935 matches
-
era salariatul civil numit Luther), la priceperea autorului În dresarea porumbeilor și la sacrificarea mai puțin dureroasă a porcinelor (lecție practică magistrală, dată unor francezi, În Canada). Bun cunoscător al unor superstiții specifice nouă, românilor, autorul povestește și o Întâmplare hazlie În legătură cu deochiul (o englezoaică a plâns, văzând cum În România persoanele adulte scuipă În aer către un copil preafrumos ca, astfel, acesta să nu fie deocheat). De umor negru este scena În care George Sarry, aflânduse În casa din Bristol
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
clopoței. Am rămas secole acolo, explorând în toate direcțiile, dând de perete toate ușile și lăsîndu-le așa, căscate, în asfințitul etern. Urcând, coborând din palier în palier, ne-întîlnind niciodată pe nimeni, negăsind niciodată vreo legătură între scenele ciudate, banale, triste, hazlii de dincolo de uși, uneori recunoscând cu o durere nostalgică locuri, încăperi sau peisaje... alteori desfă-cîndu-mi-se în față spații indescifrabile, cu galerii, campanele și fațade lucioase de piatră, reflectând norii; câteodată surâzând 156 unor prieteni dragi, alteori presimțind un amor sinistru
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
cuvinte: „Mami, taaati!?” spuse pe un ton alert la început și prelungit la sfârșit. În următorii ani, până la vârsta de 5 ani, a urmat faza de dez voltare a limbajului, progresivă sub toate aspectele și însoțită de ne numărate „stâlceli” hazlii. Avem o listă impresionantă de cuvinte stâlcite dintre care putem selecta aici următoarele: iepurașul = piașu; picioare = fâsoale, tramvai = babaiu; televizor = zozor, fotbaliști = fabulist!, lapte = aple, biscuiți = buscuiți, urât = ourât, copii = popii, Costică = Sosică” ș.a. Fraze întregi de același calibru a
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
lucru de trebuință. Pe vremea aceea, nu se inventaseră pamperșii, iar chiloții de damă se găseau mai greu, așa că țărăncile umblau goale pe sub catrința înfășurată de două-trei ori și strânsă la brâu cu bârnețul lung de câțiva metri. O întâmplare hazlie mi-a rămas fixată în minte, când mergând pe ulița pustie împreună într-o seară, îmi zise să merg mai înainte că mă ajunge ea din urmă. Trăgând cu coada ochiului, am zărit cum bunica s-a apropiat de gard
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
spintecă și curmă lemn la ferăstrăul circular, cu toate că are implantat un stimulator cardiac, care, de altfel, nu-1 împiedică de la cinstirea câte unei țuici fierte cu secărică și zahăr ars, specialitatea casei. Când are chef, stăm la taifas, relatându mi întâmplări hazlii din copilărie și din armată, că râd de mă cocoșez, dar și situații tragice de la Primărie și Cooperație, când era obligat să le ia din animalele aflate-n bătătura concetățenilor, pentru jertfa umilitoarelor cote. Prin poveștile sale captivante, pline de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
i se mărturisească, să se așeze sub protecția ei, să facă întocmai ce i se ordona. - Felix, striga câteodată Otilia, cum ești de neatent! Îțicade nasturele de la haină. Vino încoace, să ți-l cos! Atenția aceasta era cu atât mai hazlie, cu cât Otilia își pierdea nasturii ei fără nici un regret, și mai degrabă arunca o rochie la gunoi, decât s-o repare. Felix venea supus și pre-gustînd voluptatea apropierii. Otilia îl trăgea spre ea cu o dulce violență, țâțâia din
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
i se facă atunci când ar fi sosit epoca internatului. Vizita îndeosebi pe neurologi și psihiatri, pe doctorul Marinescu de la spitalul Colentina, savant căruia îi plăcea să fie înconjurat, și unde găsea gratis o bună instalație de baie, și pe blândul, hazliul doctor Obreja, care lăcrima pentru nebunii lui și-i chema pe rând, ca la o reprezentație. Felix și Otilia se plimbau acum des la braț la șosea, sau se așteptau pe rând la ieșirea de la cursuri. Se întîmplă ca de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
bârna...”. Dar domniile voastre sunteți așa de plini de importanța misiunii voastre pentru România, Încât n-ați considerat necesar să mai Întrebați și plebea, Într-un plebiscit - vorba conului Iancu - ce vrea. Vedeți dumneavoastră, asta-mi aduce aminte de o imagine hazlie dintr-o carte de păsări unde curcanul, când „se dă mare”, se umflă În pene și se tot Învârte În jurul curcii, care-și vede liniștită de-ale ei și nici nu-l bagă-n seamă. Îți vine să râzi, dacă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
