg în locuri la care visez în fel și chip zicîndu-mi că n-a sosit momentul, că nu sînt pregătită, deși cred în hazard și sînt fatalistă. În fine. Paradoxuri. Luată pe sus, cu gîndurile în alte părți, m-am trezit că plec la Istanbul, un oraș al unei civilizații copleșitoare, care mă fascinează și pe care am studiat-o, un loc care m-
Altfel de spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10870_a_12195]
-
de gramaticalitate ale restituirii" (cum inspirat le numește Nicolae Brînduș) desemnează un set de modele posibile de aleatorism, dispuse mai mult sau mai puțin ierarhic pe linia sporirii indeterminismului, a liberalizării unor indicatori sonori: arbitrarizarea interrelației dintre interpreți și predeterminarea hazardului printr-o jalonare stocastică la nivel micro și macro-structural (în Juego de la Fuga), făurirea "ad-hoc" a volutelor unor console sugerate de compozitor și angajarea într-un tip superior de formare a unei ambianțe muzicale (în Prop a Vicmar). Dincolo de asumarea
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
nu mai păstrează nici o legătura cu viața celui care a gîndit-o? Iată una din piedicile peste care fiecare comentator trebuie să treacă într-un fel sau altul: fie privește viața ca pe e o încîlceală absurdă de fapte al căror hazard nu poate arunca nici o lumină lămuritoare asupra cărților, fie consideră opera ca fiind expresia epocii în care Noica și-a petrecut viața, caz în care viața, prelungindu-se în filozofie, este nu numai sursa filozofiei, dar pe deasupra este chiar cheia
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
materii n-a făcut decât să-mi intrige curiozitatea și mai mult: „Șase zile la poalele Alpilor (20012007), O zi în India face cât o viață (aprilie 2002), 18 zile la Boston (iulie 2012)”. Ne întrebăm mereu ce e viața? Hazard, destin? Un telefon avea să schimbe cursul vieții autoarei și a soțului ei, clarinetistul solist Vasile Mocioc. Un fost elev al său, clarinetist și el, l-a întrebat la telefon dacă e liber și poate conta pe el pentru a
DIN MEMORIA INIMII de Daniela Mocioc. In: Editura Destine Literare by LIVIA NEMȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_252]
-
pedepselor corporale colegii noștri de la Cotidianul pentru greșelile din ziar? Parcă nu ne vine să credem, dar mai poți să știi? Trăim vremuri grele și tulburi. Speranțe La Liceul de muzică "Dinu Lipatti" se întîmplă, mai mereu, cîte ceva. Prin hazard, sau nu, sunetele îndelung muncite, ne cheamă acolo, înăuntru, ca să descoperim și un fel de laborator unde se prepară talente și mici concerte-bijuterie. Cu alte cuvinte, și travaliu, și bucurie. Am avut această șansă, din nou, de curînd, exact cînd
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10773_a_12098]
-
un joc straniu al aparențelor și al contrafacerilor. Greșeala noastră cea mai mare este să ne lăsăm duși de nas și să credem în acest joc de oglinzi mincinoase!...ť" (p. 340, ed. 1983). Sorin Titel urmărește acest efect al hazardului, adică al coincidențelor semnificative, până la limita neverosimilității, limită de care e foarte conștient: ,o potriveală de-a dreptul neverosimilă (iar noi am vrea să ne întrebăm, împreună cu stupefiatul și înmărmuritul ofițer, care sunt la urma urmei limitele verosimilității!), de parcă natura
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
Marcu, dar ele se pierd în marea masă a viului feeric și a timpului impasibil. E ceea ce vrea să spună toată această înlănțuire derutantă de fapte, amestec concret de epoci și geografii, de operete și tragedii, de fericiri și nenorocuri. Hazardul este mai puternic decât fantezia oricărui autor" - recunoaște naratorul (p. 335). Aglomerarea de nuclee epice creează impresia unei dispersii a narațiunii, ramificată rizomatic în subteran, unde acumulează nevăzut substanțe nutritive pentru sensurile de la suprafață. Prozatorul lasă viața să curgă, cu
O narațiune rizomatică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10785_a_12110]
-
fastuoasă de corespondențe care, ilustrînd propensiunea spre artificiu, dau concomitent impresia unei vitalități irepresibile. Informul discursului avangardist se zbate spasmodic din dorința ascunsă a unei restaurări, a unei reîntemeieri a unei realități mai cuprinzătoare, a ceea ce Breton numea realitatea ,totală". Hazardul obiectual conține două atitudini opuse: sfidează realul și concomitent cochetează cu acesta. Prin producția agresivă a conexiunilor se eliberează o viză de trecere fanteziei subliminale ce reprogramează dar nu elimină, remodelează, dar nu suprimă inflorescența imensă de aspecte ale lumii
Nedreptățitul Abăluță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10784_a_12109]
-
dovedit o intoxicare făcută de inamici. Caragiale, după ce un oarecare Caion l-a acuzat de plagiat, fără nici o umbră de dreptate, supunîndu-l oprobiului opiniei publice, a plecat dezgustat din țară. Ce s-ar fi întîmplat dacă, prin vot și prin hazard, Mircea Cărtărescu ar fi luat, totuși, Premiul Nobel? Poate că ar fi fost linșat...! Spuneam altă dată, răspunzînd isteriei iscate în jurul adjudecării unui Premiu Nobel, că noi nu am lua acest rîvnit premiu pentru literatură nici dacă juriul ar fi
„Cazul” Mircea Cărtărescu by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4003_a_5328]
-
din privirea asupra vieții, din intensitatea și calitatea ei. Rămâne doar să aflăm în ce fel își va găsi calea către cuvinte, în ce fel își va întâlni în ele adevăratul chip. Mai departe, la fel ca în dragoste, jocurile hazardului își vor face treaba”. În Didactica romanului, Alexandru Vlad, un alt optzecist atipic, autorul remarcabilului roman Ploile amare (2011), consideră romanul „o curiozitate sofisticată” și o specie extrem de longevivă pentru că e „deschisă”, și oferă, dar fără morgă, un minitratat didactic
O privire de voyeur în atelierul romancierului by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4007_a_5332]