el, însă, este i-re-pro-șa-bil... Eu sunt singura căreia el i se mai adresează, când ne întâlnim uneori pe stradă : are impresia că există între noi o comunicare... Ei, madam Delcă, ei ! Și dumneata, ce presupuneri ! Nu, fii serioasă, vaai, ce hazlie ești ! N-are de ce să fie gelos Niki, cum n-a avut niciodată ! Ha-ha-ha, ce nostimă ești, madam Delcă. Hai, încă puțin coniac, încă puțin, numai un strop ! Bineînțeles, îmi torn și mie, se poate ? Dar ce vorbeam ? A, da
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ce însemnează dragostea ? Și nici bărbații noștri nu au mai fost bărbați, cum erau cei de altădată ! Care știau să aprecieze femeia ! Dați dracului erau ! Știau cum s-o-ntoarcă, s-o sucească, s-o amețească, s o... Ha-ha-ha, ce hazlie ești, madam Delcă ! Mai vino și pe la mine când ai vreme ! Mai stăm de vorbă ca acum, mai... Și de ce spui că a pus Ivona fotografia aici ? — Păi io știu ! A dat de ea și... — Ca să vezi întâmplare... Cum să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
însuflețire, rosti deodată numele lui Nikolai Andreevici Pavlișcev. Prințul întoarse repede capul în direcția lor și începu să asculte. Era vorba despre rânduielile actuale și despre niște dezordini în privința unor moșii din gubernia X. Probabil că povestirile anglomanului conțineau ceva hazliu, deoarece, în cele din urmă, moșul începu să râdă de elanul veninos al interlocutorului. Acesta vorbea lent, lungind cuvintele într-un fel cumva morocănos, cu accente gingașe pe vocale, relatând motivele care, tocmai din pricina rânduielilor actuale, îl siliseră să vândă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
vei sta niciodată față-n față cu singurătatea Lui. Teologia n-a mai păstrat pentru Dumnezeu decât respectul majusculei. E atâta noblețe cruntă și atâta artă în a-ți feri suferințele de văzul semenilor, în a juca rolul de cancer hazliu... Când azurul echivoc se topește în stropi de plictiseală și picură o imensitate de albastru și de dezolare, mă apăr de mine și de cer cu Mediteranele spiritului. De nefericire ne purificăm în accesele de ură sărbătorească și vastă, în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mai vârstnic decât templul, de vreme ce de la dumbravă și-a luat lăcașul numele. Oare câți ani o avea? Vreo patru sute... Nu, ceva mai puțini. Asinia stă cuminte. Cu sufletul împăcat, Occia își lasă gându rile să umble în voie. E totuși hazliu rolul jucat de rex. Un rege de carton! Încetul cu încetul, chipul i se întunecă la loc. În realitate, lu crurile sunt mult mai complicate. Transformarea monarhiei în republică a avut loc pe cale revoluționară și nicidecum consti tu țională. În
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pe când o lectură publică în fața unui auditoriu select reprezintă o ocazie potrivită să scape de exi gențele librarilor, eventual chiar să le forțeze mâna. Dar pe măsură ce ascultă este din ce în ce mai nemulțumită. De ce nu s-a consultat prostul cu ea? Versurile astea hazlii și săltărețe n-au cum să trezească interesul publicului. Cercetează figurile celor din dreapta și din stânga. Lângă ea, Agrippina arborează un aer plictisit și adormit. Ce mai, moțăie de-a binelea. Calpurnii Pisones discută între ei în șoaptă. Nici nu îndrăznește
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
porc, socotind c-ar fi mare păcat, ca și cum bietul animal s-ar fi înfruptat din vreun trup omenesc, pângărindu-l. Și Mariamne se abținea... Durerea pe care și-o provoacă singur gândindu se la ea este alungată de o amintire hazlie. Când bunicul lor, Herodes al Iudeii, a cerut permisiunea să-și execute fiii acuzați de complot, principele a declarat râzând că, dacă i-ar fi dat să aleagă, ar prefera să fie porcul regelui decât propriul copil. Oricât de depla
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fac? îl întreabă Pran direct. După ce se oprește din râs, cerșetorul își țuguie buzele disprețuitor. — Du-te să mănânci la cei de teapa ta. Te vor hrăni. Cine sunt cei de teapa mea? Cerșetorului i se pare întrebarea și mai hazlie. — O să-i găsești la clubul telegrafului. Nu-ți face probleme, corcitură mică, o să te învăț eu ce să le spui. Pagină separată Clubul Poștei și Telegrafului din Agra, nu este cel mai mare club din oraș. Este o construcție victoriană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
este acela care pune capăt, într-un târziu, zarvei copiilor printr-un cuvânt scurt și hotărât de ,,gospodar la casa lui”, pe care mama îl întărește prin ,,câteva nănașe, pe îndesate.” Copilăria lui Nică pare o perpetuă înlănțuire de scene hazlii: ,,a doua zi des-dimineață le începeam de la capăt”, pe care autorul le-a prins în scrisul său într-o ordine a memoriei afective, nicidecum cronologice. Cele două opere surprinse în paralel zugrăvesc imagini ale copilăriei departe de asprimile vieții, din
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
erau foarte puține. Pe al bărbaților nu îl mai ținem minte, fiindcă erau și sunt copleșitor de mulți având în vedere accesul privilegiat la poziții în care banul public se redistribuie în interes personal. Și femeile au fost selectate uneori hazliu în parlament sau guvern, le știm pe toate, că erau și sunt puține. Bărbaților selectați „hazliu”, mulți dintre ei glume proaste, dacă nu macabre, nu le mai putem ține șirul. La începutul mileniului III stăm bine. Europa decidentă, condusă într-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de mulți având în vedere accesul privilegiat la poziții în care banul public se redistribuie în interes personal. Și femeile au fost selectate uneori hazliu în parlament sau guvern, le știm pe toate, că erau și sunt puține. Bărbaților selectați „hazliu”, mulți dintre ei glume proaste, dacă nu macabre, nu le mai putem ține șirul. La începutul mileniului III stăm bine. Europa decidentă, condusă într-o proporție mai mare și de către femei, ne încorporează, nu ne mai lasă „de capul nostru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
o piesă de jazz, la improvizație, și ne oferă un spectacol dinamic, amuzant și tragic, cu permanente surprize: vizibilitatea sufleorului, felul în care își fac apariția în scenă duna de nisip, balta și pomul, excelente momente de dans și clipe hazlii de dialog cu publicul. Așa cum haosul minutelor de încălzire a instrumentelor se transformă, la un concert simfonic, în ritmuri născocite de Haciaturian (de exemplu), jocul actorilor, mișcarea scenică (Germina Cosma), scenografia (V. Penișoară-Stegaru), ilustrația muzicală (tot Boureanu), efectele tehnice - sonore
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
a pretins în unele publicații, iar afirmația vehiculată - în sensul că demersul meu ar face parte dintr-o acțiune concertată pentru punerea într-o lumină favorabilă a instituției în cauză - este, pur și simplu, pe cât de aberantă, pe atât de hazlie! Nu doresc decât să prezint anumite evenimente, cazuri, situații în care au fost implicate organele de cercetare penală ale securității, fiecare cititor fiind liber să le aprecieze cum va crede el de cuviință. Sub aspectul credibilității celor scrise, sunt conștient
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
femeii dragi; pândirile, aparențele uneori indubitabile reapar, un fleac le Însutește, le Înmiește, le Împodobește cu fantasmagorii formal logice, de fapt deliruri din nopți de insomnie, desfăcute cu un simplu gest tandru, familiar (un vârf roz de limbă plimbăreață, scos hazliu printre buzele strâmbându-se caraghios de pueril: „acum sunt șoricelul!“) al iubitei docile, credincioase, mai colțunaș, mai papanaș ca niciodată... Bănuiesc că până la un anumit punct, să-i zicem „punct critic de fierbere“, gelozia are farmecul și piperul ei cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
-lea, pe ulițele și-n piețele Stambulului, în șandramalele albicioase și cocoțate vraiște unele peste altele ale păgânilor, pe țărmurile Bosforului înțesate de barcagii, de bragagii, de iaurgii, de lactagii, de halvagii, de geamgii, de cheflii, de scandalagii și reclamagii hazlii, sultanul părea să aibă răbdare cu oamenii. De-abia intrat prin Marea Poartă de Răsărit, drumețul e izbit de-un vuiet de chiote, de țipete, de strigăte care se apropie și-l înconjoară într-o clipită. O mie și una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
copil poate deveni un prieten al naturii, cu condiția să respecte natura. Aceasta înseamnă azi, mai mult ca oricând să o privească în calitate de adevărat ecologcetățean, cu gândul refacerii ei. Uneori, cuvintele, expresiile copiilor ni se par “trăsnite”, dar dincolo de partea hazlie, învățătorul descoperă modul de gândire original, alimentat de o curiozitate și o imaginație ieșite din comun. Avalanșa de întrebări, cum ar fi: “Ce-i luna?”, “Ce-i soarele?” , “ Cum apar plantele, oamenii?”, “De ce nu se simte când Pământul se învârte
Coronița prieteniei by Inv. Constantinescu Adriana, Şcoala Sireţel, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93019]
-
nici măcar ție nu mai trebuie să-ți demonstrezi nimic. Acum rămâne doar timpul care cere un preț! Câteva cuvinte Bogdan Nechifor Neam cunoscut anul trecut la un concurs de teatru pentru liceeni, la Timișoara. Era în juriu. Purta un batic hazliu. Colegii spuneau că e plin de fumuri. Fumează mult. Am prezentat un monolog acolo. Se pare că i-a plăcut, pentru că mi-a strâns mâna și mi-a zis că o să mai vorbim pe mail, că o să ținem legătura. Mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]